ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 651/2021

Ședința publică din data de 17 martie 2021

Asupra plângerii de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2587 din 15 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2017.2 a fost anulată cererea formulată de A. pentru lipsa semnăturii.

Prin cererea înregistrată la data de 17 decembrie 2020 în dosarul nr. x/2017.2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, A. a formulat "apel" împotriva deciziei nr. 2587 din 15 decembrie 2020.

În susținerea cererii, a arătat că a semnat contestația formulată și că a achitat taxa judiciară de timbru, expunând exhaustiv litigiile în care este parte atât în materie civilă, cât și în materie penală și soluțiile pronunțate în acestea.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 și următoarele, art. 522, art. 427 C. proc. pen., art. 301, art. 266 și art. 38 C. pen.

Prioritar, Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de cererea formulată în dosarul nr. x/2017.2, respectiv contestație privind tergiversarea procesului, față de dispozițiile art. 524 alin. (5) C. proc. civ., va califica cererea numită de parte "apel", ca fiind plângere.

Analizând plângerea formulată, Înalta Curte de Casație și Justiție o va anula, pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art. 148 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției și motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.

Articolul 148 alin. (2) C. proc. civ. statuează că cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

De asemenea, art. 194 C. proc. civ. stabilește cuprinsul cererii de chemare în judecată, printre alte mențiuni, la lit. f) fiind prevăzută semnătura.

Potrivit art. 200 C. proc. civ., când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii.

Sancțiunea nulității cererii, care intervine în cazul nerespectării dispozițiilor legale mai sus enunțate, este prevăzută de art. 196 C. proc. civ., lipsa semnăturii putând fi acoperită în tot cursul judecății în fața primei instanțe.

În cauză, se constată că, deși petentului i s-a pus în vedere prin adresa comunicată la 21 decembrie 2020 prin e-mail să depună la dosar un exemplar semnat al cererii formulate, partea nu s-a conformat obligației dispuse de instanța de judecată.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține și că, în situația în care o parte înțelege să transmită instanței cereri în format electronic, aceste cereri trebuie să respecte dispozițiile speciale prevăzute de Legea nr. 455/2001 - act normativ care stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

În asemenea cazuri precum cel din speța dedusă judecății, în care cererile sunt adresate instanțelor în format electronic, semnătura digitală conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, neputând fi copiată de pe un document digital pe altul, atestând faptul că acesta aparține persoanei semnatare.

Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanței o garanție a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conținutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.

Așadar, pentru a se conforma dispozițiilor instanței de judecată, petentul avea posibilitatea, fie de a transmite prin e-mail cererea, e-mail care să aibă atașat o semnătură electronică validă, în condițiile legii speciale anterior menționate, fie avea posibilitatea de a expedia prin poștă un exemplar al cererii formulate, care să poarte semnătura sa olografă.

Având în vedere cele reținute mai sus, în raport de dispozițiile art. 196 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va anula plângerea formulată de petentul A. împotriva deciziei nr. 2587 din 15 decembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.2.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează plângerea formulată de petentul A. împotriva deciziei nr. 2587 din 15 decembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.2.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2021.