ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.02.2021

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 450/2021

HOTĂRÂRE
23.02.2021
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 450/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 23 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competență:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 07.01.2020, reclamanții A., B., C., D., E. și F. în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au solicitat instanței să constate că perioada serviciului de permanență constituie timp de lucru; repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care reclamanții ar fi trebuit să beneficieze și obligarea pârâților la plata pentru viitor a sumelor pentru orele aferente timpului de lucru ce urmează a fi efectuate de reclamanți în cadrul serviciului de permanență, care depășesc perioada normală de lucru de 8 ore, în timpul zilelor lucrătoare, precum și pe durata zilelor de sâmbătă sau duminică și sărbătorile legale.

În ceea ce îi privește pe reclamanții A., B., C., D., cauza a fost disjunsă.

Prin sentința civilă nr. 1243/2020 din 14 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu și în consecință s-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de acești reclamanți în favoarea Tribunalului Bihor.

În motivarea acestei soluții s-a reținut că reclamanții au calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, astfel că nefiind incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) si 3 din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată trebuia să fie introdusă la Tribunalul Bihor și nu la una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află Parchetul la care reclamanții funcționează, deoarece cauza nu este de competența instantei la care reclamații îsi desfășoară activitatea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la 28 iulie 2020.

Prin notele scrise depuse la dosar la data de 7.08.2020, reclamanții au invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bihor în soluționarea cauzei, arătând că sunt incidente art. 269 alin. (3) Codul Muncii și art. 59 și 116 C. proc. civ., unul dintre reclamanții inițiali având domiciliul în localitatea Gherla, motiv pentru care au ales să formuleze cererea la Tribunalul Cluj.

Analizând excepția formulată, Tribunalul Bihor a reținut că reclamanții au funcționat perioade de timp în cadrul parchetelor pârâte, ca atare sunt incidente dispozițiile art. 59 C. proc. civ., având în vedere că drepturile salariale ce fac obiectul litigiului au aceași cauză și între ele există o strânsă legătură.

Așa fiind, din perspectiva art. 269 alin. (3) Codul Muncii și a art. 116 C. proc. civ. competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Cluj, sesizat inițial de reclamanți.

În atare situație excepția necompetenței teritoriale invocată de reclamanți a fost admisă și, în consecință, a fost declinată competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Cluj. În raport de dispozițiile art. 133 pct. 2, 134 și 135 C. proc. civ., s-a constatat ivit conflict negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, competentă să soluționeze conflictul. Totodată, a fost suspendată și judecarea cauzei.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 4 ianuarie 2021.

Înalta Curte, fiind sesizată conform art. 135 C. proc. civ., constată că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, motiv pentru care va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, pentru următoarele considerente:

În cauza dedusă judecății, instanța a fost învestită să se pronunțe asupra cererii reclamanților privind unele drepturi de natură salarială, reclamanții având calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea.

Acțiunea a fost introdusă la Tribunalul Cluj în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor.

Ambele instanțe aflate în conflict au constatat că nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018.

Dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., stabilesc că "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Totodată, potrivit art. 127 alin. (2)

1

Această normă este una de favoare pentru reclamanți, motiv pentru care poate fi sesizată instanța competentă în mod obișnuit, dacă nu este întrunită niciuna dintre ipotezele de la art. 127 alin. (1) C. proc. civ., cum este situația în speță.

Prin urmare, având în vedere alegerea reclamanților pentru Tribunalul Cluj, în virtutea obiectului cauzei și a părților în litigiu, potrivit art. 127 alin. (1), alin. (2)

1

și alin. (3), C. proc. civ., competența revine uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi competentă, potrivit legii.

Curtea de Apel Cluj, în circumscripția căreia se află Tribunalul Cluj, este una dintre curțile de apel aflate în vecinătatea Curții de Apel Oradea, în

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (2)

1

și alin. (3), raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, instanța sesizată de reclamanți.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-02-09
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 276/2021
data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv 06.01.2020. A considerat instanța că, cele stabilite de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia 7/16.05.2016, invocate prin considerentele hotărârii de declinare a
ÎCCJ 2021-11-03
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2304/2021
Tribunalului Bacău, secția I civilă, care la termenul de judecată din 17 februarie 2021, a invocat din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale, pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 105 din 17.02.2021, a declinat competența de s
ÎCCJ 2021-03-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 725/2021
și pentru care a fost înregistrată pe rolul Guvernului României o plângere prealabilă în temeiul art. 7 din Legea 554/2004 sub nr. x/14.09.2020 (anexată), precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. La 30 septembrie 2020
ÎCCJ 2024-05-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1005/2024
procesuale pasive, a excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile anterioare datei de 31.01.2020, și pe fond, respingerea acțiunii promovate de reclamanții A. ș.a., ca neîntemeiată. La termenul de judecată din 5 o
ÎCCJ 2024-01-23
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 132/2024
față de cea la care aceștia își desfășoară activitatea. Dată fiind această calitate, instanța reține că reclamanților nu li se aplică dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., cauza nefiind de competența instanței pe lângă care fun
Sursă