ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 275/2021

Ședința publică din data de 9 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 29.01.2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeteana de Pensii Arges, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de pensie nr. x/19.12.2019.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că prin decizia contestată drepturile sale de pensie au fost eronat stabilite, atât sub aspectul vechimii reținute, cât și sub aspectul cuantumului drepturilor bănești avute în vedere.

În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 303/2004 republicată.

Prin sentința nr. 1418/2020 din 20 iulie 2020, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

În fundamentarea acestei sentințe, instanța a reținut, în baza art. 153 din Legea nr. 263/2010 și art. 154 alin. (1) al aceleiași legi, că cererile îndreptate împotriva casei naționale de pensii, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

De la aceste prevederi, a reținut tribunalul, art. 127 C. proc. civ. instituie o derogare pentru situațiile în care, indiferent de obiectul cererii de chemare în judecată, calitatea de reclamant o are un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier, iar cum reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Curții de Apel Pitești, devin incidente normele de competență teritorială de ordine publică prevăzute de art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secția I civilă.

Prin sentința nr. 708/2020 din 2 decembrie 2020, Tribunalul Olt, secția I civilă a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția conflicte de muncă și asigurări sociale. A constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Olt și Tribunalul Argeș, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului cauzei către Înalta Curte în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, prin decizia contestată în cauză, au fost stabilite în beneficiul reclamantei drepturile de pensie de serviciu cuvenite în temeiul Legii nr. 303/2004.

S-a constatat că prima instanță a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, in temeiul art. 127 C. proc. civ., reținând că reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Curții de Apel Pitești.

Cu toate acestea, Tribunalul Olt a constatat că, prin Decretul nr. 827/02.11.2020 al Președintelui României, s-a dispus eliberarea din funcție a reclamantei, ca urmare a pensionării, astfel încât în cauză devin incidente prevederile art. 142 alin. (1) din Legea nr. 127/2019.

A mai reținut instanța că domiciliul reclamantei este in județul Arges, iar la data verificarii competentei de catre Tribunalul Olt nu mai subzistă motivul prevăzut de art. 127 C. proc. civ., ce a justificat declinarea competenței de la Tribunalul Arges, la Tribunalul Olt.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Olt, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că prezenta cauză are ca obiect anularea deciziei de pensie nr. x/19.12.2019, emisă de Casa Judeteana de Pensii Arges, prin care au fost stabilite în beneficiul reclamantei A. drepturile de pensie de serviciu cuvenite în temeiul Legii nr. 303/2004, fiind, așadar, un litigiu de asigurări sociale.

De asemenea, potrivit înscrisurilor dosarului, se constată că reclamanta are domiciliul în județul Argeș și a avut calitatea de judecător în cadrul Curții de Apel Pitești, la data sesizării Tribunalului Argeș, respectiv 29.01.2020.

Este adevărat că, prin Decretul nr. 827/02.11.2020 al Președintelui României, s-a dispus eliberarea din funcție a reclamantei, ca urmare a pensionării, însă la data sesizării instanței inițiale, Tribunalul Argeș, aceasta avea funcția de judecător în cadrul Curții de Apel Pitești.

Înalta Curte reține că regula în funcție de care se stabilește competența teritorială în soluționarea litigiilor de asigurări sociale este reglementată de art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, însă legiuitorul a instituit și o excepție de la această regulă, prin edictarea art. 127 din C. proc. civ.

Dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, incidente în cauză raportat la data introducerii acțiunii, respectiv 29 ianuarie 2020, prevăd că, "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Ca atare, aceste dispoziții au în vedere ipoteza în care judecătorul are calitatea de reclamant, norma interzicând sesizarea instanței competente, dacă este aceea la care judecătorul își desfășoară activitatea sau ipoteza în care judecătorul are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței inferioare față de instanța la care își desfășoară activitatea.

Reclamanta are domiciliul în județul Argeș, astfel că potrivit dispozițiilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, acțiunea formulată de aceasta ar fi de competența Tribunalului Argeș, în a cărui circumscripție reclamanta își are domiciliul. Având în vedere însă că reclamanta avea, la data sesizării instanței, calitatea de judecător în cadrul Curții de Apel Pitești, devin incidente prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. Conform acestora sunt competente din punct de vedere teritorial tribunalele aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel vecine Curții de Apel Pitești.

Astfel, de vreme ce Curtea de Apel Craiova, în circumscripția căreia se află Tribunalul Olt, este una dintre curțile de apel aflate în vecinătatea Curții de Apel Pitești, în circumscripția căreia se află Tribunalul Argeș, rezultă că Tribunalul Olt este competent teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.

Față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 februarie 2021.