ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 222/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 222/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 3 februarie 2021
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 283/Ap/19.03.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Brașov a respins apelul declarat de apelantul pârât A. împotriva sentinței civile 791/MAS/24.10.2019, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă.
Împotriva acestei soluții a declarat revizuire revizuentul A., prin care a solicitat anularea deciziei atacate.
La termenul de judecată din data de 12 octombrie 2020, revizuentul A. a formulat o cerere de recuzare a completului de judecată C2 Ap noul C. proc. civ. Muncii, constituit din doamnele judecător B. și C..
În drept, cererea nu a fost precizată.
Prin încheierea din 22 octombrie 2020, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a admis excepția netimbrării și a anulat cererea de recuzare formulată de petentul A., privind întregul complet de judecată C2 Ap noul C. proc. civ. Muncii.
Împotriva acestei încheieri, A. a declarat recurs.
În motivare, a susținut că instanța avea motive temeinice pentru admiterea cererii de recuzare, sens în care a invocat dispozițiile art. 197 C. proc. civ., art. 28 li art. 35 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Astfel, consideră că cererea de recuzare nu putea fi respinsă pentru netimbrare, lipsind o prevedere expresă sau generală în acest sens.
Totodată, arată că, fiind o cerere în calea de atac a revizuirii referitor la hotărârea în apel - ambele acțiuni privind litigiile de muncă scutite de plata taxei de timbru - cererea de recuzare devine netaxabilă; un motiv în plus de admitere este că nu se modifică valoarea taxabilă a cererii inițiale.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Recursul dedus judecății are ca obiect din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția Civilă, prin care s-a anulat ca netimbrată cererea de recuzare formulată de petentul A., privind întregul complet de judecată C2 Ap noul C. proc. civ. Muncii.
Potrivit rezoluției din 14 octombrie 2020, s-a dispus emiterea unei adrese către petent în vederea achitării unei taxe de timbru de 200 RON aferente cererii de recuzare, în conformitate cu prevederile art. 9 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora cererile de recuzare în materie civilă, pentru fiecare participant la proces, pentru care se solicită recuzarea, se timbrează cu 100 RON.
Instanța este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.
Verificând chestiunea timbrajului cererii de recuzare, având în vedere că aceasta primează înaintea oricăror alte cereri și excepții, formulate în fața instanței de judecată, întrucât privește învestirea legală a instanței cu respectiva cerere, în mod corect Curtea de Apel Brașov a constatat că petentul A. nu s-a conformat obligației stabilite în sarcina sa și a anulat ca netimbrată cererea de recuzare.
Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7 din 8 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 24 februarie 2015 s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997 (preluate de legiuitor prin art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013), partea în sarcina căreia s-a stabilit obligația de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului.
Prin urmare, dacă partea este nemulțumită de modalitatea de determinare a taxei judiciare de timbru de către instanță, inclusiv de stabilirea caracterului timbrabil al cererii, are posibilitatea de a formula reexaminare, cale de atac exclusivă pentru soluționarea acestor incidente privind timbrajul.
Totodată, persoanele fizice pot solicita scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
În speță, recurentul nu a contestat obligația stabilită în sarcina sa de achitare taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON aferentă cererii de recuzare.
Așadar, excepția netimbrării cererii de recuzare invocată din oficiu de către instanță a primit o judicioasă dezlegare, motiv pentru care Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva încheierii din 22 octombrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva încheierii din 22 octombrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie 2021.