ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 188/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 188/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 2 februarie 2021
Asupra plângerii de față,
Din actele dosarului constată următoarele:
La 17 august 2020, revizuentul A. a depus la dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, o contestație privind tergiversarea soluționării cererii din 29.11.2019, de repunere pe rol a cauzei, prin neluarea măsurilor stabilite de lege necesare soluționării cererii.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.
În motivare, contestatorul-revizuent a susținut că, în cadrul dosarului de revizuire, deși a invocat incompatibilitatea întregului complet de judecată, acesta nu s-a abținut și a dispus suspendarea judecății cauzei.
A mai arătat că, în data de 29.11.2019, a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, pentru soluționarea căreia s-a fixat termen de judecată în data de 10.12.2019, la același complet incompatibil.
Pentru cele constatate, a formulat la 11.12.2019 o cerere în constatarea incompatibilității completului de judecată din 10.12.2019.
De la data formulării cererii de repunere pe rol a cauzei și până la data formulării contestației, 17.08.2020, a trecut un interval de 8 luni de zile și pentru această tergiversare a solicitat admiterea contestației în baza art. 522 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.
Prin încheierea din 8 septembrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins contestația privind tergiversarea procesului, ca nefondată.
Împotriva acestei încheieri, la 23 septembrie 2020, petentul A. a formulat plângere, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 5 octombrie 2020.
Plângerea a făcut obiectul dosarului nr. x/2019 și a fost soluționată prin decizia nr. 2224 din 10 noiembrie 2020, comunicată petentului la data de 12 decembrie 2020.
Prin cererea formulată la 15 decembrie 2020, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 15 ianuarie 2021, sub număr de dosar x/2021, petentul A. a reiterat plângerea/contestația din 22 septembrie 2020 formulată împotriva încheierii din data de 8 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019, solicitând admiterea plângerii/contestației, anularea hotărârii atacate și reluarea judecății în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate.
Prin rezoluția din 19 ianuarie 2021 s-a stabilit termen de judecată la 2 februarie 2021 și s-a dispus emiterea unei adrese către petent, cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 RON, conform dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013.
La termenul din 2 februarie 2021, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția de netimbrare și a reținut cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
Analizând plângerea din perspectiva excepției de netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."
Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."
În speță, prin rezoluția din 19 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a stabilit că petentul A. datorează, pentru soluționarea plângerii, o taxă judiciară de 20 RON, în temeiul art. 11 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013.
Obligația achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, a fost adusă la cunoștința petentului prin adresa emisă la 20 ianuarie 2021, comunicată, prin poștă, la 30 ianuarie 2021, conform dovezii aflate la fila x.
Cu toate că a fost înștiințat atât cu privire la obligația de a achita taxa judiciară de timbru pentru termenul din 2 februarie 2021, cât și cu privire la posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, petentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale stabilite în sarcina sa și nici nu a formulat cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din actul normativ anterior menționat.
Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrată, plângerea formulată de petentul A. împotriva încheierii din 8 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată, plângerea formulată de petentul A. împotriva încheierii din 8 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 februarie 2021.