ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.05.2021

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1268/2021

HOTĂRÂRE
20.05.2021
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1268/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 20 mai 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatele S.C. A. S.R.L. și ADMINISTRAȚIA PENITENCIARULUI TÂRGU JIU a fost suspendată judecata apelului formulat de reclamatul B. împotriva sentinței nr. 83 din 05.03.2020 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., excepția nulității recursului, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Așadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesual civilă, precum și formularea acestora cu depășirea termenului legal sunt sancționate cu anularea recursului.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Cu titlu preliminar, instanța supremă constată că recurentul nu și-a întemeiat recursul pe niciunul din motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, în expunerea motivelor de recurs a reluat, integral, criticile exprimate în cererea de apel, fără să dezvolte adevărate motive de nelegalitate cu privire la decizia instanței de apel.

Se reține că recurentul urmărește reevaluarea probatoriului în vederea stabilirii unei alte situații de fapt decât cea reținută de instanțele de fond, fără a se raporta în concret, la încheierea care vizează obiectul prezentului recurs, prin care s-a dispus suspendarea judecării apelului.

Este de reținut că simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată, neînsușirea de către instanță a apărărilor formulate de către parte, sunt aspecte ce nu pot fi asimilate unei încălcări a dispozițiilor legale în sensul art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Este de amintit că instanța de apel, ca instanță devolutivă, are plenitudine de apreciere în ceea ce privește probele administrate în cauză, este suverană în a aprecia asupra oportunității administrării probelor în proces din perspectiva utilității, concludenței și pertinenței acestora, având obligația să administreze probele necesare și utile cauzei, iar instanța de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor administrate.

În consecință, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a anula recursul.

Anulează recursul declarat de recurentul B. împotriva încheierii din 02 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatele ADMINISTRAȚIA PENITENCIARULUI TÂRGU-JIU și S.C. A. S.R.L.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-06-10
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1325/2021
10 iunie 2021, în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția de nulitate invocată din oficiu,
ÎCCJ 2021-02-03
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 190/2021
aflate la filele x, iar la data de 05 octombrie 2020, recurenții-reclamanți au depus punct de vedere la raport. Prin încheierea din data de 25 noiembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr.
ÎCCJ 2021-12-09
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2695/2021
. S.A., stabilindu-se termen pentru judecata pe fond a căii extraordinare de atac la data de 9 decembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, când s-a pronunțat prezenta decizie. Analizând hotărârea recurată, în raport de criticil
ÎCCJ 2021-10-20
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2202/2021
inadmisibil. În continuare, față de soluția pronunțată asupra excepției inadmisibilității recursului declarat de A. împotriva încheierii sus-menționate, Înalta Curte, în temeiul art. 248 C. proc. civ., raportat la art. 494 C. proc. civ., ur
ÎCCJ 2019-11-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2022/2019
Administrația Națională a Penitenciarelor, nu este întemeiată și a admis în principiu recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1953Ap din data de 18 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în Dos
Sursă