ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1119/2021

Ședința publică din data de 11 mai 2021

Deliberând asupra excepției perimării cererii de recurs, constată următoarele:

Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată la Tribunalul Hunedoara, secția I civilă sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Hunedoara la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor de pensie, începând cu 1 ianuarie 2016, prin creșterea cu 50% a punctajului mediu anual aferent perioadei lucrate în grupa I de muncă și condiții speciale, cu folosirea stagiului complet de cotizare de 20 de ani. Totodată, s-a solicitat să se dispună indexarea punctajului mediu anual cu coeficientul de corecție comunicat de I.N.S., precum și să se plătească reclamantului diferențele de drepturi de pensie începând cu aceeași dată. Au fost solicitate și cheltuieli de judecată.

În drept s-au invocat prevederile din Legea nr. 192/2015 și Legea nr. 263/2010.

Prin sentința civilă nr. 690/2018 din 30 mai 2018, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă, s-a admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul A., cu consecința obligării pârâtei Casa Județeană de Pensii Hunedoara să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantului, începând cu 1 ianuarie 2016, prin creșterea cu 50% a punctajelor anuale aferente perioadei lucrate în grupa I de muncă și condiții speciale cu folosirea la calculul punctajului mediu anual a stagiului complet de cotizare de 20 de ani. Totodată, a fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara să plătească reclamantului diferențele de pensie cuvenite, începând cu aceeași dată. A fost respinsă în rest acțiunea și s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Prin încheierea din 16 octombrie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a suspendat judecata în dosarul nr. x/2018 având ca obiect recalculare pensie, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ.

La 26 martie 2019, reclamantul A. a declarat recurs împotriva încheierii de suspendare din 16 octombrie 2018, susținând că în mod eronat s-a reținut că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarele nr. x/2018 și nr. y/2018 vizând dezlegarea unor chestiuni de drept au relevanță în litigiul pendinte.

La data de 10 mai 2019, intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Hunedoara a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 5 noiembrie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu mențiunea că părțile pot depune punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicare. Intimata a formulat punct de vedere prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Prin încheierea din 11 februarie 2020 a fost admis în principiu recursul.

Prin încheierea din 28.04.2020 s-a constatat suspendată judecata de plin drept, în temeiul art. 42 alin. (6) din Capitolul V al Anexei nr. 1 cuprinse în Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020.

Prin încheierea din data din 9 iunie 2020 a fost suspendată judecata recursului, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., cu motivarea că, deși legal citate, părțile nu s-au prezentat și nu au cerut judecata în lipsă.

La data de 3 februarie 2021 a fost întocmit referatul cu propunerea de fixare a unui termen în vederea constatării perimării, potrivit dispozițiilor art. 416 C. proc. civ., instanța stabilind termen la 11 mai 2021.

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare excepția perimării cererii de recurs și a reținut următoarele:

Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condițiilor impuse de lege, precum și ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.

Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății cauzei.

Înalta Curte constată că judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prin încheierea de ședință din 9 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

În cauză, se constată că de la momentul suspendării a trecut un termen mai mare de 6 luni.

Prin urmare, constatând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 417 - 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 416 alin. (1) și (2) și art. 420 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 16 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 16 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 mai 2021.