ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1050/2014

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Vaslui, prin sentința penală nr. 202 din 7 noiembrie 2012, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpații: - A.L.

pentru săvârșirea infracțiuni de fals intelectual în scopul comiterii unei infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene prev. de art. 289 C. pen., raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) și art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (două fapte); - pentru infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor, prev. de art. 18 1 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000; - pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., toate în condițiile concursului prev. de art. 33 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

- S.M. pentru săvârșirea infracțiuni de fals intelectual în scopul comiterii unei infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene, prev. de art. 289 C. pen., rap. la art. 17 lit. c) și art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; - pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor , prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 18 1 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000; - pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 C. pen.

rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., toate în condițiile concursului prev. de art. 33 lit. b) C. pen. - Ș.C., I.R.C., D.G., Z.T. și P.Ș., toți - pentru infracțiunea de fals intelectual săvârșit în scopul comiterii unei infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene, prev. de art. 289 C. pen., rap. la art. 17 lit. c) și art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; - pentru complicitate la infracțiunea de folosire ori prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art. 26 C. pen.

rap. la art. 18 1 alin. (1), (3) din Legea nr. 78/2000; - pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., în condițiile concursului prev. de art. 33 lit. b) C. pen. Pe latură civilă, s-a respins acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București. Totodată, s-a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii privind instituirea sechestrului asigurător luat prin ordonanța nr. 71/P/2009 din 19 octombrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.N.A. - Serviciul Teritorial Iași privind pe inculpați, cu excepția inculpatului A.L.

Pentru a pronunța sentința, s-au reținut următoarele: Rechizitoriul emis în Dosarul nr. 71/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, în esență, reținându-se că în baza avizării cererii de finanțare a solicitantului Consiliul local al comunei S., jud. Vaslui, la 29 martie 2004, s-a încheiat contractul de finanțare nerambursabilă între acesta, în calitate de beneficiar și autoritatea contractantă Agenția SAPARD din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, implementator fiind Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, obiectul constituindu-l Modernizarea drumului comunal Gura Văii (DN 24A) - Pogănești, 6,524 km, comuna S., jud. Vaslui.

Costul proiectului a fost estimat la 27.769.383.148 ROL, echivalentul a 100% din totalul eligibil, din care 76% (20.827.037.361 ROL contribuție Uniunea Europeană = 515.648,36 euro) și 25% (6.942.345.787 ROL bugetul de stat = 171.882,79 euro). Contractul în anexă, a propus și s-au aprobat cheltuieli de 33.238.986.043 ROL reprezentând aproximativ 922.950,88 euro, restul, cheltuială neeligibilă, constituind contribuție publică locală de 5.469.345.895 ROL, echivalentul a 135.419,73 euro. Contractul amintit a fost modificat prin două acte adiționale, respectiv cel cu nr. xx din 8 iulie 2004 prin care A.L., primar al comunei S. a fost desemnat responsabil legal al beneficiarului, în acest sens emițându-se hotărârea nr. 11 din 23 iulie 2004, prin aceasta modificându-se unele soluții constructive, dar nemodificându-se bugetul indicativ al contractului de finanțare (valoare estimată).

Al doilea act, cel din 26 mai 2005 a modificat în sensul diminuării valorii totale eligibilă la 27.758.844.443 ROL, bugetul însemnând 33.269.692.824 ROL, din care 75% - 20.819.133.332,5 ROL contribuție comunitară și 25% - 6.939.711.110,75 ROL contribuție publică națională, cheltuielile neeligibile (contribuție publică locală) fiind în sumă de 5.510.848.381 ROL. În cererea de finanțare se prevăzuse că perioada de implementare a proiectului era de 10 luni de la data depunerii fișei de avizare/neavizare a procedurii de achiziții publice (29 ianuarie 2005), iar prin nota nr. 3 din 10 ianuarie 2006 a Agenției SAPARD aceasta prelungindu-se până la 29 martie 2006. Privind investițiile, acestea urmau a se derula maxim 2 ani de la semnarea finanțărilor.

Referitor modalității de plată aleasă de beneficiar, aceasta s-a stabilit în 4 tranșe, efectiv ele efectuându-se în baza cererilor de plată autorizate de SAPARD, depuse de beneficiar și însoțite de documente justificative. Practic, verificarea documentelor s-a stabilit a fi în sarcina biroului teritorial al SAPARD, BR/PS 1 ME Iași. Agenția SAPARD a autorizat spre plată 2.768.453,14 RON cheltuieli eligibile (776.868,26 euro), a emis șase (6) certificate de plată, decontând astfel 2.768.453,14 RON(la 9 martie 2005, efectiv plata făcându-se la 14 iulie 2005, la 28 iunie 2005, plata efectivă la 26 august 2005, la 22 septembrie 2005, plata efectivă având loc la 27 octombrie 2005 și la 21 decembrie 2005, plata efectivă având loc la 28 februarie 2006, la 27 aprilie 2006 și la 29 mai 2006). În ce privește decontarea lucrărilor executate și prezentate în cadrul cererii de plată tranșa 4, SC Compania N.C.

SA Iași a emis două facturi, una din 1 noiembrie 2005 în sumă de 629.911,79 RON, achitată de beneficiarul proiectului la aceeași dată dar înainte de recepția la terminarea lucrărilor, a doua, la 19 decembrie 2005, achitată la 8 martie 2006 și la 12 mai 2006. Privind achizițiile publice derulate, potrivit anexei IV a contractului de finanțare, atribuirea se făcea conform „manualului de proceduri”, beneficiarului revenindu-i obligația de a implementa proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență, vigilență, conform celor mai bune practici în domeniul vizat și conform contractului de finanțare”. Practic, pentru lucrările a căror valoare depășea echivalentul în RON a 300.000 euro, dar erau mai mici decât echivalentul în RON a 95.000.000 euro beneficiarul avea obligația adjudecării contractelor de lucrări prin licitație publică națională deschisă, cu condiția publicării anunțului de intenția și a celui de participare, împreună cu dosarul de licitație.

Inculpatul A.L., prin hotărârea consiliului local nr. 11 din 23 iulie 2004 a fost desemnat să reprezinte beneficiarul în relațiile cu Agenția SAPARD. La 23 iulie 2004, prin hotărârea nr. 10 a aceluiași organism local, s-a desemnat comisia pentru atribuirea contractului de achiziție publică de lucrări, în componența căreia au figurat inculpatul în calitate de președinte, inculpata Z.T. secretar și 3 membri evaluatori. La 31 august 2004, se depuseseră 4 oferte, printre deponenți figurând și SC Compania N.C. SA Iași valoarea ofertei ei fiind puțin mai redusă (25.141.933.000 ROL fără TVA) decât a celorlalți 3 ofertanți. Comisia de evaluare a decis, la 20 septembrie 2004, atribuirea contractului pentru execuția de lucrări, către SC T.C.

SA aceasta propunând valoarea ofertei la 24.286.460.996 ROL fără TVA, Hotărârea Consiliului local nr. 22 din 28 septembrie 2004 a aprobat desemnarea ca societate, a SC T.C. SA cu valoarea de execuție de 24.286.460.991 ROL. Una dintre ofertante, SC M.A. SA Iași a contestat, Agenția SAPARD a verificat documentația ofertanților, prin adresa din 5 noiembrie 2004 comunicând beneficiarului că nu este de acord cu decizia comisiei de evaluare și nici cu declararea ofertei SC T.C. SA drept câștigătoare a licitației, recomandând reevaluarea ofertelor. La 10 noiembrie 2004, prin hotărârea nr. 28, Consiliul local a desemnat o altă comisie de evaluare, în componența acesteia figurând inculpatul A.L. președinte și coinculpata Z.T., secretar, alături de alți 3 evaluatori, alții decât cei inițiali.

La 25 noiembrie 2004 s-a decis atribuirea contractului pentru execuția lucrărilor către SC Compania N.C. SA Iași cu valoarea de 25.141.933.000 RON fără TVA, societate a doua clasată în ordinea ofertelor. La 8 decembrie 2004, s-a încheiat contractul de lucrări cu această societate, cu obiectul „executarea lucrărilor de construcție, modernizare, reabilitare, refacere de drumuri, inclusiv alte lucrări ce fac parte din drum, valoare contract 25.141.933.000 ROL, durata de execuție stabilindu-se a fi de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor. Și acest contract s-a modificat la 10 iunie 2005 referitor valorii la 2.279.353.130 ROL fără TVA/alte taxe, valoarea actualizată stabilindu-se la 27.921.286.130 ROL, iar la 30 septembrie 2005, s-au actualizat prețurile cu valoarea de 1.005.378.565 ROL.

Achiziția de lucrări a fost avizată de BR/PS Regiunea Nord-Est Iași prin fișa din 18 ianuarie 2005, admițându-se cheltuieli eligibile în valoare de 2.739.978,35 RON fără TVA, beneficiarului fiindu-i rambursată întreaga sumă, respectiv cea menționată, fără TVA. În ce privește procedura de atribuire a acestui contract, nu s-au constatat nereguli. Executarea contractului s-a derulat începând cu 13 ianuarie 2005, executantul având obligația executării și finalizării conform graficului, în 12 luni calendaristice, iar în perioada de garanție, să remedieze defecțiunile de execuție. Totodată, executantul avea și obligația de a notifica beneficiarul și Inspecția de stat în construcții a județului Vaslui, privind data începerii efective a lucrărilor, datele de verificare a calității lucrărilor și de control în faze determinante, dar și de predare a cărții tehnice a construcției.

Constructorul, pentru decontarea lucrărilor a emis 5 facturi fiscale însumând 25.141.931.981 ROL fără TVA, achitate cum s-a arătat, prin 11 ordine de plată. Privind dosarele cererilor de plată nr. 1, 2, 3, autorizate la plată, nu s-au constatat nereguli. În ce privește neexecutarea lucrărilor conform contractului și a graficului de execuție, cu referire la ultima cerere de plată din finanțarea nerambursabilă, s-a reținut că la 14 și 15 decembrie 2005 s-a derulat recepția la terminarea lucrărilor, comisia stabilită prin Hotărârea Consiliului Local nr. 52 din 8 decembrie 2005 admițând, unanim, recepția obiectivului „modernizarea drumului de interes local Gura Văii” (DN 24A) - Pogănești 6,524 km, comuna S., jud. Vaslui, redactându-se procesul-verbal de terminare a lucrărilor din 14 decembrie 2005, semnat de toți membrii comisiei.

Aceștia, respectiv inculpații A.L., Ș.C., I.R.C., D.G., Z.T., P.Ș. atestând, nereal, dar pentru ca beneficiarul reprezentat de inculpatul A.L. să obțină ultima tranșă din finanțarea nerambursabilă, deși nu se terminaseră lucrările, că nu existau cantități de lucrări care să nu fi fost executate sau care să nu respecte prevederile proiectului, fiind respectate condițiile calitative și cantitative, prevederile documentației de execuție și normativele tehnice în vigoare.

Inculpata S.M., șef de proiect, realizatorul proiectului tehnic și al detaliilor de execuții, cu atribuții, potrivit contractului de inspectare și urmărire a stadiului lucrărilor, a întocmit un referat privind execuția lucrărilor din 13 decembrie 2005 (la emitent, respectiv SC S. SRL Vaslui) și cu zz la 14 decembrie 2005 (deci în ziua recepției) la beneficiar, în acesta subliniindu-se la capitolul „concluzii”, că la data recepției la terminarea lucrărilor, mai erau de executat lucrări la respectivul obiectiv: - realizarea a 400 m.l. drumuri vicinale (acces la biserică și cimitir), realizarea lățimii acostamentelor în intravilanul Pogănești, aici ele variind între 30-75 cm, - nu s-au executat cu acuratețe și în conformitate cu detaliile de execuție, lucrări precum apărări de maluri cu gabioane în zona podului din B.A.

peste râul Gura Văii, îmbrăcămintea asfaltică peste trei podețe tubulare (intravilan Pogănești). Acest document, dar și oricare altul care ar fi atestat prezența unor situații de lucrări neconforme sau neexecutate, dacă ar fi fost depus odată cu cererea de plată la autoritatea contractantă, ar fi condus la neacceptarea plății. Inculpata, sub aceleași numere de înregistrare, la aceeași dată, atât la emitent cât și la beneficiar, a depus un referat, dar conținând concluzii schimbate, respectiv lucrările au fost executate în conformitate cu prevederile proiectului și dispozițiilor de șantier, act prezentat de inculpatul A.L. autorității contractante odată cu alte documente aferente cererii de plată nr. 4. La 3 noiembrie 2005, prin notificarea 1007, proiectantul, în persoana inculpatei S.M.

a menționat că lucrările erau întârziate, nu îndeplineau prevederile graficului de execuție, existau nereguli constatate la inspecția realizată cu inginerul A.M., reprezentant al I.S.C. Vaslui și a cerut expres, respectarea condițiilor de calitate prevăzute în proiect, în final adăugând că în cazul nerespectării condițiilor de calitate de către constructor, se vor sista lucrările. Notificarea a fost înregistrată la beneficiar la 7 noiembrie 2005, sub nr. 4715, dar nu a fost înregistrată nici în registrul privind proiectul SAPARD și nici nu a fost prezentată de inculpatul A.L., autorității contractante. La 15 decembrie 2005, inculpatul A.L.

a redactat raportul de execuție - formular P1.2 - M 2.1 (standard, componentă a documentației proiectului SAPARD), în acesta atestând, mincinos, faptul că toate lucrările din cadrul proiectului s-au executat integral, acest document fiind depus la autoritatea contractantă odată cu celelalte aferente cererii de plată 4. Tot la 15 decembrie 2005, după semnarea procesului verbal amintit, inculpatul A.L. a încheiat cu SC Compania N.C.

SA, procesul verbal din 15 decembrie 2005, redactat olograf de către el, semnat și ștampilat ca beneficiar și de F.E., reprezentant al constructorului, acest document atestând o cu totul altă situație privind stadiul fizic al construcției, sens în care s-a constatat că „lucrările au fost finalizate dar rămân a se finaliza și corecta următoarele: 1-finalizare gabioane pod peste râul Gura Văii în aval; 2- completarea stratului de asfalt în zona a 3 podețe în sat Pogănești; 3- finalizarea lucrărilor de amenajare a drumurilor vicinale; 4- recorectare acostamente după perioada de timp friguros; 5- rectificarea podețelor dalate pe drumurile vicinale; 6-refacere timpan la podeț transversal de la km 5?260; 7- amenajarea a 80 m.l.

șanț pavat în zona școlii din Pogănești; 8-finisarea, completarea albiei conform proiectului și avizului Apelor Române în amonte și aval de pod, inculpatul înscriind și că termenul de finalizare a lucrărilor este 15 iunie 2006. Actul nu a fost înregistrat în registrul special al proiectului finanțat prin programul SAPARD, nici în registrul general al primăriei ca oricare act, inculpatul neprezentându-l autorității contractante.

În dosarul cererii de plată nr. 4, alături de documente justificative de genul copii facturi, declarație pe propria răspundere prin care s-a confirmat respectarea criteriilor de eligibilitate - generale și specifice - pe faze ale realizării proiectului, garanția de bună execuție, certificate de scutire plată TVA, autorizație de construcție, acord unic, program control calitate lucrări pe faze, ordin de începere a lucrărilor, grafic de execuție, proces-verbal de lucrări ascunse, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, din 14 decembrie 2005, referatul de execuție lucrări întocmit de inculpata S.M. și raportul formular întocmit de inculpatul A.L., alte acte, toate acestea au determinat ca autoritatea contractantă să plătească beneficiarului suma de 862.002,57 RON, din care 75% fonduri europene (646.501,9257 RON) și 25% de la bugetul de stat (215.500,6425 RON) la datele calendaristice deja arătate.

S-a mai reținut că lucrările de construcții nefinalizate, nu au mai fost executate, sens în care s-au reliefat adresa din 23 octombrie 2006, prin aceasta A.L. reamintind constructorului „că (...) a avut obligația și răspunderea de a aduce la îndeplinire, ca executant, până la data de 15 iunie 2006, toate obligațiile (...) la obiectivul de investiții Modernizare drum de interes local Gura Văii (DN 24A) - Pogănești, 6,524 Km com.

S., jud. Vaslui, lucrări stabilite și prin referatul proiectantului din 13 decembrie 2005 și prin procesul verbal din 15 decembrie 2005, mențiunile aceluiași în sensul că la recepția din 15 decembrie 2005 s-au nominalizat lucrările (...) până în prezent nu s-a executat nimic din neajunsurile constatate cu ocazia recepției, la fel, solicitarea finalizării și remedierii neajunsurilor ce au fost nominalizate în procesul verbal (anexat în xerocopie), acesta fiind cel olograf, din 15 decembrie 2005 și referatul proiectantului din 13 decembrie 2005 (forma inițială în care erau menționate lucrările neexecutate). În realitate, beneficiarul, la 15 decembrie 2005, prin semnarea procesului verbal „la terminarea lucrărilor”, acceptase și preluase lucrarea fără rezerve.

În cauză, nu s-a identificat un act de recepție finală la expirarea perioadei de garanție. La urmărirea penală, inculpații, cu excepția inculpatei S.M., aceasta refuzând să declare, au susținut, recunoașterea unor aspecte din derularea faptelor. Inculpata S.M.

a declarat Departamentului pentru Luptă Antifraudă că a redactat cele două referate în mod diferit numai în ce privește concluziile privind stadiul fizic al lucrărilor, în momente diferite, înregistrarea lor, sub același număr, 1056 și la aceeași dată, 13 decembrie 2005, fiind rezultatul unei „erori umane” în situația în care în primul referat a menționat lucrări de remediat pentru că în prima perioadă a lunii vizitase în teren situația, că la 14 decembrie 2005 l-a prezentat comisiei de recepție înainte de vizionarea terenului și semnarea procesului-verbal, constructorul a reușit să remedieze lucrările nefinalizate în intervalul 14 decembrie 2005 - 15 decembrie 2005, ceea ce a coincis cu corectarea, de către ea și întocmirea celuilalt referat în care scrisese că lucrările au fost executate în conformitate cu prevederile proiectului și că problemele reținute anterior au fost remediate.

Inculpata a mai declarat, cu aceeași ocazie, că nu-și amintește să fi fost solicitată de cineva să întocmească niciunul din cele două referate, întocmite de ea.

La 13 octombrie 2009, aceeași inculpată a afirmat că unele lucrări menționate în procesul-verbal din 15 decembrie 2005 nu au avut acuratețea și calitatea din detaliile de execuție, fiind menționate în detaliu atât în procesul-verbal, cât și în referatul din 13 decembrie 2005 pus la dispoziția Consiliului local la 14 decembrie 2005. Inculpatul Ș.C., diriginte de șantier, plătit din sumele obținute în cadrul proiectului, secretar al comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, a declarat că nu a avut atribuții de ordin tehnic, nu era împuternicit să constate în teren efectuarea sau neefectuarea lucrărilor, ci doar atribuții de secretar al comisiei de recepție vizând documentația de recepție, iar privind conținutul actului din 14 decembrie 2005 a menționat că lucrările erau finalizate în totalitate conform proiectului tehnic, la momentul recepției la terminarea lucrărilor existând lucrări de remediat de genul celor menționate de primar în procesul-verbal din 15 decembrie 2005 încheiat cu constructorul, dar nici acelea nu era în totalitate corecte pentru că mai era necesar să fie compactate (cilindrate) drumurile laterale, să fie colmatate rosturile șanțului betonat din fața școlii, cu mastic de bitum, cele ale podețelor transversale cu mortar de ciment.

În legătură cu semnarea procesului-verbal din 14 decembrie 2005, a susținut că mai rămăseseră de efectuat doar mici reparații, nesemnificative și acestea nu era obligatoriu să fie menționate în procesul-verbal de recepție.

Instanța de apel, analizând apărarea inculpatului, corect a reținut că obligațiile dirigintelui de șantier, la data recepției, erau prevăzute expres în art. 33 din anexa Ordinului Inspectoratului de stat în construcții nr. 257 din 1 noiembrie 2005, chiar definiția funcției „Diriginte de șantier” prevăzută în art. 9 lit. a) din ordin fiind aceea de persoană fizică însărcinată de către investitor cu verificarea calității materialelor și produselor de construcții puse în lucrare și/sau cu verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții, el fiind interpusul între investitor și executant, angajat și plătit din fonduri publice, pentru a reprezenta interesele beneficiarului în vederea urmăririi și verificării îndeaproape a executării lucrărilor contractate.

Acesta, din punct de vedere tehnic, percepe și cunoaște direct, nemijlocit, derularea lucrărilor fiind obligat să asigure executarea integrală, calitativ și cantitativ, potrivit legii și ansamblului detaliilor de execuție stabilite în proiect, în persoana acestuia investitorul plasându-l ca reprezentant al său pe șantier pentru a urmări și inspecta constant desfășurarea lucrărilor.

Referitor admiterii la plată, art. 33 amintit prevede că dirigintele de șantier, pe tot parcursul execuției, are obligația să realizeze numai lucrările corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ, atribuția de secretariat al recepției neînsemnând eludarea obligațiilor constante ale dirigintelui de șantier, de „urmărire a realizării construcției în conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de sarcini, ale reglementărilor tehnice în vigoare și ale contractului, de verificare a respectării tehnologiei de execuție, aplicarea corectă a acestora în vederea asigurării nivelului calitativ prevăzut în documentația tehnică, în contract și în normele tehnice în vigoare.

Inculpatul, prin semnarea procesului-verbal de recepție, în acesta înscriindu-se că nu existau cantități de lucrări care să nu fi fost executate sau lucrări care să nu respecte prevederile proiectului, fiind respectate condițiile calitative și cantitative, prevederile documentației de execuție și normativele tehnice în vigoare, el fiind funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a atestat, alături de ceilalți membri ai comisiei, un fapt nereal. Inculpatul I.R.C., specialist, membru al aceleiași comisii, a susținut că nu-și amintește dacă erau lucrări nefinalizate, la fel, dacă lucrările menționate în referatul proiectantului din 13 decembrie 2005 și în procesul-verbal olograf erau sau nu finalizate la data efectuării recepției.

Pe parcursul cercetării judecătorești, același inculpat a precizat că la data procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, acestea erau finalizate și executate conform proiectului, mai rămăseseră de realizat lucrări de curățenie, de colmatarea șanțurilor, rigolelor și podețelor, spălarea drumului, inspecția lucrărilor în teren s-a realizat într-o singură zi, 14 decembrie 2005, în 15 decembrie 2005 nu s-a efectuat o altă recepție sau alte acte, nu cunoaște de ce s-a consemnat că membrii comisiei ar fi lucrat în zilele de 14 și 15 decembrie 2005, el recunoscându-și semnătura aplicată de procesul-verbal, la fel, întinderea acestuia pe două pagini.

Același inculpat a declarat că nu cunoaște dacă s-a întocmit vreo anexă la actul de recepție, dar nici nu era cazul pentru că nu existau lucrări nerealizate, iar referitor referatului proiectantului (din 13 decembrie 2005 înregistrat la primărie la 14 decembrie 2005, precum și procesul-verbal din 15 decembrie 2005 încheiat între inculpatul A.L., primar și reprezentantul constructorului, a susținut că personal el nu a constatat că lucrările enumerate nu ar fi fost finalizate.

Probatoriul cauzei a reținut însă că referatul proiectantului în care se atesta că există lucrări neexecutate, a fost prezentat membrilor comisiei, deci s-au cunoscut deficiențele, ulterior fiind încheiate celelalte acte care dovedesc că lucrările nu au fost finalizate nici până în 15 decembrie 2005 și nici ulterior cel puțin până în octombrie 2006. La rândul său, inculpatul D.G., specialist, expert în construcțiile de drumuri, și-a recunoscut semnătura aplicată pe procesul-verbal din 14 decembrie 2005, a susținut că alături de ceilalți, a inspectat lucrările, a constatat că unele lucrări de importanță minoră nu erau definitivate în momentul recepției, nu-și amintește dacă a văzut referatul proiectantului și nu-și explică pentru ce, odată ce lucrările fuseseră finalizate, s-a încheiat procesul-verbal de către primar cu reprezentantul constructorului în care s-au menționat lucrări neexecutate.

Inculpata Z.T., secretar al Primăriei S., membru al comisiei de recepție a susținut că s-au constatat la inspecție, lucrări nefinalizate în zona școlii Pogănești, defecțiuni la niște poduri, capete de poduri, că pe ambele maluri trebuiau montate gabioane, la acel moment acestea nu erau amplasate, proiectantul a cerut să se menționeze și obiecțiuni privind lucrările nefinalizate, la fel, indicarea termenului de finalizare, și-a recunoscut semnătura, dar a precizat că procesul-verbal ce i s-a arătat este un altul, pentru că cel semnat conținea trei zile, recepția și întocmirea documentului a avut loc în 14 decembrie 2005 și era cunoscut că lucrarea nu era finalizată. Inculpatul P.Ș., consilier în aparatul propriu al consiliului local, a susținut că a inspectat lucrarea, a constatat anumite deficiențe, s-a deplasat la primărie, aici s-a redactat procesul-verbal, nu l-a citit, l-a semnat, dar era convins că lucrările nefinalizate erau menționate.

În continuare, inculpatul a susținut că în lunile septembrie sau octombrie 2006, primarul (inculpatul A.L.) i-a spus că reprezentanții constructorului nu se prezintă pentru a finaliza lucrările, atunci i s-a arătat și un proces-verbal scris de primar în care se menționau lucrările nefinalizate și termene pentru remediere, el a redactat o adresă către constructor în care aducea la cunoștință obligația finalizării lucrărilor, dar până în februarie 2010 când lui i-au încetat raporturile de muncă cu Primăria S., nu se realizase recepția finală.

Martorul M.M., inspector de specialitate la ISC Vaslui a declarat că a participat, ca invitat, la recepția la terminarea lucrărilor la cererea beneficiarului, a urmărit în teren modul de execuție al obiectivului, recepția s-a făcut într-o singură zi, erau de executat lucrări la podul peste Gura Văii (regularizare în amonte și în aval de pod, lucrări de acostament), a semnat procesul-verbal de recepție, ea întărind realitatea mențiunilor din referatul proiectantului, cât și din procesul-verbal olograf din 15 decembrie 2005, despre care a susținut că știa.

În stabilirea situației de fapt, în cauză s-au mai administrat nota de control DLAF și raportul de constatare tehnico-științifică întocmit la urmărirea penală, coroborarea probatoriului relevând faptul că la data recepției, 14 decembrie 2005, existau lucrări neexecutate, membrii comisiei cunoșteau aceasta, dar, cu bună-știință, au atestat că ele erau finalizate, astfel urmărind ca beneficiarul să nu piardă ultima tranșă de plată din fondurile nerambursabile.

Judecătorul fondului, în motivarea soluției, a reținut că din analiza probatoriului, nu a rezultat că între inculpați ar fi existat o înțelegere privind obiectivul „Modernizarea drumului de interes local Gura Văii (DN 24 A) - Pogănești, 6,254 km comuna S., jud. Vaslui, în vederea întocmirii sau acceptării emiterii unor înscrisuri cu conținut nereal pentru obținerea de fonduri necesare finanțării acestei investiții, nu s-a dovedit că ei ar fi urmărit să obțină pentru ei sau pentru alții foloase materiale, nu au avut alte interese, nu sunt prieteni sau rude, cu excepția inculpaților A.L. și Z.T., sunt specialiști în domeniul construcțiilor de drumuri și poduri, au respectat dispozițiile H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente, nu s-a dovedit că procesul-verbal din 14 decembrie 2005 conține date false, iar raportul de expertiză tehnică B.T.

și A.C. a reținut că la data întocmirii procesului-verbal amintit, lucrările de construcție erau executate integral conform proiectului și aprobat spre finanțare, iar corespondența dintre inculpatul A.L. și constructor se referea la niște lucrări bonus astfel cum se înțeleseseră anterior. În ce privește existența celor două referate întocmite de inculpata S.M. s-a reținut că la recepția la terminarea lucrărilor, comisia a vizualizat construcția, a analizat documentele din cartea tehnică, le-a confruntat cu proiectul și cu avizele și pentru că de la 8 decembrie 2005 până la 15 decembrie 2005 se remediaseră neajunsurile, inculpata a modificat cuprinsul ultimei foi a referatului, înlăturând astfel mențiunile privind observațiile anterioare, pentru acest considerent numărul de înregistrare rămânând același.

Soluția judecătorului fondului a mai fost motivată și pe considerentul că verificările în teren efectuate de reprezentanții SAPARD în ianuarie 2006, dacă ar fi constatat probleme legate de execuție, le-ar fi semnalizat în fișa de verificare tehnică și financiară și în raportul compartimentului de verificare tehnică asupra verificării dosarului cererii de plată, ca atare, nu subzistă infracțiunea de fals intelectual și niciuna dintre infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată. Împotriva sentinței, au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași și partea civilă Agenția de Plăți pentru dezvoltare Rurală și Pescuit.

Parchetul a criticat sentința pentru nelegalitate, respectiv greșita achitare a inculpaților și greșita respingere a acțiunii civile. Partea civilă a criticat sentința pentru greșita soluționare a laturii civile. Curtea de Apel Iași, examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept având în vedere caracterul devolutiv al căii de atac, în baza dispozițiilor art. 378 alin. (2) C. proc. pen., a întrebat inculpații dacă doresc să fie ascultați, aceștia prevalându-se de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen. respectiv dreptul de a nu face nicio declarație. Totodată, pentru aflarea adevărului și exercitarea rolului activ, a întrebat procurorul și inculpații asupra unor cereri, excepții, probe, părțile neformulând cereri, excepții sau administrarea de probe.

Ca atare, instanța de apel considerând probatoriul administrat la urmărirea penală și cercetarea judecătorească îndestulător în realizarea scopului procesului penal, prin decizia penală nr. 50 din 1 aprilie 2013, a admis apelurile formulate, a desființat sentința și rejudecând, a decis următoarele: - inculpatul A.L., a fost condamnat la două pedepse de câte 4 luni închisoare pentru infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.

(două infracțiuni), la 3 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de folosire sau prezentare de documente false ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art. 18 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), a art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., precum și la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea acelorași drepturi pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen.

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, 3 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Pe durata executării pedepsei, inculpatului i s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile prev. de art. 71 C. pen.; - inculpata Ș.M. și inculpații Ș.C., I.R.C., D.G., Z.T. și P.Ș., au fost condamnați la câte 4 luni închisoare, pentru infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen.

raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., la câte 3 ani închisoare și câte 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art. 26 C. pen.

raportat la art. 18 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), a art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., precum și la câte 3 ani închisoare și câte 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. În baza art. 33 lit. b), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpații, fiecare, având de executat pedeapsa cea mai grea, câte 3 ani închisoare și câte 1 an pedeapsa complementară amintită.

Pe durata executării pedepsei, inculpaților li s-a interzis, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile prev. de art. 71 C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 86 1 , art. 86 2 C. pen., s-a dispus ca pedeapsa închisorii aplicată fiecărui inculpat să fie suspendată sub supraveghere pe durata termenului de încercare de câte 6 ani, dispunându-se și măsuri de supraveghere individualizate ca atare la pagina 41 a deciziei. În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen. inculpaților li s-a atras atenția că potrivit art. 86 4 C. pen., în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și executarea acesteia în întregime.

În temeiul dispozițiilor art. 71 5 C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă și executarea pedepsei accesorii. S-au menținut măsurile asiguratorii luate prin ordonanța nr. 71/P/2009 din 19 octombrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași. Pe latură civilă, inculpații au fost obligați să plătească, în solidar, părții civile suma de 854.696,84 RON, la care se adaugă dobânzile și penalitățile aferente până la data plății efective, potrivit art. 120 din O.G. nr. 92/2003.

Instanța de apel, constatând că în cauză s-a dovedit vinovăția fiecărui inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care ei au fost trimiși în judecată a reținut că procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, din 14 decembrie 2005 conține date nereale în sensul că „achiziția s-a efectuat în mod „corect” și nu există lucrări nefinalizate, ceea ce înseamnă că inculpații, care în cadrul relației contractuale cu autoritatea contractantă aveau sarcini și obligații concrete, au încălcat prevederile referitoare la faptul că beneficiarul trebuia să confirme respectarea tuturor criteriilor de eligibilitate, generale și specifice, pe întreg parcursul implementării proiectului, respectiv la momentul depunerii fiecărei tranșe de plată (program SAPARD - Legea nr. 316/2001, O.G.

nr. 79/2003, Normele de aplicare). În cauză, în contradicție cu soluția judecătorului fondului, acesta dând valoare probatorie exclusivă raportului de expertiză amintit, realizat la cercetarea judecătorească, obținerea pe nedrept a ultimei tranșe de plată a fost urmarea caracterului fals, nereal, al înscrisurilor depuse care atestau lipsa oricăror deficiențe de execuție, deci autoritatea contractantă a fost indusă în eroare, nefiind vorba de plăți nelegale efectuate către constructor. La fel, nu este relevantă valoarea sau întinderea, importanța lucrărilor neexecutate, acestea neputând atrage un caracter fals mai accentuat sau mai puțin accentuat al înscrisurilor pe baza cărora s-a obținut finanțare nerambursabilă, pe nedrept.

Elementul material al infracțiunii constă în plata, de către beneficiar către constructor, a unor lucrări care în fapt nu fuseseră realizate, cu consecința prejudicierii echivalente cu valoarea acelor lucrări, legătura de cauzalitate între activitățile frauduloase ale inculpaților și prejudicierea autorității contractante, fiind obținerea, fără drept, a plății tranșei ultime în baza înscrisurilor false care au creat fostei Agenții SAPARD imaginea distorsionată a realității, în sensul că toate lucrările contractante s-au realizat. În cauză s-a probat că la 14 decembrie 2005, erau lucrări nefinalizate, acestea erau cunoscute de membrii comisiei de recepție, de proiectant, ei atestând în fals, cu știință, că ele ar fi fost finalizate, documentația a fost întocmită de persoane implicate în proiect, ei cunoșteau situația reală (referat inculpată S.M., proces-verbal din 15 decembrie 2005, adresa din 23 octombrie 2006 a Primăriei S., tehnoredactată de inculpatul P.Ș.

și semnată de inculpatul A.L.). Cu referire la raportul de expertiză efectuat la fond, concluziile sale nu pot conduce la modificarea situației de fapt, la data întocmirii lui nemaiputându-se stabili starea lucrărilor cantitativ și calitativ aferentă datei 15 decembrie 2005, stadiul fizic al construcției fiind cel expus în procesul-verbal din 15 decembrie 2005 și în referatul privind execuția lucrărilor din 13 decembrie 2005, cele menționate în procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor (în decembrie 2005), actele subsecvente cuprinzând stări de fapt necorespunzătoare adevărului care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi antrenat respingerea dosarului cererii de plată tranșa a IV-a, neavând relevanță că proiectul, la data judecării cauzei era terminat și că, deci, a răspuns scopului pentru care s-a cerut finanțarea odată ce s-au inserat aspecte nereale în documentul justificativ prezentat pentru obținerea respectivei tranșe.

În ce privește stabilirea și aplicarea pedepselor, instanța de apel, just, a motivat luarea în considerare a criteriilor generale prev. de art. 72 C. pen., art. 52 C. pen. privind alegerea modalității, dar și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, raportate și la împrejurările concrete care au determinat săvârșirea ansamblului infracțional, gradul de pericol social ridicat al faptelor, reliefând inclusiv că inculpații nu au urmărit obținerea vreunului folos personal, considerente pentru care a reținut și aplicat circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recursuri inculpații A.L., Ș.C., I.R.C., D.G., P.Ș., Ș.M.

și Z.T., cazurile de casare și motivarea căii de atac fiind detaliate în încheierea de la termenul de judecată 11 martie 2014. Examinând recursurile declarate de inculpați în raport cu motivele de casare invocate și cu prevederile legale incidente, se constată că acestea sunt fondate pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare. În prealabil, se observa că decizia penală recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Iași la data de 1 aprilie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (la 15 februarie 2013), a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, iar recursurile declarate s-au înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 7 iunie 2013, ceea ce face ca acestea să fie supuse casării deciziei instanței de apel numai în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 9 alin. (1) C. proc.

pen. anterior, care este legea penală procesuală aplicabilă, aceasta și din perspectiva dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 care statuează că recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi (1 februarie 2014, Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen.), declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs, deci sfera de aplicare a legii vechi este restrânsă la dispozițiile art. 385 1 - 385 19 C. proc. pen. anterior. Prin Legea nr. 2/2013, s-a realizat o limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a cazului de casare prev. de pct. 17 2 al art. 385 9 alin. (1) C. proc.

pen. anterior, intenția clară a legiuitorului fiind, prin amendarea cazurilor de casare, de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale de atac ordinară, doar la chestiuni de drept. Ca atare, rezultă că în cazul recursului declarat împotriva deciziilor pronunțate în apel, nici recurenții și nici instanța nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputându-se înlătura pe această cale toate eventualele erori pe care le cuprinde decizia recurată, ci numai acele încălcări ale legii care se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 385 9 alin. (1) C. proc. pen.

anterior. Inculpații, în motivarea căii de atac, au invocat cazurile de casare prev. de pct. 12 al art. 385 9 alin. (1) C. proc. pen. (instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată), pct. 17 2 al aceluiași text (hotărârea este contrară legii sau s-a făcut o greșită aplicare a legii), pct. 17 al textului (inculpata S.M.), respectiv (faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică), pct. 10 al textului indicat (inculpata Z.T.

- respectiv instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate), pct. 18 al textului (aceeași inculpată, s-a comis o eroare gravă de fapt având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare), pct. 5 al textului (inculpata S.M., respectiv judecata a avut loc fără participarea inculpatei când aceasta era obligatorie, potrivit legii), pct. 6 al textului (inculpatul A.L., respectiv judecata a avut loc în lipsa apărătorului, când prezența acestuia era obligatorie). Raportat la cazurile de casare enumerate, după cum s-a mai arătat, Legea nr. 2 din 15 februarie 2013, a abrogat expres pct. 17, 18, 10 ale art. 385 9 alin. (1) C. proc. pen. anterior. Totodată, se reține că potrivit dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen. anterior, cazurile de casare de la alin. (1) pct. 1, 3, 6, 13, 14 se iau în considerare din oficiu. Sub acest aspect, invocarea de către apărătorii inculpaților a pct. 5 (S.M.), pct. 6 (inculpatul A.L.) dar motivate pe considerentul că inculpata nu a fost ascultată de instanța de apel, iar inculpatul A.L., la un termen de judecată a apelului nu a fost de acord cu asistarea sa juridică de către apărătorul din oficiu prezent, nu sunt fondate, din verificarea lucrărilor cauzei rezultând că inculpata S.M. a uzat de dreptul la tăcere, iar inculpatul A.L., beneficiind de serviciile unui apărător ales, la termenul la care acesta a lipsit, a răspuns pentru apărare, un avocat desemnat din oficiu cu împuternicire avocațială în cauză.

Pct. 12 și 17 2 ale art. 385 9 alin. (1) C. proc. pen. anterior, motivate de apărătorii inculpaților pe considerente ce țin de situația de fapt, respectiv că expertiza realizată la cercetarea judecătorească în fond a reliefat că lucrarea a fost efectuată conform proiectului, că nu a existat o înțelegere prealabilă între inculpați pentru a întocmi un document cu conținut nereal în scopul obținerii de către beneficiar, pe nedrept, a tranșei a IV-a din finanțarea nerambursabilă, calitatea lucrărilor a fost verificată și de reprezentanții SAPARD, la fel, de reprezentanta ISC Vaslui, toate acestea pentru menținerea soluției de achitare, reprezintă, în realitate, dorința examinării situației de fapt de către instanța de recurs, aceasta excedând cazurilor de casare prevăzute în art. 385 9 alin. (1) C. proc.

pen. anterior, întrucât se referă la aspectele de fapt ale cauzei. La fel, apărarea inculpatei S.M., că în sarcina sa nu se poate reține infracțiunea prev. de art. 289 C. pen. anterior pentru că ea a realizat un proiect în cadrul SC S. SRL Vaslui, art. 145 și art. 150 C. pen.

anterior prevedeau că prin termenul public se înțelege tot ce privește serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public, înscris oficial fiind orice înscris care emană de la unitate din cele la care se referă art. 145 sau care aparține unei asemenea unități, nu este fondată odată ce inculpata, realizator al proiectului tehnic, în exercitarea atribuțiilor contractate cu Consiliul Local Stănilești a întocmit în fals referatul privind execuția lucrărilor din 13 decembrie 2005 (cu o zi înaintea recepției și din 14 decembrie 2005 (în ziua recepției), acestea fiind depuse la autoritatea contractantă în scopul inducerii în eroare cu privire la stadiul fizic al execuției lucrărilor pentru obținerea de la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (fosta Agenție SAPARD), a sumei de 862.002,57 RON, din care 75% - 645.501,9257 RON din fonduri europene, iar 25% - 215.500,6425 RON de la bugetul local/general.

Cu referire la soluționarea laturii civile a cauzei, criticată de inculpații recurenți prin prisma cazului de casare prev. de pct. 17 2 al art. 385 9 (1) C. proc. pen. anterior, odată ce partea civilă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - program SAPARD a dovedit prejudiciu cert și determinabil, în legătură directă de cauzalitate cu faptele săvârșite de inculpați, este corectă stabilirea răspunderii civile delictuale, art. 998- 999 C. civ. în vigoare la data faptelor prevăd obligația generală de a răspunde orice persoană pentru fapta sa.

În cauză, agenția amintită, în calitate de autoritate contractantă, s-a constituit partea civilă în procesul penal la 15 martie 2012, la primul termen de judecată în fond, ea solicitând 854.696,84 RON, majorări de întârziere, dobânzi și penalități reprezentând tranșa a IV-a din finanțarea nerambursabilă decontată Consiliului Local Stănilești în cadrul contractului de finanțare din 29 martie 2004, sens în care, potrivit dispozițiilor art. 2 și art. 3 din O.G. nr. 79/2003, art. 2 și 3 din H.G. nr. 1306/2007 a individualizat obligațiile de plată provenite din sumele utilizate necorespunzător de beneficiar din fondurile comunitare și naționale de cofinanțare urmare neregulilor, prin titlul de creanță constând în procesul-verbal de constatare din 30 ianuarie 2012, prin acesta constatându-se neeligibilă suma menționată acordată în cadrul contractului de finanțare amintit.

Examinând, din oficiu, recursurile declarate de inculpați și în raport cu prevederile art. 5 C. pen. nou privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată și apreciază că determinarea legii penale mai favorabile presupune, ca cerință, luarea în considerare atât a legilor succesive, dar și a influenței concrete a acestora asupra situației persoanei inculpate, iar pentru a o identifica pe aceea dintre ele care este mai favorabilă în concret, se evaluează mai întâi soluțiile care se desprind din aplicarea fiecăreia dintre legile succesive alegându-se cea ale cărei soluții în aplicarea concretă la caz sunt mai favorabile.

Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile se referă la condițiile de incriminare, la condițiile de tragere la răspundere penală și la condițiile de sancționare. Așadar, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunilor și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În cauză, de la data pronunțării deciziei, în apel, 1 aprilie 2013 și până la soluționarea recursurilor, a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, în cauză, la normele care guvernează aplicarea legii penale în timp și cu privire la normele care guvernează incriminarea faptelor de fals intelectual și de înșelăciune, regimul sancționator pentru infracțiunea prev. de art. 18 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și intervenirea unei cauze de încetare a procesului penal ca urmare a intervenir