ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Decizia nr. 232/2013

CAMERĂ
other
RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză 
ÎCCJ, Decizia nr. 232/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 39/P/2010 din 22 martie 2012 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, a fost sesizat Tribunalul Constanța pentru judecarea în primă instanță, a cauzei penale privind pe inculpații:

- M.E. trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență în concurs real, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., și cu reținerea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, constând în aceea că:

• În luna noiembrie 2011, împreună cu inculpații L.R. și V.N. i-a pretins denunțătorului R.B. un "comision" de 40% din suma de 5.000.000 RON, reprezentând în concret suma de 2.000.000 RON, inculpatul M.E. pretinzându-i în mod direct, în timp ce inculpații L.R. și V.N. au pretins prin intermediul inculpatului M.E., pentru a-și trafica influența pe lângă președintele Consiliului Județean Constanța - C.N.D. - în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare pentru a le vira în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecineaga, Adamclisi și Băneasa pentru ca aceste autorități publice locale, la rândul lor, să-și achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 RON către firmele denunțătorului R.B. (SC "A.M.C." SRL Constanța, SC "A.P.C." SRL Drăgănești Olt și SC "P.A.C." SRL Constanța), suma cu titlu de comision obținută astfel urmând a fi împărțită de inculpatul M.E. cu inculpații L.R. și V.N.;

• În data de 10 ianuarie 2012 i-a pretins denunțătorului R.B., suma de 20.000 euro pe care a redus-o, în data de 11 ianuarie 2012, la 15.000 euro, pentru a interveni pe lângă președintele Consiliului Județean Constanța - C.N.D. - în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare pentru a le vira în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecineaga, Adamclisi și Băneasa pentru ca aceste autorități publice locale, la rândul lor, să-și achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 RON către firmele denunțătorului R.B. (SC. "A.M.C." SRL Constanța, SC "A.P.C." SRL Drăgănești Olt și SC. "P.A.C." SRL.

- L.R. și V.N. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen., constând în aceea că în luna noiembrie 2011, împreună cu coinculpatul M.E., au pretins denunțătorului R.B. un "comision" de 40 % din suma de 5.000.000 RON, reprezentând în concret suma de 2.000.000 RON, inculpatul M.E. pretinzându-i în mod direct, în timp ce inculpații L.R. și V.N. au pretins prin intermediul inculpatului M.E., pentru a-și trafica influența pe lângă președintele Consiliului Județean Constanța - C.N.D. - în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare pentru a le vira în conturile Primăriilor Dobromir, Deleni, Pecineaga, Adamclisi și Băneasa pentru ca aceste autorități publice locale, la rândul lor, să-și achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 RON către firmele denunțătorului R.B. (SC "A.M.C." SRL Constanța, SC "A.P.C." SRL Drăgănești Olt și SC "P.A.C." SRL Constanța), suma cu titlu de comision obținută astfel urmând a fi împărțită de inculpatul M.E. cu inculpații L.R. și V.N., după recuperarea efectivă și în tranșe a datoriilor respective.

În actul de sesizare a instanței s-au reținut următoarele:

La data de 24 martie 2010, denunțătorul R.B. s-a prezentat la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța și a formulat un denunț împotriva numiților D.C.N., D.G.C., ambii având calitatea de vicepreședinți ai Consiliului Județean Constanța, C.N.D., în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța și T.A. - consilier al președintelui Consiliului Județean Constanța, pentru comiterea unor fapte de corupție prevăzute de dispozițiile Legii nr. 78/2000.

În cuprinsul denunțului, precum și al declarației din data de 29 martie 2010, denunțătorul R.B., persoană ce administrează, în mod direct, SC A.M.C. SRL Constanța și, prin rudele sale, SC A.P.C. SRL Drăgănești-Olt și SC A.P.C. SRL Drăgănești-Olt, a arătat faptul că numiții D.C.N., D.G.C. și T.A. i-ar fi pretins suma totală de 250.000 euro pentru a interveni pe lângă președintele Consiliului Județean Constanța, C.D.N., în scopul de a aproba decontarea lucrărilor în valoare totală de aproximativ 50 de miliarde ROL (5.000.000 RON), efectuate de firmele denunțătorului în beneficiul a cinci primării din județul Constanța (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga și Adamclisi), în anii 2008 - 2009, suma pretinsă urmând a fi împărțită astfel: 150.000 euro pentru președintele Consiliului Județean Constanța și câte 50.000 euro pentru fiecare dintre vicepreședinți, respectiv D.C.N. și D.G.C.

La data de 15 noiembrie 2011, denunțătorul R.B. s-a prezentat din nou la sediul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, unde a formulat o altă declarație, completând aspectele sesizate anterior.

Astfel, denunțătorul a precizat că, în luna aprilie 2011, s-a înscris în audiență la vicepreședintele Consiliului Județean Constanța - D.C.N. - pentru a discuta cu acesta despre plata datoriilor de aproximativ 50 de miliarde ROL (5.000.000 RON) pe care primăriile din județul Constanța (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga și Adamclisi) le aveau față de firmele sale pentru lucrările efectuate de acestea în beneficiul respectivelor autorități locale, în anii 2008 - 2009.

În timp ce aștepta să fie invitat în biroul vicepreședintelui Consiliului Județean Constanța, denunțătorul a fost abordat de o persoană care s-a recomandat cu numele "M.E." (din verificările efectuate ulterior a rezultat că acesta este inculpatul M.E.), care i-a comunicat că are cunoștință despre problemele pe care le întâmpină cu privire la plata lucrărilor efectuate de firmele familiei sale și, totodată, l-a avertizat că nu-și va recupera banii prin intermediul vreunuia dintre vicepreședinții Consiliului Județean Constanța, întrucât aceștia nu mai au influență asupra numitului C.N.D.

Potrivit propriilor afirmații, ulterior, denunțătorul a purtat mai multe discuții, personal sau prin intermediul telefonului, cu inculpatul M.E., pe parcursul cărora acesta i-a comunicat faptul că este abilitat de către numitul C.N.D. să-i transmită că i se va deconta contravaloarea lucrărilor efectuate numai în situația în care va accepta achitarea, prin intermediul inculpatul, a unui "comision" de 40% din fiecare sumă decontată. Din acest "comision", jumătate urma sa ajungă în posesia președintelui Consiliului Județean Constanța, iar cealaltă jumătate era destinată unei persoane din cadrul Partidului Social Democrat București, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, dar despre care inculpatul M.E. a afirmat că ar ocupa o poziție superioară în ierarhia partidului comparativ cu cea a numitului C.N.D., recuperarea datoriei urmând a se realiza în mai multe tranșe, din cauza valorii foarte mari a debitului.

Inculpatul M.E. i-a mai spus denunțătorului că, dacă se va dovedi o persoană de încredere, în sensul că va plăti comisionul pretins după prima tranșă, are promisiunea președintelui Consiliului Județean Constanța că își va recupera întreaga creanță de la primăriile nominalizate anterior din județul Constanța, prin aceeași modalitate și, desigur, cu plata aceluiași comision de 40% din fiecare tranșă.

În continuare, potrivit rechizitoriului, situația de fapt reținută a fost următoarea:

Denunțătorul R.B. avea calitatea de administrator al SC A.M.C. SRL Constanța.

Soția denunțătorului, numita M.O., administra SC A.P.C. SRL Drăgănești-Olt, jud. Olt, în timp ce fratele denunțătorului R.B., numitul R.G.A.A., era administrator al SC P.A.C. SRL Drăgănești-Olt, jud. Olt.

Astfel cum a arătat denunțătorul R.B., firmele sus-menționate erau, practic, afaceri ale familiei sale lărgite, de conducerea, în fapt, a acestora ocupându-se chiar denunțătorul, chiar dacă SC A.P.C. SRL și SC A.P.C. SRL sunt administrate scriptic de soția, respectiv, de fratele său.

În acest context, denunțătorul R.B. s-a deplasat, în luna februarie 2008, la mai multe primării din județul Constanța (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga și Adamclisi) pentru a depune oferte de lucrări de construcții pe care să le realizeze prin intermediul celor trei firme pe care le conducea în fapt.

Astfel, denunțătorul R.B. a arătat că, în luna martie 2008, în calitate de administrator al SC A.M.C. SRL, a încheiat cu Primăria Orașului Băneasa, jud. Constanța, două contracte de execuție lucrări de construcții având ca obiect extinderea rețelei electrice, instalarea de stâlpi de iluminat și lămpi stradale, montarea unor coșuri de gunoi, executarea unor garduri de împrejmuire a unei moschei și a unei școli generale, valoarea însumată a lucrărilor ridicându-se la 1.000.000 RON (10 miliarde ROL).

De asemenea, în luna iunie 2008, în calitate de reprezentat, în fapt, al SC A.P.C. SRL, în prezența reprezentantului legal - R.G.A.A. - denunțătorul R.B. a încheiat mai multe contracte cu Primăria Corn: Deleni, jud. Constanța, în valoare de aproximativ 800.000 RON (8 miliarde ROL), respectiv cu Primăria Comunei Dobromir, jud. Constanța, în valoare de aproximativ 900.000 RON (9 miliarde ROL), contractele sus-menționate având ca obiect lucrări similare celor contractate cu Primăria Orașului Băneasa.

În luna iulie 2008, denunțătorul R.B., în calitate de administrator al SC A.M.C. SRL, a încheiat un contract de execuție lucrări, în valoare de aproximativ 1.100.000 RON (11 miliarde ROL), cu Primăria com. Pecineaga, jud. Constanța.

De asemenea, soția denunțătorului R.B. - numita M.O. - în calitate de reprezentant al SC A.P.C. SRL, a încheiat un contract, în valoare de 100.000 RON (1 miliard ROL), cu Primăria Corn. Pecineaga, jud. Constanța (fila 6, vol. I).

În luna aprilie 2009, soția denunțătorului R.B., numita M.O., în calitate de administrator al SC A.P.C. SRL, a încheiat un contract având ca obiect executarea de lucrări de construcții, în valoare de 1.100.000 RON (11 miliarde ROL), cu Primăria Com. Adamclisi, jud. Constanța.

Denunțătorul R.B. susține că toate lucrările contractate prin cele trei firme pe care le reprezenta (SC A.M.C. SRL Constanța, SC A.P.C. SRL Drăgănești Olt și SC P.A.C. SRL Constanța) cu cele cinci primării de pe raza județului Constanța (Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga și Adamclisi) au fost executate în termenele stabilite și au fost recepționate de către beneficiarii respectivi, întocmindu-se, în acest sens, procese-verbale de recepție a lucrărilor, iar firmele sale au emis către beneficiarii facturile spre a fi decontate.

De asemenea, denunțătorul a precizat că, din discuțiile cu primarii localităților menționate a rezultat că banii pe care firmele sale îi aveau de primit de la cele cinci primării din județul Constanța urmau a fi virați de Consiliul Județean Constanța în conturile primăriilor, care, ulterior, urmau a efectua plățile către cele trei firme conduse de către denunțător.

Pentru a dovedi existența contractelor încheiate cu Primăriile Băneasa, Adamclisi, Dobromir, Deleni și Pecineaga, denunțătorul R.B. a depus la dosarul cauzei un set de documente relevante, ulterior formulării denunțului.

De asemenea, în cursul efectuării urmăririi penale, s-au solicitat celor cinci primării din județul Constanța relații cu privire la raporturile comerciale dintre acestea și SC A.M.C. SRL Constanța, SC A.P.C. SRL Drăgănești Olt și SC P.A.C. SRL Constanța acestea fiind atașate la dosar.

În concluzie, denunțătorul R.B. a arătat faptul că, la data depunerii denunțului, avea de recuperat de la cele cinci primării din județul Constanța, suma de aproximativ 5.000.000 RON (50 miliarde ROL).

1.

Acuzațiile cu privire la comiterea de către inculpatul M.E. și inculpații L.R. și V.N. a infracțiunii de trafic de influență:

În luna august 2009, în timp ce denunțătorul R.B. făcea demersuri pentru a-și recupera suma de 5.000.000 RON (50 miliarde ROL) datorată de cele cinci primării din județul Constanța cu care încheiase contractele, acesta a fost abordat de o persoană care a fost identificată ulterior în persoana numitului T.A., care, la acel moment, era consilier al președintelui Consiliului Județean Constanța - C.N.D. - și care i-a spus că dacă dorește să-și recupereze debitul trebuie să îl contracteze pe numitul D.C. - unul dintre cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean Constanța.

Ulterior, în urma unei întrevederi cu numitul D.C., acesta i-ar fi pretins denunțătorului R.B. suma de 250.000 euro pentru a i se deconta suma de 5.000.000 RON de către cele cinci primării din județul Constanța, banii urmând a fi împărțiți între președintele Consiliului Județean Constanța - C.N.D., care ar fi primit 100.000 euro și cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean Constanța - D.C. și C.D., care ar fi primit fiecare câte 50.000 euro.

În rechizitoriu s-a menționat că, referitor la acest denunț, denunțătorul R.B. a refuzat să colaboreze cu organele de cercetare penală, invocând diverse motive de ordin personal.

Tot în rechizitoriu, s-a reținut că, la data de 15 noiembrie 2011, denunțătorul R.B. s-a prezentat, din nou, la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța formulând un nou denunț.

Astfel, acesta a arătat că, în luna aprilie 2011, în timp ce se afla la sediul Consiliului Județean Constanța pentru a se interesa de aceeași problemă a recuperării datoriei de 5.000.000 RON de la Primăriile Băneasa, Deleni, Dobromir, Pecineaga și Adamclisi, a fost abordat de un individ de sex masculin care s-a recomandat a fi "M.E." (identificat, ulterior, în persoana inculpatului M.E.), care i-a spus denunțătorului ca avea cunoștință de problema pentru care acesta se afla în sediul Consiliului Județean Constanța și i-a comunicat că îl poate ajuta pentru recuperarea banilor, oferindu-i numărul său de telefon mobil (X1, post telefonic de pe care inculpatul a purtat majoritatea convorbirilor redate în dosarul cauzei - vol. II, III și IV) și i-a solicitat să se întâlnească la biroul său din București, de pe Cheiul Dâmboviței, în zona Camerei de Comerț și Industrie a României.

Asupra locului primei întâlniri dintre inculpatul M.E. și denunțătorul R.B. există declarații contradictorii, denunțătorul susținând că aceasta s-a produs la sediul Consiliului Județean Constanța, în timp ce inculpatul M.E. arată că aceasta ar fi avut loc la biroul său din București, denunțătorul fiindu-i recomandat de către martorul O.C., tata numitei C.O., asociată a inculpatului M.E. în SC W.S.R. SRL București.

Întrucât, în această privință, declarația inculpatului M.E. se coroborează cu cea a martorului O.C., locul primei întâlniri dintre denunțătorul R.B. și inculpatul M.E. a fost considerat biroul inculpatului situat în București, zona Camerei de Comerț și Industrie a României.

Prima întâlnire dintre denunțătorul R.B. și inculpatul M.E., din biroul acestuia din urmă s-a petrecut tot în luna aprilie 2011, împrejurare în care inculpatul M.E. i-a spus denunțătorului că acționează ca un intermediar al președintelui Consiliului Județean Constanța - C.N.D. - și că acesta i-a transmis că își va recupera banii datorați de cele cinci primării din județul Constanța dacă denunțătorul este dispus sa plătească un "comision"'de 40% din întreaga sumă datorată, jumătate din acesta urmând a-i reveni președintelui Consiliului Județean Constanța iar cealaltă jumătate unei persoane importante din cadrul Partidului Social Democrat, superioară ierarhic numitului C.N.D.

Inculpatul M.E. a confirmat, în declarația sa din data de 22 februarie 2012, faptul că știa că denunțătorul R.B. avea de recuperat suma de 5.000.000 RON de la mai multe primării de pe raza județului Constanța.

De asemenea, prin aceeași declarație, inculpatul M.E. admite faptul că, în luna noiembrie 2011, după mai multe discuții cu denunțătorul R.B., a acceptat propunerea denunțătorului de a-i înmâna "comisionul" de 40% din valoarea întregii datorii pe care primăriile din județul Constanța le aveau la cele trei firme ale sale, plata comisionului respectiv urmând a se face numai în cazul recuperării efective a banilor, după fiecare tranșă recuperată, avându-se în vedere suma mare a creanței.

Pretinderea comisionului de 40% din valoarea debitului celor cinci primării din județul Constanța de către inculpatul M.E., reprezentând suma de 2.000.000 RON, este probată de dialogul dintre inculpatul M.E. și denunțătorul R.B., purtat în data de 07 decembrie 2011, la biroul din București al inculpatului, înregistrat în mediul ambiental și transmis în procesul-verbal din data de 09 decembrie 2011, ora 09:30, din care rezultă procentul solicitat precum și susținerile inculpatului M.E. cu privire la modul de distribuție a respectivului comision:

"R.B. - Domnule (...) Cât este partea lui? Cât vine partea lui?

R.B. - N., da?

ME. - Nu (...) N. are 15.

R.B. - Dă-i (...) 20.

M.E. - Nu. Are 15. Nu mai discutăm de procente (...).

M.E. - Nu mai vorbi de procente, da? Le-am stabilit, gata.

RB. - Deci 15 ia dânsul, nu?

M.E. - Da. Iar Bucureștiul cu omul ăsta ia 25, din care 5 sunt ale mele și ale generalului.

RB. - neinteligibil.

M.E. - (...) și cum rămâne cu 20.

RB. - (...) am înțeles.

M.E. - Ăla e mai mare ca N. Adică (...)

RB. - (...) dumneavoastră știți.

M.E. - Adică partea leului - Dar, totodată (...)

KB. - Deci mata distribui banii, mata te duci (...)

M.E. - Da (...) N. are nevoie de el (...) foarte mare.

KB. - Are, nu?

M.E. - De acum încolo, pentru campanie"

Revenind la declarația din data de 22 februarie 2012 a inculpatului M.E., acesta a arătat că, până la momentul discuției cu denunțătorul din luna noiembrie 2011, când s-a stabilit comisionul de 40%, nu discutase, încă, cu alte persoane despre posibilitatea recuperării celor 5.000.000 RON pentru firmele denunțătorului R.B.

Ulterior acestui moment, la sfârșitul lunii noiembrie 2011, inculpatul M.E. a fost vizitat la biroul său de un prieten de familie - inculpatul L.R. - apelat în mod curent "A." - despre care cunoștea că ocupă o funcție de director în cadrul unei organizații non-guvernamentale intitulate "Casa R.C." din București condusă de un anume "N.V." (în fapt inculpatul V.N.), persoană despre care inculpatul L.R. îi spusese inculpatului M.E. că lucrează în cadrul Parlamentului României și că face parte din P.S.D. unde ar urma să ocupe și o funcție de conducere, la nivel național, în echipa de campanie a partidului pentru alegerile locale din anul 2012.

Funcțiile deținute de inculpatul L.R. precum și de inculpatul V.N. sunt confirmate de aceștia în declarațiile lor, din datele de 17 februarie 2012, respectiv, 21 februarie 2012.

Cu ocazia întâlnirii menționate cu inculpatul L.R., inculpatul M.E. i-a explicat acestuia situația financiară a firmelor denunțătorului R.B. referitoare la datoriile pe care acestea le avea de recuperat de la primăriile din județul Constanța și i-a înmânat inculpatului L.R. o copie a opisului pe care îl primise de la denunțătorul R.B. conținând contractele, facturile și denumirile primăriilor cu care fuseseră încheiate acestea.

Inculpatul M.E. a mai declarat că i-a comunicat verbal inculpatului L.R. faptul că valoarea datoriilor care trebuiau recuperate de firmele denunțătorului R.B. de la primăriile din județul Constanța era de aproximativ 5.000.000 RON, precum și că această valoare reieșea din opisul pe care i l-a înmânat inculpatului L.R. cu această ocazie.

În acest context, deși inculpatul L.R. neagă implicarea sa în comiterea infracțiunii de trafic de influență alături de inculpatul M.E. și de inculpatul V.N., precum înmânarea de către inculpatul M.E. a opisului sus-menționat din care rezultau denumirile firmelor denunțătorului (SC A.M.C. SRL Constanța, SC A.P.C. SRL Drăgănești-Olt și SC A.P.C. SRL Drăgănești-Olt), din convorbirea telefonică purtată de inculpatul L.R. cu mama sa - numita L.A. - la data de 08 februarie 2012, ora 13:37:15, rezultă, cu certitudine, că aceste documente se aflau la domiciliul inculpatului:

"LR - Ești acasă?

X - Da.

LR - La noi, da?

LR - Da.

LR - Deschide și tu (...) sertarul acela de jos unde-mi țin eu toate documentele (...) acela de (...)

X - Da, (...) Taci din gură, A.! Stai un pic. Deci sertarul (...) acesta mare, ușa mare, da?

LR - În biblioteca "soldat". Sertarul de jos, mare (...)

X - Ala mare de jos? Așa, da (...)

LR - Deci, biblioteca soldat e aia cum intri în stânga, da?

X - Da.

LR - Bun. Acolo ai un sertar, primul din stânga jos.

X - Da.

LR - Da? L-ai deschis.

X - Da.

LR - Ai văzut că sunt o grămadă de hârtii, de documente, sunt acolo.

X - Cu (...) de-astea, roșii, coperți roșii, da.

LR - Da. Vezi, la-nceput, cum deschizi sertarul și cum te uiți la început trebuie să fie niște "chiloți", de-ăștia, cu diverse chestii. Cu (...)

X - Așa.

LR - (...) actele de la OSIM.

X - De la OSIM?

LR - Da.

X - îndoite, așa? Nu (...)

LR - Nu (...)

X - Stai un pic. Da. Stai nițel, ce-i asta (...)

L.R - Le-ai găsit?

X - Ăăă (...) ăăă (...) SC A.M.C. (...)?

LR - Nu, nu, nu, nu ăla, tot așa ceva, da nu îndoit, tot pe-acolo trebuie să fie.

X - Da parcă la (...) erau pe-aici, prin altă parte! A.?

LR - Nu (...)

X - Ăsta, A.P.?"

De asemenea, inculpatul M.E. i-a precizat, în mod expres, inculpatului L.R. faptul că, dacă vor reuși recuperarea pentru denunțătorul R.B. a datoriilor menționate, ambii vor avea de câștigat.

În acest context, inculpatul M.E. i-a solicitat inculpatului L.R. să îl coopteze pe inculpatul V.N., care la rândul său, prin prisma funcțiilor sale atât în cadrul Parlamentului României cât și în cadrul Partidului Social Democrat, partid din care face parte și președintele Consiliului Județean Constanța - numitul C.N.D. - să găsească o soluție pentru plata datoriilor pentru firmele denunțătorului R.B.

Inculpatul M.E. a susținut că nu își aduce aminte să fi discutat cu inculpatul L.R. modalitatea concretă de împărțire a comisionului de 40% convenit cu denunțătorul R.B., însă a admis posibilitatea purtării unei altfel de discuții. Cu toate acestea, inculpatul M.E. a precizat că, într-o eventuală recuperare a datoriilor de către firmele denunțătorului R.B., din procentul de 40% convenit, urma să primească atât el cât și inculpatul L.R., precum și celelalte persoane care ar fi contribuit la deblocarea plăților, inclusiv inculpatul V.N., în condițiile în care acesta ajuta la recuperarea efectivă a datoriilor de la cele cinci primării din județul Constanța.

Inculpatul M.E. a precizat expres faptul că, din maniera în care a discutat cu inculpatul L.R., acesta a înțeles, cu certitudine, că banii provenind din comisionul de 40% convenit cu denunțătorul R.B. se vor împărți între toate persoanele care contribuiau la recuperarea datoriei. De altfel, în lipsa unei remunerații consistente, nu s-ar putea explica demersurile repetate și insistente ale inculpatului L.R., în prima fază, pe lângă inculpatul V.N. iar, apoi, pe lângă martorul B.N., vizând recuperarea sumelor respective.

Cu privire la inculpatul V.N. care trebuia să intervină pe lângă președintele Consiliului Județean Constanța, inculpatul M.E. a precizat că, în discuțiile sale cu inculpatul L.R., îl poreclise pe acesta cu apelativul "N.G.", întrucât, la singura sa întâlnire cu acesta, constatase că inculpatul V.N. purta o haina (geacă) prea strâmtă pentru măsura sa. În acest sens, se poate lesne observa că această poreclă a inculpatului V.N. a fost utilizată de către inculpatul L.R. și de inculpatul M.E. în convorbirile lor telefonice având ca obiect recuperarea sumelor de bani datorate de primăriile din județul Constanța pentru lucrările efectuate de cele trei firme conduse de denunțătorul R.B.. De asemenea, inculpatul M.E. l-a recunoscut pe inculpatul V.N. din fotografia atașată la dosarul penal, precizând că pe acea persoană o poreclise "N.G.".

Ca urmare a acestei propuneri a inculpatului M.E., inculpatul L.R. a inițiat discuții cu inculpatul V.N. vizând exercitarea influenței acestuia din urmă asupra președintelui Consiliului Județean Constanța pentru ca acesta să aprobe alocații de fonduri către cele cinci primării din județul Constanța în scopul ca acestea să plătească datoriile către firmele denunțătorului.

Primele convorbiri telefonice interceptate, purtate între inculpatul M.E. și inculpatul L.R. (utilizator al postului telefonic cu nr. X2 care aparține SC S. SA Târgu Mureș) au avut loc în data de 17 noiembrie 2011, aspect ce confirmă susținerile inculpatului M.E. conform cărora, l-a abordat pe inculpatul L.R. în problema recuperării datoriilor către firmele denunțătorului R.B., la sfârșitul lunii noiembrie.

Din convorbirea telefonică dintre inculpatul M.E. și inculpatul L.R., din data de 17 noiembrie 2011, ora 13:54:50 rezultă demersurile pe care inculpatul L.R. le face pe lângă o persoană, neidentificată la acel moment, pentru "rezolvarea"unei probleme:

"X (L.R) - Hai că acum am ieșit din birou, am vorbit cu ăsta (...)

M.E. - Da.

X (L.R) - Am vorbit 20 de minute la telefon"

Inculpatul L.R. îi relata inculpatului M.E. convorbirea telefonică pe care a avut-o cu respectiva persoană, care, astfel cum se va releva ulterior, era inculpatul V.N., poreclit "N.G.", în sensul că acesta ar trebui să ia legătura cu o altă persoană din Mangalia care să îi solicite președintelui Consiliului Județean Constanța să deblocheze plata datoriei dar și că există semnale că problema respectivă se poate rezolva (X - Și ăsta i-a zis: "Uite mă că are semnale că și alții s-au rezolvat" (...) Și a zis: "Bai, e cu coadă, adică e la rând", X - "În funcție de influențe și de (...) rugăminți." - Știi? Deci cam asta a fost explicația, a zis că-i treaba de timp și că e cu coadă. Nu sunt singurii, mai sunt și alții și rezolvă, dar nu de azi pe mâine.

La mai puțin de 30 de minute după ultima dintre convorbirile telefonice menționate, inculpatul M.E. era apelat de denunțătorul R.B. căruia îi comunica cele aflate de la inculpatul L.R., asigurându-l pe acesta că totul este discutat (M.E. - Mi-a zis: "Stai acolo, că știm ce am de făcut.").

În opinia acuzării, această succesiune a convorbirilor telefonice dintre inculpatul M.E. și inculpatul L.R., prin raportare la cele dintre inculpatul M.E. și denunțătorul R.B., trebuie urmărită pe toată durata interceptărilor întrucât, practic, denunțătorul R.B. află de la inculpatul M.E. ce demersuri întreprindea inculpatul L.R., prin intermediul inculpatului V.N., pentru recuperarea datoriilor respective.

În acest sens, de câte ori inculpatul M.E. era presat de către denunțătorul R.B. în legătură cu recuperarea banilor săi de la primăriile din județul Constanța, inculpatul M.E. îl apela pe inculpatul L.R. pentru a obține noi informații și pentru a-l impulsiona în acest sens pe inculpatul L.R., iar acesta, la rândul său, îl contacta telefonic pe inculpatul V.N.

La data de 18 noiembrie 2011, ora 15:53:24, inculpatul M.E. a discutat, pentru prima dată cu inculpatul L.R. despre implicarea în cauză a inculpatului V.N.:

"M.E. - Mai vorbești azi cu N. ceva?

A. - Da, da' a zis că (...) îl sună ăla și-i dă un răspuns"

Despre persoana pe care, în convorbirea de mai sus, inculpatul L.R. o desemnează cu apelativul "N.", inculpatul M.E. a arătat, în declarația sa din data de 22 februarie 2012, că acesta este inculpatul V.N., fără însă a putea afirma acest lucru cu certitudine.

În data de 21 noiembrie 2011, ora 17:59:10, inculpatul M.E. a discutat telefonic cu inculpatul L.R. despre inculpatul V.N. legat de obiectul prezentei cauze, pentru prima dată, făcându-se referire la porecla inculpatului V.N. - "N.J.", în realitate, porecla fiind "N.G.", însă, la acel moment de început al cercetărilor, acest lucru nu era încă clarificat, fiind lămurit ulterior, pe parcursul examinării celorlalte convorbiri telefonice interceptate în cauză. Cu privire la acest aspect, în declarația sa din data de 22 februarie 2012, inculpatul M.E. arată că respectivul "N.J.", în fapt "N.G.", este inculpatul V.N., iar subiectul discuției sale cu inculpatul L.R. îl constituia recuperarea banilor de către firmele denunțătorului R.B. de la primăriile din județul Constanța.

A doua zi, în data de 22 noiembrie 2011, ora 10:18:04, inculpatul L.R. i-a confirmat inculpatului M.E. întâlnirea sa cu inculpatul V.N. (desemnat cu apelativul "omu"), precum și motivația acestuia privind nerezolvarea, până la acel moment, a recuperării datoriilor firmelor denunțătorului R.B., respectiv lipsa banilor disponibili pentru plata debitelor:

"A. - Și s-a elucidat misterul.

M.E. - Da.

A. - Dar (...) ăsta i-a fost răspunsul. Acuma bani nu există și trebuie să stai la coadă că mai am (...)

În aceeași zi, 22 noiembrie 2011, ora 12:25:22, la aproximativ două ore de la convorbirea precedentă, inculpatul M.E. a discutat telefonic cu denunțătorul R.B. căruia i-a confirmat demersurile ce se făceau pentru recuperarea banilor săi de la Constanța, comunicându-i, practic, cele ce-i fuseseră transmise anterior de inculpatul L.R.:

"M.E. - OK! La Constanța stai liniștit că încă suntem pe lista de așteptare.

R.B. - Da?

M.E. - Da. Vreau să zic că mi-a povestit un prieten de-al nostru ce listă de așteptare e acolo.

M.E. - Ce bătălie e acolo.

R.B. - Păi și ne dă și nouă ceva, nu știți?

M.E. - Păi, trebuie să ne dea și nouă ceva, da' omul a zis clar "Stați liniștiți că sunteți pe listă". "P..a mă-sii, știi banii ăia de care-ți spuneam eu că trebuia să-i vină de la (...) de la Guvern".

RB. - Da.

M.E. - Nici azi nu i-au sosit ăia.

În intervalul 25 - 30 noiembrie 2011, între inculpatul M.E. și denunțătorul R.B. s-au purtat mai multe convorbiri telefonice referitoare la recuperarea banilor denunțătorului de la primăriile din județul Constanța:

R.B. - Deci, sigur luăm ceva anul ăsta, nu?

M.E. - Deci, eu așa sper, să vină și Moș Crăciun, totuși, la noi."

În cuprinsul convorbirii menționate, se discuta, în mod concret, despre trei dintre primăriile care sunt datoare la firmele denunțătorului R.B. - Băneasa, Adamclisi și Pecineaga.

După o pauză, între data de 22 noiembrie 2011 și cea de 05 decembrie 2011, determinată de plecarea în concediu în străinătate a inculpatului L.R. (A.) - "Eu acolo am telefon, pot să vorbesc. (...) Am roaming" nu e chiar nicio problemă). În data de 05 decembrie 2011, ora 11:14:01, inculpatul L.R. l-a contactat telefonic pe inculpatul M.E. confirmându-i că se va întâlni cu inculpatul V.N. pentru a verifica stadiul demersurilor acestuia pentru recuperarea banilor:

"A. - Păi eu mă întâlnesc cu acesta după-amiază.

Discuția dintre inculpatul L.R. și inculpatul M.E. a continuat cu privire la primăriile din județul Constanța și despre faptul că denunțătorul R.B. ar avea informații că s-ar fi făcut plăți către alți debitori, însă nu și către firmele sale:

"M.E. - Dar ei știu că dacă o iau pe executare, își recuperează banii dar au terminat orice relație acolo. Și au venit la mine să mă întrebe de ce e de făcut băi, eu o să le spun la oameni mai departe, să sperăm că un semn de bine până la sfârșitul anului, o să privim și noi. Știi?

M.E. - Ei au informații și de câți bani dispun pe acolo, că îți dai seama, oamenii (...) e interesul lor, știi? Și-au zis, bă, nu stă chiar atât de rău pe cât se plânge. La ultima ședință de consiliu care au avut-o luna trecută, a dat la cinci primării cincisprezece milioane, adică nu stă prost.

M.E. - Știi? Da', din alea cinci primării, nu era niciuna vizată a lor.

M.E. - Că am întrebat și mai departe. Astea să vezi ce faci tu cu omu' și mă suni și pe mine.

Cu privire la convorbirea redată mai sus, s-a reținut că din declarația din data de 22 februarie 2012 a inculpatului M.E., rezultă că problematica abordată era cea a recuperării banilor denunțătorului R.B.

În opinia acuzării, în contextul convorbirilor telefonice menționate, apărarea inculpatului L.R. care susține că nu s-a implicat niciodată în problema recuperării banilor de către firmele denunțătorului R.B. nu poate fi primită în niciun fel, întrucât este evident că era la curent cu toate amănuntele acestei probleme și făcea demersuri concrete pe lângă inculpatul V.N. pentru a-l impulsiona pe acesta să-și trafice influența pe lângă președintele Consiliului Județean Constanța - numitul C.N.D. - pentru a obține plata datoriilor către firmele denunțătorului R.B.

La data de 05 decembrie 2011, ora 20:22:10, inculpatul M.E. îl apelează pe inculpatul L.R. și are loc o discuție despre cele vorbite anterior de inculpatul L.R. cu inculpatul V.N., în sensul că aceste din urmă a făcut în continuare demersuri pentru obținerea banilor datorați către firmele lui R.B.:

"A. - Și (...) a vorbit de două ori cu el săptămâna asta, s-au întâlnit de fapt de două ori.

M.E. - Da.

M.E. - A obținut vreo promisiune până la sfârșitul anului, sau nu? A. - Asta i-am zis eu. Și mi-a zis, bă, nu mi-a zis nimica, a zis că rămâne valabilă treaba cu statul la coadă. Deci (...)"

În cuprinsul aceleiași convorbiri telefonice, inculpatul M.E. și inculpatul L.R. au discutat despre puterea relației pe care inculpatul V.N. o avea în raport cu numitul C.N.D., exprimându-și îndoieli asupra influenței reale asupra președintelui Consiliului Județean Constanța:

"M.E. - E clar că nu are o relație, dacă tot îl poartă și a zis că nu-i o prioritate pentru ăla.

M.E. - Prioritatea era relația nu (...)

M.E. - E, nu trebuie o relație puternică că eu știu, ți-am zis, cunosc bine zona. Trebuie o relație clară.

În opinia acuzării, un indiciu clar că inculpatul L.R. se referă la inculpatul V.N. ca fiind persoana care ar trebui să-l influențeze pe președintele Consiliului Județean Constanța - numitul C.N.D. - îl conferă următoarea replică:

"A. - Da. E posibil ca acum, fiind numit șef, vorbesc de ăsta al meu, fiind numit șef pe companie, e posibil ca, la un moment dat, să aibă nevoie de el și cu siguranța să aibă mai multă, că șeful lui, al lui asta al meu, ăla mare din partid, i-a aprobat lista.

M.E. - Bravo ție.

Astfel cum s-a arătat anterior, inculpatul V.N. era propus pentru a fi numit șef al campaniei electorale a Partidului Social Democrat pentru alegerile locale din anul 2012.

Discuția analizată anterior continuă cu privire la faptul că, până în acel moment, cu toate influențele exercitate de inculpatul M.E. prin învinuiții L.R. și V.N., firmele lui R.B. nu au primit nicio plată de la cele cinci primării din județul Constanța:

M.E. - Adică nu era mare lucru să zică, da bă, până la sfârșitul anului, na, le dau câtva.

A. - Nu, nu a zis așa ceva. Asta i-am spus și eu.

M.E. - Dacă e boală lungă, moarte sigură. Nu era un "buf măcar, era o chestie, da (...) nici măcar un "buf, să stai la coadă, asta poți să-i spui lu' unu de pe stradă nu unu care, na, înțelegi?

A. - Și mie, în ultima vreme, în ultimele două săptămâni, a început să îmi pară așa (...) că e cam târâită."

În finalul convorbirii, inculpatul L.R. își exprimă regretul că nu va lua nici el, nici inculpatul M.E. și nici inculpatul V.N. vreo sumă de bani cu titlu de "comision" de la denunțătorul R.B., în condițiile în care nu vor reuși să-l determine pe numitul C.N.D. să aprobe plata de către cele cinci primării din județul Constanța a datoriilor către firmele lui R.B.:

"A. - Îmi pare rău, na, vorba aia, luam amândoi.

M.E. - Da, ce să faci? Asta e!

A. - Eu l-am văzut și pe ăsta azi, că și el strângea din dinți.

M.E. - Cum?

M.E. - Da?

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declarația din data de 22 februarie 2012 a inculpatului M.E., a rezultat că problematica abordată era cea a recuperării banilor denunțătorului R.B. de la primăriile din județul Constanța. De asemenea, inculpatul M.E. a arătat că personajul la care inculpatul L.R. face referire ca fiind "șef de campanie" este inculpatul V.N.. Totodată, inculpatul a arătat că replica inculpatului L.R.: "îmi pare rău, na, vorba aia, luam amândoi", se referă la banii pe care, atât inculpatul L.R. cât și inculpatul M.E., i-ar fi obținut cu titlu de "comision" de la denunțător, în ipoteza recuperării banilor acestuia. În ceea ce privește remarca inculpatului L.R.: "L-am văzut și eu pe ăsta al meu că și el strângea din dinți. Adică i-ar fi surâs tare", inculpatul M.E. a arătat că este posibil ca inculpatul L.R. să se fi referit la inculpatul V.N.

În acest context, la doar două zile după convorbirea telefonică analizată anterior, intervine discuția dintre inculpatul M.E. și denunțătorul R.B., de la biroul din București al inculpatului, în care se relevă valoarea comisionului pretins precum și faptul că o parte din acesta ar ajunge la un anume "N." (M.E. - "Astea trei le-au dat ieri pe listă. Ieri a fost ziua omului, că a fost N."), persoană care lucrează la Parlament (M.E. - L-a și sunat de ziua lui, "nu vorbesc cu toată lumea aici mâine ajung la birou la Parlament, am pus mâna pe telefon l-am sunat, uite astea trei sunt"), care este superior în ierarhia Partidului Social Democrat numitului C.N.D. (M.E. - "Ăla e mai mare ca N.") și care este implicat în campania electorală a Partidului Social Democrat într-o funcție de conducere întrucât: "N. are nevoie de el (...) foarte mare". (...), "De acum încolo, pentru campanie".

Toate cele patru caracteristici anterior enumerate se regăsesc în persoana inculpatului V.N., acesta întrunind toate calitățile respective: are prenumele N., lucrează la Parlament, este superior, în cadrul Partidului Social Democrat, numitului C.N.D. întrucât activează la nivel național și este propus pentru a fi cooptat în conducerea echipei de campanie electorală a Partidului Social Democrat, în cursul convorbirii telefonice dintre inculpatul M.E. și denunțătorul R.B. din data de 06 decembrie 2011, ora 12:05:12, se discută, în mod expres, despre sumele de bani care s-ar afla în conturile Primăriilor Pecineaga (680 milioane ROL), D. și D. (500 milioane ROL), toate datoare la firmele denunțătorului, acesta solicitându-i inculpatului M.E. să-i aranjeze să primească "măcar banii ăștia".

În continuare, la numai 6 minute după convorbirea avuta cu denunțătorul R.B., la ora 12:11:38, inculpatul M.E. îl apelează pe inculpatul L.R. întrebându-l când se mai întâlnește cu inculpatul V.N.: "M.E. - E bravo! la zi-mi, tu când te mai vezi cu al tău? A. - Azi la ora trei, că-i ziua lui M.E. - Azi la ora trei, că-i ziua lui. A. - e N., da."

Apoi, inculpatul M.E. i-a comunicat inculpatului L.R. ceea ce aflase de la denunțătorul R.B., și anume că Primăriile Deleni, Dobromir și Pecineaga, toate datoare la firmele denunțătorului R.B., au bani în cont:

"M.E. - Deci, ăștia au fost de dimineață la primării, Deleni, Dobromir și Pecineaga.

M.E. - Am să ți le dau eu pe SMS, ca să nu-ți încarci tu capul cu denumirile.

M.E. - Și au vorbit cu primarii și primarii au zis, domnule, avem. De exemplu (...) Dobromirul a zis că are vreun miliard și (...) Deleni a zis, domnule, pot să-ți dau până la sfârșitul anului vreo 500 milioane, Pecineaga tot pe la vreun miliard, dar toți au zis, domnule, trebuie să suni.. știi tu pe cine ca să (...)

M.E. - Nu fac de capul lor. Știi?

M.E. - Acolo n-ar fi nicio obligație din partea omului, doar să sune, să spună, dă-i lu' ăla banu', că nu mai face ședință, dă bani direcționări. Știi?

M.E. - Eu o să-ți dau, prin SMS, primăriile și sumele.

M.E. - Care deja le au, deci dispun primăriile de banii ăștia, facturile sunt OK, numai să dea ordin cine trebuie. Înțelegi?

M.E. - Toate fiind sub aceeași culoare".

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declarația din data de 22 februarie 2012 a inculpatului M.E., a rezultat că problematica abordată era cea a recuperării banilor denunțătorului R.B. de la primăriile nominalizate din județul Constanța (Deleni, Dobromir și Pecineaga), precum și că inculpatul M.E. crede că respectivul "N." despre care inculpatul L.R. afirmă că ar fi ziua lui, este inculpatul V.N.

În aceeași zi, 06 decembrie 2011, la ora 17:05:58, inculpatul M.E. l-a apelat pe inculpatul L.R. care i-a confirmat că a discutat cu inculpatul V.N. ("omul") și că i-a dat mesajul primit de la inculpat conținând cele trei primării la care se făcuse referire în conversația lor anterioară:

"A. - Uite, am vorbit cu omul.

M.E.- Așa.

M.E. - Îhî.

M.E. - Comune, da.

M.E. - Da, da, da, OK! Bine, ideea e să vorbească săptămâna asta, să nu-i cheltuie pe altele.

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declarația din data de 22 februarie 2012 a inculpatului M.E., a rezultat că este adevărat că i-a dat inculpatului L.R. un mesaj, probabil SMS, cu numele a trei comune din județul Constanța care aveau datorii la R.B.

A doua zi, în data de 07 decembrie 2011, ora 16:37:42, inculpatul L.R. i-a confirmat inculpatului M.E. că inculpatul V.N. a transmis mai departe mesajul lui M.E. referitor la cele trei primării și la sumele disponibile:

"A. - A (...) i-a dat mesajul ăla de la tine mai departe.

M.E. - Da.

M.E. - Așa.

A. - I-a dat de înțeles, a rămas acum să ia răspuns de la ăsta.

M.E. - Feed back-ul (...)

M.E. - OK. Și când îl apelezi din nou ca să vezi dacă nu întârzie prea mult cu răspunsul?

M.E. - OK! E păcat, că până la sfârșitul săptămânii, că pe urmă îi împrăștie în alte zone."

În data de 09 decembrie 2011, ora 13:34:20, inculpatul M.E. l-a apelat pe inculpatul L.R. iar, în finalul convorbirii, amândoi și-au exprimat speranța ca, până de Crăciun, să obțină măcar o parte din datoriile primăriilor pentru denunțătorul R.B., în scopul de a-și încasa partea din comisionul convenit:

"M.E. - Bine mă puiule. Păi, așteptăm vești de la omu. Tu mai pisează, nu lăsa așa.

A. - Eu îl pisez oricum, că i-am și zis, băi eu te mai sun.

M.E. - Poate luăm ceva până la sfârșitul anului și noi.

M.E. - Nu?

M.E. - Să vină Moș Crăciun, da.

Cu privire la convorbirea redată mai sus, din declarația din data de 22 februarie 2012 a inculpatului M.E., rezultă că discuția sa cu inculpatul L.R. avea ca obiect recuperarea banilor lui R.B. de la primăriile din județul Constanța iar, în momentul în care el afirma: "Poate luăm ceva până la sfârșitul anului și noi.", iar inculpatul L.R. răspundea: "Ar trebui/Eu știu? Să vină Moș Crăciun, Moș Gerilă", ambii se refereau la comisionul pe care urma să-l primească de la R.B. dacă acesta recupera din datorii, prin intermediul lor.

În data de 13 decembrie 2011, ora 17:55:41, inculpatul L.R. l-a contactat telefonic pe inculpatul V.N., utilizator al postului telefonic cu numărul X3, pentru a stabili o întâlnire, în incinta Parlamentului României, pentru a doua zi, întrucât avea de discutat o problemă cu acesta:

"A. - Am înțeles. Mâine, te găsesc la Parlament, dimineață?

X - Da!

X - Hai, vorbim"

Din convorbirea telefonică din data de 14 decembrie 2011, ora 14:04:00, dintre inculpatul M.E. și o persoană necunoscută rezultă că un anume "N.", va fi numit șef de campanie pentru București, aspect ce se coroborează cu împrejurarea descrisă anterior, conform căreia inculpatul V.N. urma să fie numit șef al campaniei Partidului Social Democrat pentru alegerile locale în anul 2012. În acest sens, cu privire la convorbirea de mai sus, din declarația din data de 22 februarie 2012 a inculpatului M.E., a rezultat că persoana care urma să fie numit șef de campanie pentru București este inculpatul V.N.

În perioada 14 - 18 decembrie 2011, inculpatul L.R. a încercat de mai multe ori să ia legătura cu inculpatul V.N., însă nu a reușit întrucât acesta din urmă, în calitatea sa de șef al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaților, participa la procedura de adaptare a bugetului:

"A. - Ești la birou, la Parlament?

X (V.N.) - Da, da, zi!

X (V.N.) - Vii degeaba. Nu pot 3 secunde să stau cu nimeni de vorbă, sunt cu bugetul acum și am cinci miliarde de pagini de semnat și de (...)".

În același sens, a arătat acuzarea, sunt și convorbirile telefonice purtate de inculpatul L.R., în data de 16 decembrie 2011.

Astfel, în cuprinsul convorbirii telefonice dintre inculpatul M.E. și inculpatul L.R. din data de 16 decembrie 2011, ora 18:26:19, inculpatul a insistat pe lângă inculpatul L.R. să îl contacteze pe inculpatul V.N. pentru a interveni pentru plata banilor către firmele denunțătorului R.B. arătând că, în cazul neplății până la sfârșitul anului, banii rămași în bugetele primăriilor vor fi returnați, probabil la Consiliul Județean Constanța, situație în care plata ar fi, din nou, amânată:

"M.E. - Ia zi tati, ai mai încercat la om?

M.E. - Am înțeles. Mai încerci mâine, ce faci?

M.E. - Că pe urmă îi ia (neinteligibil).

M.E. - Că tot ce rămâne la primării la astea și n-au dat, îi ia. Asta-i legea.

M.E. - Da, pentru ca am semnale că alții și-au luat și e bine mersi, adică (...) ori să zică da sau nu, să nu ne mai (...)

M.E. - Că și ei au venit la mine azi să mă întrebe, ce fac, cum fac. Nici nu mai știu ce să le zic."

Informația primită de inculpatul M.E. de la inculpatul L.R., conform căreia inculpatul V.N. nu poate fi contactat, este transmisă denunțătorului R.B. în convorbirea din data de 18 decembrie 2011, ora 12:49:17.

"M.E. - Aha! A (...) vezi că nu s-au văzut vineri, se văd luni seară că a avut Comisia de buget în Parlament.

M.E. - Nu, nu s-au văzut vineri pentru că ăsta al meu, da, până la ora 8 a fost în Parlament, ședința pe buget".

În data de 19 decembrie 2011, ora 10:52:02, inculpatul M.E., fiind presat de denunțătorul R.B. să îi ofere acestuia un răspuns în privința recuperării, măcar a unei părți din datoria sa, până la sfârșitul anului 2011, l-a apelat pe inculpatul L.R. solicitându-i să obțină un răspuns, în acest sens, de la inculpatul V.N.:

"A. - Îi sun acum pe ăsta.

M.E. - Așa, încearcă să dai de el. Să-l sune pe ăla să spună un da sau nu ca să le zic și eu la ăia, ca să le ia pe o altă cale dacă (...)

M.E. - Că mă sună de 3 ori e zi.

A. - Da, hai că-l sun acuma și, eventual, (...) dacă e la Parlament, fac un drum acolo și vorbesc cu el."

La un minut de la precedenta convorbire, lucru care, în opinia acuzării, înlătură orice îndoială că precedenta convorbire telefonică nu s-ar fi referit la inculpatul V.N. - ora 10:53:13 - inculpatul L.R. l-a apelat pe inculpatul V.N. pentru a stabili întâlnirea pe care i-o solicitase inculpatul M.E.:

"A. - Hai să trăiești! Ești la birou?

X (V.N) - Da, da.

X (V.N.) - Vino!

Deși, în convorbirea de mai sus, inculpatul L.R. îi solicitase o întâlnire inculpatului V.N., la biroul acestuia, în aceeași zi - 19 decembrie 2011, la ora 12:07:22 - inculpatul L.R. l-a apelat, din nou, pe inculpatul V.N. căruia i-a spus că nu poate ajunge la întâlnirea convenită anterior: "A. - Hai să trăiești! Tată, n-am cu ce să ajung că mașina mea nu mai vrea să pornească."

Din acest motiv, al imposibilității întâlnirii și, întrucât era presat de inculpatul M.E. să-l contacteze pe inculpatul V.N., inculpatul L.R. s-a simțit obligat să abordeze, prin telefon, problema recuperării datoriilor către firmele denunțătorului R.B.

Din convorbirea purtată a reieșit că inculpatul V.N. făcuse demersuri pentru recuperarea sumelor respective, însă rezultatul era încă negativ și se făceau aprecieri asupra influenței concrete a intermediarului pe care îl folosea inculpatul V.N. pentru a-l convinge pe președintele Consiliului Județean Constanța să deblocheze sumele de bani necesare plății de către cele cinci primării din județul Constanța a datoriilor către firmele denunțătorului R.B.:

"A. - Știi ce vroiau să-ți zic, printre altele?

X (V.N.) - Ce?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, Secția penală
.952,4 lei (2.129.524.648 lei vechi) către partea civilă Consiliul Local al com. Agigea. A obligat pe inculpații A. și B., în solidar, la plata sumei de 2.087.248 lei (20.872489.967 lei vechi) către partea civilă Consiliul Local al Com. Agi
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, Secția penală
, în condițiile în care acesta este deținut de SC N. SRL la care inculpatul este asociat cu 25% din părțile sociale, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253 1 alin. (1) din
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, Secția penală
încasat prima tranșă din despăgubirile cuvenite, inculpatul D.A., i-a solicitat acesteia remiterea comisionului de 25% din valoarea totală a despăgubirilor pentru ca el să-l înmâneze inculpatului A.N., fiind însă refuzat cu motivația că obț
ÎCCJ 2024-10-23
0,91
ÎCCJ, Secția penală
Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Constanța - să solicite foloase necuvenite constând într-un comision în valoare de 10% din valoarea facturilor emise în temeiul contractelor încheiate de Spitalului Clinic Județean
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată: Prin rechizitoriul nr. x/2017 din 5.02.2018, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate
Sursă