ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 617/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 617/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, a

constatat următoarele:

Prin

sentința penală nr. 603 din 05 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Galați

în Dosarul nr. 14644/233/2009, Tribunalul Galați, în baza art. 344 C. proc.

pen. a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizarea

a instanței, din infracțiunile prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din

Legea nr. 59/1934 și de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, în

infracțiunile prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934,

infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 și

infracțiunea prevăzută de art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul

T.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 3 din

Legea nr. 59/1934.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C.

proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul penal

pornit împotriva inculpatului T.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. raportat la art.  10 lit.  d C. proc. pen., a fost achitat

inculpatul T.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005.

A fost respinsă - ca inadmisibilă -

acțiunea civilă formulată de partea civilă SC R.D. SA București.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță

a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 3926/P/2008 din

05 august 2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, s-a dispus

punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului T.S.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din

Legea nr. 59/1934 și de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005.

Prin actul de inculpare, s-a reținut

în sarcina inculpatului, în esență, că, în data de 13 noiembrie 2007, în

calitate de administrator al SC S.L. SRL Galați, în urma unor relații

comerciale cu SC R.D. SA București, a emis fila C.E.C., în alb, semnată și

ștampilată la rubrica trăgătorului, drept garanție, fără a avea disponibil în

cont la data de 23 iunie 2008, când a fost introdusă la plată. De asemenea, s-a

reținut că inculpatul T.S. nu a declarat schimbarea sediilor sociale sau a

punctelor de lucru ale societății, cu scopul de a se sustrage de la efectuarea

verificărilor financiare, organele de control abilitate neputând efectua

verificarea financiar - contabilă a activității societății.

În cursul urmăririi penale s-au

efectuat acte procesuale specifice, concretizate în următoarele mijloace

materiale de probă: declarațiile martorului D.V. (fila 36 dosar u.p.) și T.A.

(fila 54 dosar u.p.)

La dosar au fost depuse următoarele

înscrisuri: proces -verbal încheiat în data de 20 august 2008 de A.F.P. Galați

(file 21-24 dosar u.p.), contract de vânzare -cumpărare din 13 noiembrie 2007

și copii ale facturilor fiscale ce atestă operațiunea comercială desfășurată

între SC R.D. SRL și SC S.L. SRL (file 38 - 49 dosar u.p.) și fila C.E.C. (fila

50 dosar u.p.).

Inculpatului nu i s-a prezentat

materialul de urmărire penală, întrucât acesta s-a sustras pe toată perioada

cercetărilor.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Judecătoriei Galați, inițial, sub nr. 15644/233/2009.

În faza de cercetare judecătorească,

au fost solicitate relații Primăriei mun. Galați D.I.T.V.L. privind bunurile cu

care SC S.L. SA Galați, figurează în evidențe (fila 117) și Oficiului

Registrului Comerțului de la pe lângă Tribunalul Galați privind situația

juridică a părții responsabile civilmente SC S.L. SRL Galați (fila 129).

Au fost efectuate acte de căutare

privind pe inculpatul T.S., însă acesta nu a putut fi prezentat instanței în

vederea audierii.

În primul ciclu procesual, prin

sentința penală nr. 622 din 01 martie 2011, Judecătoria Galați a dispus

condamnarea inculpatului T.S. la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de emitere de C.E.C.-uri fără a avea disponibil în

cont, prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 cu

aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. în referire la art. 76 lit. d) C. pen.

(faptă săvârșită la data de 13 noiembrie 2007).

L-a condamnat pe inculpatul T.S. la o

pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de la

efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin declararea

fictivă a sediului principal al persoanei verificate, prevăzută de art. 9 alin.

(1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c C. pen.

în referire la art. 76 lit. d) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., în

referire la art. 34 lit. b) C. pen., a stabilit ca inculpatul T.S. să execute

pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În temeiul art. 81 C. pen., a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului T.S. pe

durata unui termen de încercare de 3 (trei) ani, stabilit în condițiile art. 82

C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen.,

a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., iar în temeiul art.

71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe

durata termenului de încercare de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 14 și art. 346 alin.

(1) C. proc. pen., în referire la art. 998 și urm. C. civ., a obligat

inculpatul T.S., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S.L. SRL

Galați, la plata sumei de 20.152,12 lei cu titlu de daune materiale către partea

civilă SC R.D. SRL București.

În temeiul art. 7 și art. 21 lit. g

din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului, republicată, cu modificările

și completările ulterioare, în referire la art. 12 și art. 13 din Legea nr. 241/2005

privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, a dispus comunicarea

hotărârii, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive, la O.R.C. de

pe lângă Tribunalul Galați, în vederea înregistrării cuvenitelor mențiuni în

evidențele acestui registru.

În fapt, instanța a reținut că, în

anul 2005 a fost înființată SC S.L. SRL Galați, cu sediul în mim. Galați, cu

număr de înmatriculare la O.R.C. Galați, asociați fiind inculpatul T.S., care

avea calitatea și de administrator, și M.L.

La data de 13 noiembrie 2007,

inculpatul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare în rețeaua de stații R. din

13 noiembrie 2007, având ca obiect achiziționarea de carburanți.

Pentru garantarea plății, inculpatul a

emis o filă C.E.C., în alb, semnată și ștampilată la rubrica trăgătorului.

În derularea contractului au fost

emise facturile fiscale din data de 31 ianuarie 2008, din data de 15 februarie 2008,

din data de 29 februarie 2008, în valoare totală de 20.152, 12 lei.

Întrucât contravaloarea carburantului

nu a fost achitată, la data de 23 iunie 2008, reprezentanții SC R.D. SA București

au completat și' au introdus la plată fila C.E.C., care a fost refuzată pentru

lipsă disponibil în cont.

În ceea ce privește sediul social,

deși nu a desfășurat nici o activitate la sediul înregistrat la O.R.C., după

cum a declarat mama inculpatului, contractul de închiriere pentru sediu a

expirat la un an de la data înființării societății, nefiind prelungită

valabilitatea sediului social și nici nu s-a mutat la o altă adresă.

Împotriva sentinței penale nr. 622 din

01 martie 2011 a Judecătoriei Galați, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați

a declarat recurs, criticând soluția pronunțată pe motive de nelegalitate și de

netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 1427/R din 21

septembrie 2011, Curtea de Apel Galați a admis recursul declarat de Parchetul

de pe lângă Judecătoria Galați, a casat sentința penală nr. 622 din 01 martie 2011

a Judecătoriei Galați și a dispus trimiterea spre rejudecare a cauzei la

aceeași instanță menținând actele procedurale efectuate de instanța de fond

până la termenul din data de 01 martie 2011.

În motivarea deciziei pronunțate s-a

arătat că dispozițiile * art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934

prevăd două modalități alternative de săvârșire a infracțiunii, astfel că se

impune a se aduce în discuția participanților procesuali schimbarea încadrării

juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din

Legea nr. 59/1934 în două infracțiuni prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2

respectiv art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Instanța de control judiciar a dispus

că, în rejudecare, în afară de aducerea în discuție participanților procesuali

a schimbării încadrării juridice în sensul mai sus menționat și de pronunțarea

cu privire la acest aspect, să se aibă în vedere și celelalte motive invocate

de recurentă.

În rejudecare, în al doilea ciclu

procesual, cauza a fost înregistratăpe;rolulJudecătorieiGalați sub nr.

15644/233/2009.

Au fost efectuate acte de căutare

privind pe inculpatul T.S., însă acesta nu a fost găsit pentru a putea fi

prezentat instanței în vederea audierii.

În vederea rezolvării complete a

cauzei, instanța a dispus atașarea la dosarul cauzei a fișei de antecedente

penale a inculpatului (fila 29 dosar fond).

Prin sentința penală nr. 363 din 20

februarie 2012, Judecătoria Galați, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc.

pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul

T.S. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea

nr. 59/1934, faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive ale

infracțiunii. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin.

(1) lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005,

faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

Prin aceeași hotărâre, instanța l-a

condamnat pe inculpatul T.S. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 (faptă

din luna noiembrie 2007) și, în temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2

(doi) ani și 6 (șase) luni, stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen.,

a aplicat inculpatului T.S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., iar în temeiul art. 71 alin.

(5) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata

termenului de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni.

Pe latură civilă, a respins, ca

inadmisibilă, acțiunea civilă formulata de partea civila SC R.D. SA București.

Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că, în cursul anului 2005 a fost înființată SC S.L. SRL

Galați, având ca asociați pe inculpatul T.S. și pe numita M.L., inculpatul T.S.

având și calitatea de administrator al societății.

Sediul principal al SC S.L. SRL Galați

a fost stabilit la adresa din Galați.

Au fost stabilite două puncte de lucru

ale societății la adresele din Constanta, (potrivit contractului de închiriere din

20 aprilie 2005 cu o valabilitate de 3 ani de zile) și din Constanța, (potrivit

contractului de închiriere din 19 aprilie 2005 cu o valabilitate de 1 an de

zile).

În cursul anului 2007 între SC S.L.

SRL Galați, reprezentată de inculpatul T.S. și SC R.D. SRL București, a fost

încheiat contractul de vânzare- cumpărare din 13 noiembrie 2007, în baza căruia

s-au derulat mai multe operațiuni comerciale ce au constat în achiziționarea de

către SC S.L. SRL Galați a unor cantități de motorină (facturi fiscale din 31

ianuarie 2008, din 15 februarie 2008, din 29 februarie 2008) în valoare totală

de 20.152,57 lei.

Drept garanție a achitării prețului

aferent mărfurilor achiziționate, la solicitarea vânzătorului, inculpatul T.S.

a emis o filă C.E.C. „în alb", doar semnată și ștampilată de acesta la

rubrica trăgător.

Potrivit declarației martorului D.V.,

reprezentant de vânzări în cadrul SC R.D. SRL București, fila C.E.C. a fost

solicitată de vânzător, la momentul încheierii contractului, drept garanție a

plății mărfurilor ce urmau a fi achiziționate, astfel că fila C.E.C. a fost

comunicată reprezentanților SC R.D. SRL București la momentul semnării contractului

nr.  15/13 noiembrie 2007 (declamație-martor fila 36 dosar u.p.).

La data de 23 iunie 2008, dat fiind

faptul că inculpatul T.S. nu achitase contravaloarea mărfurilor achiziționate, reprezentanții

SC R.D. SRL București au completat fila C.E.C. și au introdus-o la plata,

pentru suma de 20.152,12 lei, instrument care a fost refuzat la plată (file 50

dosar u.p.)

Partea vătămată SC R.D. SRL București

s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.152,12 lei.

Cu privire la infracțiunile prevăzute

de Legea nr. 59/1934, reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpatului T.S.,

având în vedere și dispozițiile date, în primul ciclu procesual, de instanța de

control judiciar, instanța a reținut următoarele:

Art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr.

59/1934 reglementează infracțiunea de emitere a unui C.E.C. fără a avea la tras

disponibil suficient, iar pct. 3 al aceluiași text de lege sancționează

emiterea unei file C.E.C. fără a completa elementele esențiale prev. de art. 1 alin.

(1), (2), (3) și (5) și de art. 11 din Legea nr. 59/1934.

Instanța a reținut că prevederile art.

84 alin. (1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 stabilesc modalități diferite de

săvârșire a infracțiunii reglementate de art. 84, constituind elemente

materiale ale unor fapte distincte, motiv pentru care, potrivit art. 334 C.

proc. pen., instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor

reținute în sarcina inculpatul T.S., din infracțiunile prev. de art. 84 alin.

(1) pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 și de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr.

241/2005, în infracțiunile prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934,

art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 și de art. 9 alin. (1) lit. f)

din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În acord cu dispozițiile legale în

materie și cu practica instanțelor judecătorești, s-a apreciat că, pentru a se

reține infracțiunea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, este necesar

ca C.E.C.-ul să cuprindă mențiunile prevăzute de lege, încadrare ce exclude

fapta prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu privire la aceeași fila

C.E.C.

A considerat instanța că nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct.

2 din Legea nr. 59/1934 (lipsește latura obiectivă), întrucât C.E.C.-ul în discuție

nu era valid, fiind emis de către inculpat fără elementele esențiale cerute de

pct. 2 și 5 al art. 1 din Legea nr. 59/1934.

Inculpatul T.S. emisese fila C.E.C.,

necompletată, doar semnată și ștampilată la rubrica trăgătorului, la

solicitarea părții vătămate, în vederea încheierii contractului de vânzare

cumpărare nr. 15/2007 și nu ca și instrument de plată în vederea achitării

vreunei sume de bani.

Față de această situație, instanța a

apreciat că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art.

84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, respectiv de emitere a unei file C.E.C. fără a

avea la tras disponibil suficient.

Pentru aceste considerente, instanța a

dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin.

(1) lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpatului T.S. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, faptei

lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

Cu privire la infracțiunea prev. de art.

9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, instanța a reținut următoarele:

În anul 2008 a fost declanșată o

verificare vizând relațiile comerciale desfășurate între SC S.L. SRL Galați (în

calitate de furnizor servicii) și SC G.L.S.G.L.S. SRL Sibiu (în calitate de

beneficiar), respectiv dacă facturile fiscale emise au fost înregistrate în

contabilitate, dacă a fost declarată TVA aferentă și modul de achitare a T.V.A.

către bugetul de stat, ocazie cu care au fost emise mai multe înștiințări la

sediul principal al societății.

Din procesul - verbal încheiat la data

de 20 august 2008 de către A.F.P. – A.I.F. Galați rezultă că au fost emise 3

invitații la sediul principal al SC S.L. SA din Galați, pe una dintre acestea

fiind menționat la rubrica „primitor" - fiul iar celelalte două invitații

au fost re turnate, motivul nepredării fiind „destinatar mutat de la adresă

fără a se cunoaște noua adresă".

în urma citațiilor comunicate la

sediul principal al SC S.L. SRL Galați, tatăl inculpatul T.S. a precizat că

actul de închiriere al imobilului ce se află în proprietatea sa, înregistrat la

organele fiscale din 07 aprilie 2005, a fost valabil numai până la data de 06

aprilie 2006 și ulterior nu a mai fost prelungit (file 21-24 dosar u.p.).

Din notele de furnizare de informații

emise de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Galați (file 16, 129, 131 dosar fond)

reiese că sediul principal al SC S.L. SRL Galați se află în Galați, iar actul

care a stat la baza acestei înregistrări îl constituie actul adițional la

contractul de închiriere din data de 14 iunie 2006, data de la care este

valabilă dovada sediului, data expirării acesteia fiind 05 aprilie 2010.

Prin urmare, sediul principal al SC

S.L. SRL Galați, declarat de la momentul înființării, din anul 2005 și până la

momentul deschiderii procedurii generale de insolvență (22 februarie 2010), a

fost cel din Galați.

Din relațiile comunicate de O.R.C. la

data de 18 iulie 2008 (file 27 dosar u.p.), reiese la SC S.L. SRL Galați era

înregistrată cu două puncte de lucru în mun. Constanța, adrese unde organele

fiscale nu au comunicat înștiințări.

Din declarația martorei T.A., soția

tatălui inculpatului, rezultă că la adresa unde era înregistrat sediul principal

al SC S.L. SRL Galați, unde locuia martora împreună cu tatăl inculpatului,

societatea doar primea corespondența, activitatea efectivă desfășurând-o la

punctele de lucru din mun. Constanța (declarație fila 54 dosar u.p.).

Elementul material al infracțiunii

prev. de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 constă în sustragerea

de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale prin

nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile

principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Niciuna dintre modalitățile

alternative de realizare a elementului material al infracțiunii prev. de art. 9

lit. f) din Legea nr. 241/2005 nu este realizată, astfel societatea avea

declarat un sediul principal și două puncte de lucru, potrivit Legii nr. 26/1990,

cu privire la care nu se poate susține că ar fi fost fictive sau inexacte.

Față de această situație, instanța a

apreciat că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art.

9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, faptei lipsindu-i unul dintre

elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura obiectivă.

Pentru aceste considerente, instanța a

dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin.

(1) lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpatului T.S. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005,

faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

Cu privire la latura civila, având în

vedere si Decizia nr. 63 din 13 octombrie 2008 a Înaltei Curți de Casație si

Justiție, constituită în secții unite, instanța a respins, ca inadmisibilă,

acțiunea civila formulata de partea civila SC R.D. SA București.

A reținut instanța că, prejudiciul

suferit de partea civilă nu este creat ca urmare a emiterii filei C.E.C. cu

încălcarea dispozițiilor legale, ci se datorează neexecutării culpabile a

obligației asumate de SC S.L. SRL Galați de achitare a contravalorii mărfurilor

livrate de către partea civilă, neexecutare care nu atrage o răspundere civilă

delictuală, ci o răspundere civilă contractuală, potrivit convenției încheiate

de părți.

Prin urmare, pentru acoperirea

prejudiciului suferit prin neexecutarea contractului, partea civilă are la

dispoziție numai acțiunea civilă separată, izvorâtă din contract, nu și

acțiunea civilă întemeiată pe răspunderea delictuală, care poate fi alăturată

celei penale.

Împotriva acestei hotărâri

judecătorești a formulat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați,

criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate, sub aspectul achitării

inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934.

în opinia parchetului titlul emis este un titlu valabil, întrucât emiterea unui

C.E.C. în alb este permisă de legislația specifică, art. 4 din Legea nr. 59/1934

făcând referire la completarea ulterioară a unui C.E.C. astfel emis. Aceste

dispoziții se completează cu Normele - cadru nr. 7/1994 emise de B.N.R., care

permit ca mențiunile care lipsesc de pe C.E.C. să fie completate atunci când

posesorul prezintă C.E.C.-ul la plată. Prin urmare, C.E.C.-ul emis era un titlu

valabil, întrucât nu s-a invocat completarea acestuia cu date neconforme.

Astfel fiind, a arătat recurentul, este evident că sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 3. întrucât

inculpatul a emis un C.E.C. valabil fără să aibă acoperire, sunt întrunite, în

opinia recurentului, și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

84 alin. (1) pct. 2 din Legea C.E.C.-ului.

Parchetul a criticat hotărârea primei

instanțe și sub aspectul achitării inculpatului pentru infracțiunea prevăzută

de art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, întrucât, rezultă din probele administrate

în cauză că acțiunea de controla financiar a fost împiedicată prin declararea

unui sediu principal fictiv.

Prin Decizia penală nr. 1004 din 29

iunie 2012 Curtea de Apel Galați a admis recursul, a casat sentința penală nr. 363/2012

a Judecătoriei Galați și a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul Galați

pentru a judeca cauza, ca instanță de fond.

A reținut instanța de recurs că,

inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 3926/P/2008 din 5

august 2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2, 3 Legea nr. 59/1934 și art.

9 lit. f) din Legea nr. 241/2005.

Instanța de judecată, Judecătoria

Galați, a fost sesizată la 4 august 2009.

Pe durata judecării cauzei a fost

promulgată Legea nr. 202/2010 pentru accelerarea judecății.

La art. 18 pct. 3 Legea nr. 202/2010

se prevede că tribunalele judecă, în primă instanță infracțiunile prevăzute de art.

9 din Legea nr. 241/2005.

Acest lucru nu a fost observat de

instanța de fond care a pronunțat sentința penală nr. 622 din 1 martie 2011 a

Judecătoriei Galați, care nu a dispus, pe durata judecății, după intrarea în

vigoare a Legii nr. 202/2010, declinarea competenței de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Galați, normele de procedură fiind de imediată aplicare.

Acest aspect nu a fost observat nici

de instanța de recurs care a pronunțat Decizia penală nr. 1427/R din 21

septembrie 2011 a Curții de Apel Galați, care, cu prilejul casării, trebuia să

stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați,

ca instanță de fond.

Acest aspect nu a fost sesizat nici de

instanța de fond care a pronunțat sentința penală nr. 363 din 20 februarie 2011

a Judecătoriei Galați și care trebuia să observe că Tribunalului Galați îi

revenea competența materială în soluționarea cauzei, ca instanță de fond.

La Tribunalul Galați cauza a fost

înregistrată pe data de 03 august 2012.

După pronunțarea Deciziei penală nr. 1427/R

din 21 septembrie 2011 a Curții de Apel Galați, pe data de 08 octombrie 2012, Înalta

Curte de Casație și Justiție a pronunțat, într-un recurs în interesul legii,

Decizia nr. 12/2012, care a fost publicată în M. Of. nr. 735 din 31 octombrie 2012.

Această decizie interpretează dispozițiile Legii nr. 202/2010 pentru

accelerarea judecății.

Din motivarea acestei decizii, rezultă

că, opinia Înaltei Curții de Casație și Jstiție, este în

sensul că, din examinarea dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 202/2010

rezultă că procesele în curs de judecată la data schimbării competenței

instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe. Din

examinarea textelor de lege enunțate, a mai precizat Înalta Curte de Casație

și Justiție, se observă că, în alin. (1) și (2), legiuitorul, pentru

a nu perturba mersul normal al ciclului procesual început sub legea veche, a

reglementat o derogare de la principiul aplicării imediate a normelor de drept

procesual penal, stabilind că dispozițiile relative la competență, căi de atac,

termene și motive ultraactivează după ieșirea lor din vigoare.

În cazul de față, procesul a început

pe data de 04 august 2009, astfel că, fiind în curs de judecată la data

schimbării competenței - schimbarea având loc pe data de 25 noiembrie 2010-,

competența de a judeca în primă instanță a fost păstrată, Judecătoria Galați

fiind legal învestită la acel moment. Prin urmare toate actele procedurale și

procesuale îndeplinite de instanță în Dosarul 15644/233/2009, până la

pronunțarea sentinței penale nr. 622 din 01 martie 2011, au fost îndeplinite de

o instanță competentă material.

Din considerentele Deciziei nr. 12/2012

a Înaltei Curții de Casație și Justiție, mai rezultă că în

„ alineatul (3) al art. 24 din Legea nr. 202/2010 s-a stabilit că, în caz de

desființare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile din legea

nouă, privitoare la competentă sunt aplicabile. „

Astfel, abia în rejudecare, competența

materială aparținea în primă instanță tribunalului. Prin urmare doar actele

procedurale sau procesuale îndeplinite de Judecătoria Galați în al doilea ciclu

procesual sunt nule absolut.

Instanța a apreciat astfel, la

termenul de judecată din data de 13 noiembrie 2012, că trebuie refăcute doar

actele procedurale sau procesuale îndeplinite de Judecătoria Galați în al

doilea ciclu procesual, respectiv punerea în discuția participanților

procesuali a schimbării încadrării juridice date faptelor prin actul de

sesizare, respectiv din infracțiunea prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din

Legea nr. 59/1934 și art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 în infracțiunea

prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934; infracțiunea prevăzută

de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 și infracțiunea prevăzută de art.

9 lit. f) din Legea-nr. 241/2005.

Instanțas-aconformat,astfel, Deciziei nr.

1427/R din 21 septembrie 2011, prin care s-a stabilit că art. 84 alin. (1) pct.

2 și 3 din Legea nr. 59/1934, prevăd două modalități alternative de săvârșire a

infracțiunii.

Analizând actele și lucrările

dosarului, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

Din fișa de furnizare informații emisă

de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Galați (fila 16- primul ciclu procesual ), a

rezult că, pe data de 13 aprilie 2005 a fost înființată SC S.L. SRL Galați,

având ca asociați pe inculpatul T.S. și pe numita M.L., inculpatul T.S. având

și calitatea de administrator al societății.

Sediul principal al SC S.L. SRL Galați

a fost stabilit la adresa din Galați.

Încă de la început au fost stabilite

două puncte de lucra ale societății la adresele din Constanța, (potrivit

contractului de închiriere din 20 aprilie 2005 cu o valabilitate de 3 ani de

zile) și din Constanța, (potrivit contractului de închiriere din 19 aprilie 2005

cu o valabilitate de 1 an de zile), așa cum rezultă din fișa de furnizare

informații emisă de O.N.R.C. (fila 27 - verso up).

Prin urmare, încă de la început cei

doi asociați și-au manifestat intenția de a desfășura activitatea în municipiul

Constanța, aceștia încheind contracte de închiriere spații comerciale în

Constanța, la doar 6/7 zile de la data înființării societății.

Din fișa de furnizare informații emisă

de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Galați (fila 16 - primul ciclu procesual ), a

mai rezultat că, pe data de 14 iunie 2006, la O.R.C. de pe lângă Tribunalul

Galați a fost înregistrat un act adițional la contractul de închiriere din data

de 14 iunie 2006, data expirării sediului fiind 05 aprilie 2010.

În cursul anului 2007 între SC S.L.

SRL Galați, reprezentată de inculpatul T.S. și SC R.D. SRL București, a fost

încheiat contractul de vânzare - cumpărare din 13 noiembrie 2007, în baza

căruia s-au derulat mai multe operațiuni comerciale ce au constat în

achiziționarea de către SC S.L. SRL Galați a unor cantități de motorină

(facturi fiscale din 31 ianuarie 2008, din 15 februarie 2008, din 29 februarie 2008)

în valoare totală de 20.152,57 lei.

Contractul de vânzare - cumpărare din 13

noiembrie 2007 era însoțit de Anexa nr. 1 - Condiții generale și de Anexa 2.1.

-Procedura privind folosirea Cardurilor R.D.

În Anexa nr. 1- Condiții generale, la art.

2.3, se prevedea că plata facturilor se va face în termen de 15 zile de la

facturare, urmând ca, de la data scadenței, să curgă penalități de întârziere

de 0,15% pe zi de întârziere.

Drept garanție a achitării prețului

aferent mărfurilor achiziționate, la solicitarea vânzătorului, inculpatul T.S.

a emis o filă C.E.C. „în alb", doar semnată și ștampilată de acesta la

rubrica trăgător. Aceste aspecte nu a rezultat din contractul și anexele

precizate mai sus, ci din declarația martorului D.V. Acesta a fost cel care a

negociat contractul cu inculpatul, el fiind reprezentant vânzări în zona

Constanta.

Potrivit declarației martorului D.V.,

fila C.E.C. a fost solicitată de vânzător, la momentul încheierii contractului,

drept garanție a plății mărfurilor ce urmau a fi achiziționate, astfel că fila C.E.C.

a fost comunicată reprezentanților SC R.D. SRL București la momentul semnării

contractului din 13 noiembrie 2007 (declarație martor fila 36 dosar u.p.).

La data de 23 iunie 2008, dat fiind

faptul că inculpatul T.S. nu achitase contravaloarea mărfurilor achiziționate,

toate cele trei facturi ajungând la scadență, pe datele de 15 februarie 2008,

01 martie 2008 și 15 martie 2008, reprezentanții SC R.D. SRL București au

completat fila C.E.C. și au introdus-o la plata, pentru suma de 20.152,12 lei,

instrument care a fost refuzat la plată (file 50 dosar u.p.)

De aceea, partea vătămată SC R.D. SRL

București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.152,12 lei.

În ceea ce privește fila C.E.C., în

alb, semnată și ștampilată la rubrica trăgătorului, Tribunalul a constat că

acesta este un C.E.C. în alb, valabil emis, potrivit Legii C.E.C.-ului, nr. 59/1934,

lege care se completează cu Normele -cadru nr. 7/1994 emise de B.N.R., care

permit ca mențiunile care lipsesc de pe C.E.C. să fie completate atunci când posesorul

prezintă C.E.C.-ul la plată.

Astfel, potrivit art. 11 din Legea nr.

59/1934, cu modificările și completările ulterioare: „Orice semnătură a unui C.E.C.

trebuie să cuprindă:

a) în clar, numele și prenumele persoanei

fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă;

b) semnătura olografă a persoanei

fizice, respectiv a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor

juridice care se obligă ori a reprezentanților sau a împuterniciților altor

categorii de entități care utilizează astfel de instrumente."

C.E.C.-ul din prezenta cauză, prezenta

și ștampila societății emitente și semnătura reprezentantului legal al

acesteia.

Potrivit Normelor - cadru nr. 7/1994

emise de B.N.R., pct. 67: „C.E.C.ul în alb este un instrument de plată care

cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile

cerute de art. 1 din Legea asupra C.E.C.ului."

Prin urmare, instanța a apreciat că

este valabil emis un C.E.C. doar semnat și ștampilat de emitent, fără să fie

necesară vreo altă mențiune din cele cerute de art. 1 din Legea asupra C.E.C.ului.

Punctul 68 din Normele - cadru nr. 7/1994

emise de B.N.R. stabilește că:" Mențiunile care lipsesc trebuie să fie

completate de către posesor atunci când acesta prezintă C.E.C.ul la plată sau

îl remite unei instituții de credit pentru prezentarea la plată. Este

obligatoriu ca C.E.C.ul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul

prezentării la plată."

Partea vătămată din prezenta cauză,

după ce a constatat că inculpatul nu a plătit la scadență sumele datorate, nu a

făcut altceva decât să completeze fila C.E.C. cu celelalte mențiuni care

lipseau și în calitate de posesor al filei C.E.C. să o introducă la plată.

Acționând astfel, posesorul C.E.C.-ului a respectat întocmai dispozițiile

punctului 68 din Normele - cadru nr. 7/1994 emise de B.N.R.

C.E.C.-ul a fost refuzat la plată, din

lipsă totală de disponibil. Cu privire la încadrarea juridică dată faptelor prin

actul de sesizare, instanța a reținut că prevederile art. 84 alin. (1) pct. 2

și 3 din Legea nr. 59/1934 stabilesc modalități diferite de săvârșire a

infracțiunii reglementate de art. 84, constituind elemente materiale ale unor

fapte distincte, motiv pentru care, potrivit art. 334 C. proc. pen., instanța a

dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina

inculpatul T.S., din infracțiunile prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 și 3 din

Legea nr. 59/1934 și de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, în

infracțiunile prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, art. 84 alin.

(1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 și de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005,

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În această nouă încadrarea juridică,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului T.S., care la data de 13

noiembrie 2007 a emis o filă C.E.C., în alb, semnată și ștampilată la rubrica

trăgătorului, drept garanție, fără a avea acoperire în cont la data de 23 iunie

2008, când a fost introdusă la plată, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934/R.

S-a apreciat, de asemenea că vinovăția

inculpatului a fost pe deplin dovedită prin mijloacele de probă administrate în

cauză. Infracțiunea fiind pedepsită de lege cu amendă de la 5.000 - 100.000 lei

și închisoare de la 6 luni până la 1 an.

Cu toate acestea, instanța, în baza art.

11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a

dispus încetarea procesul penal pornit împotriva inculpatului T.S. pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934,

întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, cauză care înlătură

răspunderea penală.

Astfel, potrivit art. 121 C. pen.:"

Prescripția înlătură răspunderea penală." În cauză, termenul de

prescripție, potrivit art. 122 lit. e) C. pen., este de 3 și a început să curgă

la data săvârșirii infracțiunii - 13 noiembrie 2007, fiind împlinit pe data de

31 noiembrie 2010. De asemenea, punerea în mișcare a acțiunii penale și

trimiterea în judecată a avut loc, fără ca inculpatului să îi fie prezentat

materialul de urmărire penală, la data de 05 august 2009, astfel că de la

această dată termenul de 3 ani, s-a împlinit pe data de 05 august 2012. S-a

precizat totuși că nu sunt probe la dosar din care să rezulte că actul de

inculpare i-a fost comunicat inculpatului.

În ceea ce privește cea de-a doua

infracțiune alternativă prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr.

59/1934, instanța a constata că, potrivit acestui text de lege: „Se va pedepsi

cu amendă de la 5.000 - 100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an,

afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai

mare, în care caz se aplică această pedeapsă:

falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale cerute de alin. (1),

(2), (3) și (5) ale art. 1 și art. 11;

D acă în cazurile prevăzute de alin. (2)

și (3) de mai sus, emitentul procură trasului disponibilul necesar mai înainte

de prezentarea C.E.C.ului, pedeapsa se reduce la jumătate. Când emiterea C.E.C.ului

se datorăște unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă."

Potrivit art. 1 din Legea nr. 59/1934:"C.E.C.ul

cuprinde: 1. Denumirea de C.E.C. trecută în însuși textul titlului și exprimată

în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu.

anumită sumă de bani.

plătească (tras).

făcută.

emiterii.

(trăgătorul).

7 Numele trăgătorului, respectiv

numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei

juridice ori a entității care se obligă. în cazul în care numele trăgătorului depășește

spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe C.E.C. primele caractere din numele

și prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spațiului special

alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea C.E.C.ului.

număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de

înregistrare ale trăgătorului."

Potrivit art. 11 din Legea nr. 59/1934:"

Orice semnătură a unui C.E.C. trebuie să cuprindă:

a) în clar, numele și prenumele

persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se

obligă;

b) semnătura olografă a persoanei

fizice, respectiv a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor

juridice care se obligă ori a reprezentanților sau a împuterniciților altor categorii

de entități care utilizează astfel de instrumente.

Prin excepție de la prevederile alin.

(1), prin semnătura trăgătorului se înțelege semnătura olografă a persoanei

fizice având calitatea de trăgător sau, după caz, a reprezentantului legal ori

a împuternicitului trăgătorului, persoană fizică, persoană juridică ori

entitate care utilizează astfel de instrumente."

În cazul de față, fila C.E.C. emisă de

inculpat a fost deja calificată de instanță ca fiind un C.E.C. în alb. Fiind un

C.E.C. în alb, așa cum s-a precizat anterior, este valabil emis, potrivit Legii

C.E.C.-ului, nr. 59/1934, lege care se completează cu Normele - cadru nr. 7/1994

emise de B.N.R., fiind necesare și suficiente numai semnătura și ștampila. în

atare situație, nu mai sunt necesare la data emiterii C.E.C.-ului, pentru

valabilitatea titlului și celelalte mențiuni prevăzute de art. 1 și art. 11 din

Lege. Potrivit Normelor - cadru nr. 7/1994 emise de B.N.R., pct. 67 : „C.E.C.ul

în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului,

iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra C.E.C.ului."

Prin urmare, s-a apreciat că este

valabil emis un C.E.C. doar semnat și stampilat de emitent, fără să fie

necesară vreo altă mențiune din cele cerute de art. 1 din Legea asupra C.E.C.ului.

Pct. 68 din Normele - cadru nr. 7/1994

emise de BNR stabilește că:" Mențiunile care lipsesc trebuie să fie

completate de către posesor atunci când acesta prezintă C.E.C.ul la plată sau

îl remite unei instituții de credit pentru prezentarea la plată. Este

obligatoriu ca C.E.C.ul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul

prezentării la plată."

Astfel fiind, în sarcina inculpatului

nu s-a putut reține în același timp că a emis un C.E.C. în alb, valabil, pentru

care nu avea acoperire în bancă, precum și, că C.E.C.-ului emis îi lipseau

anumite date, expres prevăzute de lege și în lipsa cărora C.E.C.ul nu poate fi

folosit conform destinației sale legale, respectiv ca instrument de plată, cele

două situații excluzăndu-se una pe cealaltă.

Prin ipoteză, infracțiunea prevăzută

la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934R, a presupus, în opinia

instanței, că C.E.C.-ul este valabil emis, însă nu există acoperire pentru

plata sa, în timp ce infracțiunea prevăzută la art. 84 alin. (1) pct. 3 din

Legea nr. 59/1934R, a presupus existența unui C.E.C. nevalabil emis, un C.E.C.

căruia îi lipsește vreuna dintre mențiunile expres prevăzute de lege.

Date fiind cele expuse mai sus, având

în vedere că inculpatul a emis un C.E.C. valabil în alb, instanța a apreciat că

nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută la art. 84

alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934/R, și a dispus achitarea acestui inculpat

pentru această infracțiune, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Privitor la infracțiunea prevăzută de art.

9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, instanța a constat următoarele:

Potrivit textului de lege: "(1)

Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la

2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în

scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: f) sustragerea de

la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea,

declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau

secundare ale persoanelor verificate;"

Rezultă din textul precizat mai sus că

elementul material al infracțiunii (verbum regens) îl reprezintă

„sustragerea" de la efectuarea verificărilor fiscale, și că aceasta se

realizează prin intermediul „nedeclarării", „declarării fictive" ori

„declarării inexacte" cu privire la sediile principale sau secundare ale

persoanelor verificate.

Parchetul a reținut în rechizitoriu că

inculpatul T.S. nu a declarat schimbarea sediilor sociale sau a punctelor de

lucru ale societății.

Instanța a reținut că, din fișa de

furnizare informații emisă de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Galați (fila 16 -

primul ciclu procesual), rezultă că, pe data de 13 aprilie 2005 a fost

înființată SC S.L. SRL Galați, având ca asociați pe inculpatul T.S. și pe

numita M.L., inculpatul T.S. având și calitatea de administrator al societății.

Sediul principal al SC S.L. SRL Galați

a fost stabilit la adresa din Galați.

Încă de la început au fost stabilite

două puncte de lucru ale societății la adresele din Constanța, (potrivit

contractului de închiriere din 20 aprilie 2005 cu o valabilitate de 3 ani de

zile) și din Constanța, (potrivit contractului de închiriere din 19 aprilie 2005

cu o valabilitate de 1 an de zile), așa cum rezultă din fișa de furnizare

informații emisă de O.N.R.C. ( fila 27 - verso up).

Prin urmare, încă de la început cei

doi asociați și-au manifestat intenția de a desfășura activitatea în municipiul

Constanța, aceștia încheind contracte de închiriere spații comerciale în

Constanța, la doar 6/7 zile de la data înființării societății. Această intenție

a fost adusă la cunoștința statului, fiind înscrise mențiuni în acest sens, în

Registrul Comerțului.

Din fișa de furnizare informații emisă

de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Galați (fila 16- primul ciclu procesual), a

mai rezultat că, pe data de 14 iunie 2006, la O.R.C. de pe lângă Tribunalul

Galați a fost înregistrat un act adițional la contractul de închiriere din data

de 14 iunie 2006, data expirării sediului fiind 05 aprilie 2010.

Prin urmare, s-a apreciat că nu se

poate susține că inculpatul nu a declarat cu privire la sediul principal sau

cele secundare ale SC S.L. SRL.

De asemenea, nu se poate susține nici

că a declarat fictiv cu privire la sediul principal sau cele secundare,

întrucât la dosar au fost depuse probe din care a rezultat că la sediul din

Galați, se află locuința tatălui său iar în ce privește punctele de lucru, și

de asemenea că a desfășurat activitate la două standuri din Constanța, obiectul

de activitate al societății fiind comerțul cu îmbrăcăminte.

S-a mai reținut, că, după ce

inculpatul și-a părăsit soția și fetița - care era deja adolescentă -, având o

relație de concubinaj cu asociata sa M.L.- care este mult mai tânără decât el

-, tatăl inculpatului a refuzat să mai ia legătura cu inculpatul. Cu toate

acestea, sediul social a fost menținut la această adresă, nefîind administrată

nicio probă din care să rezulte că inculpatul ar fi desfășurat activitatea în

alte locuri decât cele precizate la Registrul Comerțului. Dimpotrivă, sediul a

rămas același cu cel declarat la data înmatriculării societății, fiind încheiat

un act adițional la contractul de închiriere inițial. Mai mult, întreaga

procedură de dizolvare a societății și de lichidare a acesteia a avut loc la

Tribunalul Galați, respectiv la instanța competentă teritorial, cea de la

sediul debitoarei.

Nu a rezultat, din probele administrate

în cauză, nici că inculpatul ar fi declarat inexact cu privire la sediul

principal sau la cele secundare ale societății, societatea chiar

desfășurându-și activitatea la cele două standuri din Constanta.

S-a apreciat că împrejurarea că

inculpatul - persoană fizică - nu a putut fi găsit de către organele fiscale,

nu echivalează cu „nedeclararea", „declararea fictivă" ori

„declararea inexactă" cu privire la sediile principale sau secundare ale

societății comerciale.

Din declarația soției inculpatului, a

rezultat că inculpatul i-a spus fiicei sale că va pleca în Belgia pentru a-și

căuta un serviciu.

În ceea ce privește societatea SC S.L.

SRL, întrucât" nu au fost depuse balanța și bilanțul pe anul 2007, s-a

solicitat dizolvarea acesteia, care s-a dispus în februarie 2010, ulterior

societatea fiind lichidată judiciar.

Din cele expuse mai sus a rezultat că

inculpatul a abandonat activitatea comercială la începutul lui 2008, în acest

sens fiind și rezultatele verificărilor efectuate în Constanța, și a plecat în

străinătate. în aprecierea instanței, nu a rezultat că inculpatul ar fi

declarat fictiv sau inexact ori nu a declarat cu privire la sediul principal

sau la sediile secundare ale societății. De asemenea, nu a rezultat, în

aprecierea instanței că inculpatul ar fi urmărit să se sustragă de la la

efectuarea verificărilor fiscale, nefiind administrate probe în dosar din care

să rezulte intenția acestuia în acest sens.

De altfel, deși Parchetul a reținut că

inculpatul T.S. nu a declarat schimbarea sediilor sociale sau a punctelor de

lucru ale societății, și nu a arătat care sunt elementele de fapt din care

rezultă că inculpatul și-ar fi schimbat sediile sociale și care ar fi aceste

noi sedii.

Prin urmare, instanța a apreciat că

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit.

f) din Legea nr. 241/2005, respectiv lipsește atât forma de vinovăție cerută de

lege cât și latura obiectivă a conținutului constitutiv al infracțiunii, astfel

că, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C.

proc. pen., și a achitat pe inculpatul T.S. pentru săvârșirea acestei

infracțiuni.

Cu privire la latura civila, instanța

a reținut următoarele:

Prin Decizia nr. 43 din 13 octombrie 2008

a Înaltei Curți de Casație si Justiție, constituita în secții unite, s-a

stabilit, fn esență, că infracțiunile prevăzute de art. 84 din Legea asupra C.E.C.-ului,

constau în: emiterea C.E.C.ului fără autorizarea trasului; emiterea C.E.C.ului

fără a avea la tras disponibilul suficient, emiterea C.E.C.ului cu dată falsă,

emiterea C.E.C.ului căruia îi lipsește un element esențial sau care este emis

chiar în favoarea trăgătorului. Scopul acestor incrirninări îl reprezintă, în

principal, prevenirea emiterii C.E.C.urilor fără provizia necesară în contul

bancar sau a completării lor în modalități care ar prejudicia beneficiarul.

Infracțiunile reglementate în Legea nr.

59/1934, cu modificările și completările ulterioare, denumite în doctrină ca

formale, sunt periculoase pentru circuitul civil lato sensu. Existența lor nu necesită

producerea unor consecințe patrimoniale, deoarece protejează numai relațiile

sociale referitoare la operațiunile cu C.E.C.uri în vederea asigurării

credibilității acestor instrumente de plată, cu rol deosebit în relațiile

comerciale.

În cazul săvârșirii unor astfel de

fapte, subiectul pasiv este instituția bancară a cărei credibilitate a fost

periclitată prin acțiunea de emitere a C.E.C.ului fără respectarea condițiilor

legale, iar nu beneficiarul C.E.C.ului emis cu încălcarea dispozițiilor legale.

Ca urmare, infracțiunile prevăzute în art.

84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările și completările ulterioare, sunt

infracțiuni de pericol, iar scopul acestei incriminări este acela de a

determina emiterea corectă a C.E.C.urilor, iar nu acoperirea vreunei pagube

materiale.

În asemenea cauze, pentru acoperirea

prejudiciului suferit, creditorii au la dispoziție numai acțiunea civilă

separată, izvorâtă din contract, iar nu și acțiunea civilă întemeiată pe

răspunderea delictuală, care poate fi alăturată celei penale.

De altfel, în conformitate cu

dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, cu modificările și

completările ulterioare, C.E.C.ul are valoare de titlu executoriu.

Or, față de aceste dispoziții legale,

chiar și în cazul în care C.E.C.ul a fost emis cu nerespectarea condițiilor

cerute de lege, el constituind titlu executoriu, nu mai este necesară o

hotărâre judecătorească pentru ca partea vătămată creditoare să își poată

acoperi prejudiciul, acesta putând fi recuperat prin însăși punerea în

executare silită a C.E.C.ului după o prealabilă învestire cu formulă

executorie.

În aceste condiții, alăturarea

acțiunii civile celei penale ar duce, prin soluționarea (în ipoteza admiterii),

la crearea a două titluri executorii (hotărârea penală care soluționează

acțiunea civilă și C.E.C.ul însuși), ceea ce este inadmisibil.

Prin urmare, obținerea unui titlu

executoriu pe calea acțiunii civile alăturate celei penale nici nu și-ar

justifica utilitatea cât timp hotărârea ce s-ar pronunța în această privință nu

ar putea cuprinde decât ceea ce deja este menționat în C.E.C.ul perfect valabil

și executoriu.

În cauza de față, instanța a reținut

că prejudiciul suferit de partea civilă nu este creat ca urmare a emiterii

filei C.E.C. cu încălcarea dispozițiilor legale, ci se datorează neexecutării

culpabile a obligației asumate de SC S.L. SRL Galați de achitare a

contravalorii mărfurilor livrate de către partea civilă, neexecutare care nu

atrage o răspundere civilă delictuală, ci o răspundere civilă contractuală,

potrivit convenției