ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2863/2013

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 90 din 3 martie 2008, Tribunalul Dolj, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul N.I., pentru infracțiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În baza art. 246 C. pen. rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul N.I. la 6 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), c) C. pen. În baza art. 81, 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

S-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), c) C. pen. pe durata suspendării pedepsei principale. S-a constatat că inculpatul N.I. a fost reținut de la 19 aprilie 2006 - 20 aprilie 2006 și arestat preventive de la 20.04 - 22 aprilie 2006. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.I., pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic.

art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.I. la 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 81, 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni. S-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata suspendării pedepsei principale. A fost respinsă cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă SC C.M.I.

SRL Drobeta Turnu Severin, str. Splaiul Mihai Viteazu, județul Mehedinți, reprezentată de M.G. S-a constatat că suma de 500 RON a fost restituită de inculpatul B.I. denunțătorilor M.G. și M.P. S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra sumelor de 300 euro și 941 RON ridicate de la inculpatul N.I. cu ocazia percheziției biroului. A fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 4.000 RON cheltuieli judiciare către stat, iar celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că, prin rechizitoriul nr. 20/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: N.I.

pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită în forma prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. comb. cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în forma prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen.; B.I. pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență în forma prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare și complicitate la infracțiunea de luare de mită în forma prevăzută de art. 26 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen.

comb. cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen. În fapt, s-a constatat că în vara anului 2005, cu ocazia valorificării de material lemnos pentru foc pe raza Municipiului Băilești, jud. Dolj, numita M.G., reprezentanta SC C.M.I. SRL Drobeta Turnu Severin, l-a cunoscut întâmplător pe inculpatul B.I., acesta din urmă oferindu-se să-i găsească clienți interesați în achiziționarea de lemne pentru foc. Pe acest fond, între soții Munteanu și B.I. s-au stabilit relații de colaborare în valorificarea lemnelor pentru foc. În cursul lunii august 2005, inculpatul B.I. le-a comunicat soților Munteanu că există oportunitatea livrării de material lemnos pentru foc școlilor de pe raza municipiului Băilești, achiziționarea urmând să se facă în baza unei licitații organizate de către Primăria Băilești.

Tot cu acea ocazie, acesta le-a sugerat să participe cu o ofertă de 170 RON/ tonă garantându-le că la acea valoare vor câștiga, lăsând să se înțeleagă în acest sens că va uza de influența pe care o avea asupra primarului N.I., cu care fusese coleg de școală, atât pentru adjudecarea licitației în favoarea SC C.M.I. SRL, cât și pentru a urgenta efectuarea plăților imediat după emiterea facturilor de către firma furnizoare în schimbul unui comision de 20 RON/tona de lemn de foc livrată, care trebuia plătit primarului. Astfel, în scopul aprovizionării cu lemne de foc a școlilor din subordinea Primăriei Municipiului Băilești pentru iarna anilor 2005 - 2006, Primăria Municipiului Băilești a inițiat procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin „cererea de ofertă”.

În acest sens, pe baza referatelor de necesitate întocmite de directorii școlilor și a expunerii de motive privind necesitatea acestei achiziții întocmită de Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului Băilești, la data de 15 septembrie 2005, s-a procedat la solicitarea de oferte de la un număr de 6 furnizori și constituirea comisiei de evaluare a acestora. Comisia de evaluare a fost numită de primarul Municipiului Băilești prin dispoziția nr. 1984 din 26 septembrie 2005 și în urma analizei, consemnate în procesul verbal din data de 26 septembrie 2005, s-a stabilit că cea mai avantajoasă ofertă aparține SC C.M.I. SRL Drobeta Turnu Severin. După derularea procedurii, conform declarațiilor numiților M.P.

și B.I., aceștia s-au întâlnit cu primarul N.I., care i-a invitat în biroul său. Cu acea ocazie, conform susținerilor celor doi, inculpatul N.I. i-a pretins numitului M.P. în prezența lui B.I. suma de 20 RON/tona de lemne livrată, condiționând de plata acestei sume efectuarea cu celeritate a plății contravalorii lemnelor livrate. Conform declarației martorului M.P., acesta a acceptat, solicitând însă ca Primăria să-i facă o plată în avans de aproximativ 20.000 RON pentru a derula mai ușor aprovizionarea cu lemne, primarul fiind de acord cu această propunere. În urma procedurii de achiziție publică organizată de Primăria Municipiului Băilești, prin care s-a desemnat câștigătoare oferta SC C.M.I.

SRL s-au încheiat următoarele contracte de furnizare: din 14 octombrie 2005 încheiat cu Școala generală nr. 1 Băilești; din 17 octombrie 2005 încheiat cu Școala Generală nr. 2 Băilești; din 14 octombrie 2005 încheiat cu Școala generală nr. 3 Băilești; din 14 octombrie 2005 încheiat cu Școala generală nr. 4 Băilești; din 14 octombrie 2005 încheiat cu Școala generală nr. 5 Băilești; din 18 octombrie 2005 încheiat cu Școala generală nr. 6 Băilești și respectiv din 19 octombrie 2005. După încheierea acestor contracte, respectiv în perioada octombrie - decembrie 2005, SC C.M.I. SRL a livrat școlilor cu care s-au încheiat contracte cantitatea de 316,8 tone din cantitatea totală de 525 tone contractată, școlile contractante achitând până la 31 decembrie 2005 suma totală de 45.946 RON (83,7% din valoarea totală a livrărilor), rămânând o sumă restantă de 8.930 RON.

După 01 ianuarie 2006 plățile restante către SC C.M.I. SRL au fost sistate, inculpatul B.I. comunicând soților M. că primarul N.I. este supărat pentru că aceștia nu și-au onorat promisiunile făcute cu ocazia discuției avute și că nu va mai fi efectuată nici o plată până când nu își vor achita „datoria” restantă, respectiv minim 2.000 RON din suma pretinsă și un camion cu lemne pentru a debloca plățile, urmând ca restul sumelor pretinse să fie achitate pe parcursul derulării contractului. În urma demersurilor, B.I., în perioada 01 februarie - 26 martie 2006, fără încheierea unor contracte de furnizare, anumite școli din subordinea Primăriei Municipiului Băilești au mai achiziționat lemne de foc de la SC P. SRL din Băilești, în valoare totală de 35.453 RON, a căror contravaloare a fost achitată ritmic fără a depăși durata unei luni, în condițiile în care datoriile restante către SC C.M.I.

SRL nu fuseseră onorate. În perioada 01 ianuarie - 28 martie 2006, demersurile reprezentanților acestei societăți comerciale au rămas fără nici un rezultat, în ciuda faptului că în cursul lunii februarie 2006 au mai livrat 6 tone lemn de foc. În perioada 23 martie - 18 aprilie 2006, între denunțătorii M.G. și M.P. și inculpatul B.I. au avut loc mai multe întâlniri și discuții telefonice, înregistrate audio - video și respectiv audio, în baza autorizării Tribunalului Dolj, din care a rezultat fără echivoc modul în care a fost desfășurată activitatea infracțională a acestuia din urmă. Din înregistrările confirmate de către instanță ca prezentând interes pentru cauză, s-a reținut că la data de 28 martie 2006, denunțătorii M.G.

și M.P. i-au înmânat inculpatului B.I. suma de 500 RON pretinsă de acesta, pentru a-l determina pe primarul N.I. să deblocheze o parte a sumelor restante în vederea achitării sumelor promise primarului, având în vedere blocajul financiar în care societatea se găsea. Urmare a primirii sumei de 500 RON de către inculpatul B.I., au fost efectuate următoarele plăți: În ceea ce privește decontările efectuate în data de 29 martie 2006, s-a constatat că Școala generală nr. 5 avea conform extrasului de cont emis de Trezoreria Municipiului Băilești, la data de 29 martie 2006 credite bugetare deschise în valoare de 13.867 RON din care au fost utilizate credite în valoare de 10.805,85 RON (disponibil neutilizat 3.061,15 RON).

În cursul zilei de 29 martie 2006, unitatea de învățământ a introdus la plată Ordinul de plată nr. 69 pentru achitarea sumei de 3.061 RON în favoarea SC C.M.I. SRL cu mențiunea „contravaloarea act. X dec. parțială”. Această decontare reprezenta a treia plată parțială (O.P. nr. 149 din 17 noiembrie 2005 – 7.000 RON și O.P. nr. 151 din 25 noiembrie 2005 - 2.000 RON) a contravalorii facturii din 28 noiembrie 2005 emisă de SC C.M.I. SRL. Acest ordin de plată a fost semnat de reprezentanții ordonatorului terțiar de credite și de cei ai Trezoreriei Municipiului Băilești.

S-a stabilit însă că formularul nu poartă semnătura de supervizare a primarului, întrucât inițial fusese completat un alt ordin de plată pentru suma de 3.750 RON reprezentând diferența de plată a facturii din 28 noiembrie 2005, formular care fusese vizat de către primar, însă constatându-se în momentul introducerii spre plată la Trezoreria Băilești că suma depășea nivelul de buget aprobat pentru trimestrul I, a fost necesară refacerea acestuia în limita plafonului bugetar aprobat, respectiv pentru suma de 3.061 RON. Întrucât lucrătorii Trezoreriei Băilești aveau cunoștință de aprobarea dată de către primar pentru efectuarea plății, nu au mai solicitat o nouă supervizare scrisă pe noul ordin de plată întrucât suma ce urma a fi plătită era mai mică decât cea aprobată inițial.

În ceea ce privește Școala generală nr. 6, s-a constatat că din extrasul de cont emis de Trezoreria Municipiului Băilești la data de 29 martie 2006, unitatea de învățământ avea credite bugetare deschise în valoare de 27.330 RON, din care au fost utilizate credite în valoare de 23.451,18 RON (disponibil neutilizat 6.678,82 RON). În ziua de 29 martie 2006, s-a introdus la plată Ordinul de plată nr. 39 pentru achitarea sumei de 1.020 RON către SC C.M.I. SRL, cu mențiunea „factura nr. x reprezentând lemne foc”. Această decontare a reprezentat plata integrală a contravalorii facturii din 15 februarie 2006. La acest ordin de plată s-a constatat că, pe lângă semnăturile autorizate ale ordonatorului terțiar de credite și ale Trezoreriei Municipiului Băilești, mai poartă pe verso o viză însoțită de o semnătură, care ulterior s-a confirmat a fi a inculpatului N.I.

La data de 29 martie 2006, disponibilitățile bănești din contul Primăriei Municipiului Băilești (din care se puteau efectua și cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor) însumau 115.986,26 RON fiind posibilă achitarea integrală a sumelor restante către SC C.M.I. SRL, lucru care însă nu s-a petrecut. Astfel, în contul societății a fost virată suma de 4.061 RON, sumă la care de altfel face referire inculpatul B.I. în discuția avută cu soții M.G. și M.P. la data de 28 martie 2006 cu ocazia primirii celor 500 RON, înregistrată audio-video, a cărei transcriere se află atașată dosarului cauzei. Ulterior primirii banilor, între soții Munteanu și inculpatul B.I.

au avut loc mai multe discuții telefonice și întâlniri, transcrierile acestora fiind atașate de asemenea dosarului cauzei, din care rezultă că primarul refuză orice discuție cu aceștia până în momentul achitării „restanțelor” de plată, respectiv a sumei de 1.500 RON și a unui camion cu lemne, care urmau să-i fie remise prin intermediul lui B.I. În aceste condiții, la data de 18 aprilie 2006, soții M.G. și P. s-au prezentat la Primăria Băilești având asupra lor suma de 1.500 RON. Conform înțelegerii avută telefonic, l-au contactat pe inculpatul B.I., căruia i-au comunicat că au adus banii, după care i-au solicitat acestuia o întrevedere cu inculpatul N.I. pentru a se asigura că nu va fi păcăliți de către inculpatul B.I., în condițiile în care acesta făcuse afirmația că unul din directorii de școală cu restanțe de plată era plecat din localitate iar plata nu putea fi efectuată fără semnătura acestuia.

Întâlnirea a avut loc în biroul inculpatului N.I. unde, după ce martorul denunțător M.P. însoțit de inculpatul B.I. l-a asigurat că se achită de restanțe, inculpatul a fost de acord cu efectuarea plăților către SC C.M.I. SRL. După discuția avută cu inculpatul N.I., cei doi s-au deplasat în biroul inculpatului B.I., unde au avut loc noi discuții la care a participat și martora denunțătoare M.G., conținutul acestora fiind redat integral, în formă scrisă și atașat la dosar. Deși inițial a refuzat să-i înmâneze suma de 1.500 RON până la semnarea documentelor de plată de către reprezentanții școlii și ai Primăriei, în urma insistențelor repetate și a presiunilor exercitate de inculpatul B.I., denunțătorul M.P.

i-a înmânat suma de 1.500 RON, pentru a fi înmânată inculpatului N.I. Conform înregistrărilor, inculpatul B.I. însoțit de martorul M.P. s-a deplasat la Școala Generală nr. 5 Băilești în vederea completării ordinului de plată de către contabilul-șef, acesta urmând să fie semnat a doua zi și de directorul școlii care lipsea din localitate. Întrucât suma aflată la dispoziția unității școlare în acel moment era insuficientă și se impunea suplimentarea acesteia, cei doi s-au deplasat din nou la inculpatul N.I. pentru ca acesta să semneze dispoziția bugetară. După înmânarea sumei de 1.500 RON inculpatului B.I., au fost decontări către SC C.M.I.

SRL în data de 18 aprilie 2006 și respectiv în data de 19 aprilie 2006. În ceea ce privește decontările efectuate în data de 18 aprilie 2006 de către Școala generală nr. 5, s-a constatat că potrivit extrasului de cont pus la dispoziție de Trezoreria Municipiului Băilești la data de 18 aprilie 2006, unitatea de învățământ avea credite bugetare deschise în valoare de 14.267 RON, din care s-au utilizat 14.256,85 RON (disponibil neutilizat 10,15 RON). Pentru efectuarea plăților din ziua respectivă, inculpatul N.I. a deschis prin dispoziția bugetară (fără număr) din 18 aprilie 2006 credite bugetare în valoare de 1.796 RON (încadrându-se în prevederile trim. I și II din bugetul de cheltuieli). După suplimentarea creditelor bugetare, plățile efectuate au însumat 1.790,64 RON din care, suma de 689 RON a fost achitată cu O.P.

nr. 71 către SC C.M.I. SRL cu mențiunea „Diferență factură nr. x lemne de foc”. Această decontare a reprezentat a patra plată parțială și ultima a facturii din 28 noiembrie 2005. Și la acest ordin de plată s-a constatat că pe lângă semnăturile autorizate ale ordonatorului terțiar de credite și ale Trezorerie Municipiului Băilești mai există pe verso o viză însoțită de o semnătură care, ulterior s-a confirmat a fi a directorului executiv economic, M.V. din Primăria Municipiului Băilești. Din probele administrate s-a stabilit că plățile din acea zi vizau cheltuieli curente, restul de plată datorat SC C.M.I. SRL fiind inclus alături de acestea datorită valorii mici, încadrându-se în cutuma stabilită de inculpatul N.I.

Potrivit declarației martorei M.V. aceasta a vizat cheltuielile după ce, conform procedurii interne, a adus la cunoștință și a avut acordul inculpatului N.I. pentru efectuarea cheltuielilor. La data de 18 aprilie 2006, disponibilitățile bănești din cadrul Primăriei Municipiului Băilești (din care se puteau efectua și cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor) însumau 133.690,08 RON. În ceea ce privește decontările din data de 19 aprilie 2006 de către Școala generală nr. 3, s-a constatat că potrivit extrasului de cont emis de Trezoreria Municipiului Băilești la data de 19 aprilie 2006, unitatea de învățământ avea credite bugetare deschise în valoare de 26.956,68 RON din care s-au utilizat 23.721,74 RON (disponibil neutilizat 3.234,94 RON).

Pentru efectuarea plăților din ziua respectivă, în valoare de 5.357,35 RON, s-au suplimentat creditele bugetare cu suma de 6.000 RON prin dispoziția bugetară din 19 aprilie 2006 emisă de ordonatorul principal, inculpatul N.I. Din totalul plăților efectuate, suma de 4160 lei a fost achitată către SC C.M.I. SRL cu ordinul de plată din 19 aprilie 2003, având mențiunea „contravaloare factura nr. X lemn de foc”. Și în cazul acestui ordin de plată s-a constatat că, pe lângă semnăturile legale ale unității de învățământ și Trezoreriei Municipiului Băilești, exista pe verso o viză și o semnătură care ulterior s-a confirmat a fi a primarului Municipiului Băilești, inculpatul N.I. La data de 19 aprilie 2006, disponibilitățile bănești din contul Primăriei Municipiului Băilești (din care se puteau efectua și cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor), însumau 58.436,6 RON.

Din probatoriul administrat în cauză s-a stabilit că deși nu avea atribuții de serviciu în acest sens în calitate de angajat al Serviciului Public al Poliției Comunitare Băilești, de întreaga activitate de aprovizionare cu lemne a școlilor generale s-a ocupat învinuitul B.I. Acest lucru reiese ca evident din declarațiile numiților M.G. și M.P., ale directorilor și contabililor de la școlile generale (toți aceștia în discuțiile pe tema lemnelor de foc fiind îndrumați de primarul N.I. să ia legătura cu învinuitul B.I. pentru rezolvarea problemelor legate de aprovizionare, calitate și plăți), precum și din înregistrările ambientale efectuate în cauză. Față de probele administrate, s-a reținut că, în drept, fapta inculpatului N.I., care în calitate de primar al Municipiului Băilești, atât direct cât și prin intermediul învinuitului B.I., a pretins de la reprezentanții SC C.M.I.

SRL pentru sine sume de bani (20 RON/ tona de lemn pentru foc livrată) și bunuri (un camion cu lemne pentru foc) pentru punerea la dispoziția școlilor a fondurilor necesare și pentru aprobarea efectuării cu celeritate a plății contravalorii lemnelor pentru foc livrate unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești primind în acest scop, prin intermediul învinuitului B.I., suma de 1.500 RON de la numitul M.P., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în forma prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare, (potrivit art. 15 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, primarii având atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor).

Fapta inculpatului N.I. care, în calitate de primar al Municipiului Băilești, cu intenție și bună-știință, în perioada 01 ianuarie 2006 - 28 martie 2006 a refuzat să pună la dispoziția unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești fondurile financiare necesare achitării sumelor restante aferente contravalorii lemnelor pentru foc livrate acestora de către SC C.M.I. SRL Drobeta Turnu Severin deși dispunea de aceste fonduri, ca urmare a neplății de către reprezentații acestei societăți comerciale a sumelor pretinse, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în forma prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen. raportat la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare.

În cauză s-a făcut aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen. privind concursul de infracțiuni. Fapta inculpatului B.I., care, uzând de influența pe care o avea asupra primarului Municipiului Băilești, inculpatul N.I., a primit pentru sine suma de 500 RON de la reprezentanții SC C.M.I. SRL pentru a-l determina pe acesta să deblocheze parțial efectuarea plăților restante ale unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în forma prevăzută și pedepsită de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare. Fapta inculpatului B.I., care a intermediat inculpatului N.I.

comunicarea către reprezentanții SC C.M.I. SRL a pretențiilor formulate în schimbul deblocării plăților restante și a modalității de plată, primind de la aceștia și înmânând inculpatului N.I. în acest scop suma de 1.500 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită în forma prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare. În cauză se va face aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen. privind concursul de infracțiuni. Fapta numiților M.G. și M.P., de a da inculpatului B.I. suma de 500 RON pentru ca acesta să-și folosească influența asupra primarului Municipiului Băilești, inculpatul N.I., în vederea deblocării de către acesta a plăților restante datorate de unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești pentru lemnele de foc livrate de SC C.M.I.

SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare. Fapta numiților M.G. și M.P., de a da inculpatului N.I., primarul al Municipiului Băilești, suma de 1500 RON prin intermediul inculpatului B.I., pentru ca acesta să deblocheze plățile restante datorate de unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești pentru lemnele de foc livrate de SC C.M.I. SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită în forma prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare.

Constatând că sunt întrunite condițiile de impunitate prevăzute de art. 61 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare pentru infracțiunea prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare și de art. 255 alin. (3) C. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 255 alin. (1) raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 - cu modificările și completările ulterioare, existând astfel o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, s-a dispus față de cei doi făptuitori neînceperea urmăririi penale cu privire la comiterea infracțiunilor menționate. În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor în infracțiunile de luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și respectiv de complicitate la infracțiunea de luare de mită prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, prima instanță a reținut a că, în raport cu atribuțiile ce reveneau inculpatului N.I., în calitate de primar, acesta este funcționar cu atribuții de control și deci, subiect activ al infracțiunii de luare de mită în varianta agravată prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. rap la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Pentru aceste considerente, în baza art. 334 C. proc. pen, prima instanță a respins cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpatul N.I. din infracțiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și de inculpatul B.I. din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În speță, instanța a reținut că denunțătorii M.P. și M.G. au susținut că inculpatul N.I. le-a pretins un comision de 20 RON pe tona de lemne livrate, condiționând de plata acestei sume efectuarea cu celeritate a contravalorii lemnelor livrate și că a primit prin intermediul inculpatului B.I. suma de 1.500 RON reprezentând o parte din acest comision.

În ceea ce privește declarația denunțătoarei M.G., având în vedere că aceasta nu a participat la nici una din discuțiile purtate cu inculpatul N.I., iar faptul că acesta a pretins un comision de 20 RON pe tona de lemne livrate, îl știe numai din susținerile inculpatului B.I. și ale soțului său M.P., declarația sa nu a putut fi avută în vedere ca relevând probe certe de vinovăție a inculpatului N.I. în infracțiunea de luare de mită. Denunțătorul M.P. la rândul său, a arătat în declarație că ar fi avut o discuție cu inculpatul N.I. după câștigarea licitației pentru lemne de foc, discuție în cadrul căreia, inculpatul ar fi pretins acel comision de 20 RON/tona de lemne livrate.

Acest aspect a fost susținut și de inculpatul B.I., care, însă are calitatea de inculpat în cauză, fiind cercetat pentru trafic de influență și complicitate la luare de mită și care și-a mai însușit de altfel o sumă de 500 RON tot cu motivarea că îi va da inculpatului N.I., astfel că orice declarație a acestuia trebuie privită cu rezerva corespunzătoare. Deși cei doi susțin că inculpatul N.I. ar fi pretins și chiar ar fi primit acei bani, nu există nici o altă probă certă din care să rezulte acest lucru. Astfel, cu ocazia percheziției efectuată în data de 19 aprilie 2006 în biroul inculpatului N.I., suma de 1.500 RON despre care se susține că a fost primită în data de 18 aprilie 2006 de la denunțători prin intermediul inculpatului B.I., nu a fost găsită, sumele de bani găsite neavând însă legătură cu prezenta cauză, întru-cât, seriile bancnotelor nu au corespuns cu cele consemnate de organul de urmărire penală ca fiind bani ce urmează a fi dați inculpatului B.I.

pentru a ajunge la inculpatul N.I. De asemenea, conform înregistrării ambientale din data de 18 aprilie 2006, denunțătorul M.P. însoțit de inculpatul B.I., a mers într-adevăr în biroul inculpatului N.I., însă din conținutul discuției ce a avut loc între aceștia nu reiese cu certitudine referirea la acel,,comision” pretins de către inculpat. Este adevărat că inculpatul l-a întrebat pe denunțător dacă „le mai creează probleme” iar acesta din urmă i-a spus că „se va achita de restanțe”, însă această afirmație nu poate conduce în mod singular și automat la concluzia că în realitate era vorba despre acel „comision”, știut fiind faptul că denunțătorii nu și-au respectat la rândul lor obligațiile contractuale și nu au furnizat la termenele stipulate materialul lemnos, astfel că pentru a evita situația ca unele școli să rămână fără lemne în mijlocul iernii, în luna februarie 2006, a fost nevoie ca materialul lemnos să fie achiziționat de la alți furnizori.

De altfel, e greu de crezut că atâta timp cât inculpatul N.I., i-a pretins denunțătorului M.P., conform susținerilor sale, direct acel „comision”, în momentul în care denunțătorul a mers în biroul acestuia în data de 18 aprilie 2006, nu i-a înmânat personal inculpatului banii pretinși de către acesta ci i-a dat inculpatului B.I. pentru ca acesta să îi înmâneze la rândul său inculpatului N.I. De remarcat a fost și faptul că însuși denunțătorul M.P. avea dubii în ceea ce privește faptul că acel „comision” îi este solicitat de către inculpatul N.I. pentru sine, atâta timp cât i-a cerul inculpatului B.I. să îl însoțească în biroul primarului,, pentru a se asigura că nu este păcălit” de acesta din urmă și numai după numeroase insistențe din partea inculpatului B.I.

i-a dat acestuia suma de 1.500 RON pentru „a-i da primarului”. Nici înregistrarea ambientală audio video a întâlnirii și discuției avute cu inculpatul B.I. la data de 19 aprilie 2006, nu a dovedit fără drept de tăgadă vinovăția inculpatului N.I. în comiterea infracțiunii de luare de mită. Astfel, din discuția purtată între cei doi a rezultat că inculpatul B.I. îl întrebă pe inculpatul N.I. dacă …”a numărat banii și dacă sunt toți cincisprezece milioane … pe care ți-am …” iar inculpatul N.I. răspunde „da, mă, da….” însă având în vedere că aceste afirmații pot fi rupte din context, că inculpatul N.I. se pregătea în acel moment să intre într-o ședință și răspunsul său să fi fost dat numai pentru a pune capăt discuției, precum și dificultățile de vorbire ale inculpatului B.I., nici această înregistrare nu poate fi considerată o probă certă că inculpatul N.I.

a primit suma de 1.500 RON pe care denunțătorul M.P. susține că i-a dat-o prin intermediul inculpatului B.I. În cauză, s-a constatat că după câștigarea licitației și încheierea contractelor de furnizare cu unitățile de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești, în perioada octombrie-decembrie 2005, partea civilă SC C.M.I. SRL a livrat școlilor cu care s-au încheiat contracte diferite cantități de lemne, totalizând 316,8 tone din cantitatea totală de 525 tone contractată, școlile contractante achitând suma totală de 45.946 RON (83,7% din valoarea totală a livrărilor), suma restantă de plată la data de 31 decembrie 2005 fiind de 8.930 RON. Începând cu 01 ianuarie 2006, sub pretextul lipsei de disponibil în cont, plățile restante către SC C.M.I.

SRL au fost sistate, deși în perioada 01 februarie - 26 martie 2006, fără încheierea unor contracte de furnizare, anumite școli din subordinea Primăriei Municipiului Băilești au mai achiziționat lemne de foc de la SC P. SRL din Băilești, în valoare de 35.453 RON, a căror contravaloare a fost achitată fără a depăși durata unei luni. Toate demersurile făcute de reprezentanții SC C.M.I. SRL, în perioada 01 ianuarie - 28 martie 2006 au rămas fără nici un rezultat, în ciuda faptului că în cursul lunii februarie 2006 a mai livrat 6 tone lemne de foc. De menționat este și faptul că ulterior descentralizării serviciilor publice, ca urmare a adoptării H.G.

nr. 2192 din 30 noiembrie 2004, prin care au fost aprobate normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aplicabile începând cu anul financiar 2005 pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județele-pilot, printre care și județul Dolj, unitățile de învățământ au dobândit autonomie decizională cu privire la angajarea și efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. În realitate însă, la nivelul Primăriei Municipiului Băilești, această procedură nu a fost respectată de inculpatul N.I., în calitate de primar și ordonator principal de credite, astfel că potrivit declarațiilor directorilor de școli, a contabililor, a angajaților trezoreriei Municipiului Băilești și a contabilului șef al Primăriei, pe baze cutumiare nici o plată nu era efectuată de către ordonatorii terțiari de credite fără aprobarea expresă, scrisă sau verbală a primarului N.I.

Astfel, pentru a fi acceptate la plată de către Trezoreria Municipiului Băilești, ordinele de plată emise de școli trebuiau în mod obligatoriu vizate pe „verso” de către primar și pe cale de excepție pentru cheltuielile cu valori mici și cele ce vizau utilități (telefon, curent, gaze etc.) de către contabilul șef al Primăriei, dar și în acest caz numai după consultarea prealabilă a primarului. Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare se efectua de către ordonatorul principal de credite doar în limita și pentru acele cheltuieli aprobate de către acesta și nu lunar cum prevedeau actele astfel încât autonomia decizională la nivelul ordonatorului terțiar de credite, era anihilată prin aceste practici, aceștia fiind la dispoziția ordonatorului principal de credite.

Cunoașterea cadrului legal de către inculpatul N.I. dar nerespectat, este dovedită prin adresa nr. 2489 din 02 februarie 2006 a Primăriei Municipiului Băilești, prin care acesta a comunicat conducerii Școlii cu clasele I - VIII nr. 6 Băilești, următoarele: …”Cum însă aveți calitatea de ordonator terțiar de credite, iar contractul cu furnizorul de lemne este încheiat de instituția dumneavoastră, sunteți singurii care puteți lua măsuri, mergând eventual până la acționarea în instanță pentru nerespectarea clauzelor contractuale. Referitor la problema geamurilor, de asemenea este atributul dumneavoastră, ca ordonator terțiar de credite, să vă gospodăriți astfel încât, situația școlară pe care o conduceți să funcționeze în condiții cât mai bune”.

În acest context, prin refuzul inculpatului de a pune la dispoziția unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești, fondurile financiare necesare achitării sumelor restante aferente contravalorii lemnelor pentru foc livrate acestora, SC C.M.I. SRL a ajuns în imposibilitatea de a-și onora în continuare obligația contractuală ca urmare a lipsei de lichidități. Având în vedere că la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întru-cât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, s-a impus a se da eficiență regulii de drept potrivit căreia,,orice îndoială este în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).

Chiar dacă, în cauză s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu există, și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este,,echivalentă cu o probă pozitivă de vinovăție”. Pentru considerentele ce preced, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen, s-a dispus achitarea inculpatului N.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și a inculpatului B.I. pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap la art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului N.I.

care, în calitate de primar al Municipiului Băilești, cu bună știință, în perioada 01 ianuarie 2006-28 martie 2006 a refuzat să pună la dispoziția unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești fondurile financiare necesare achitării sumelor restante aferente contravalorii lemnelor pentru foc livrate acestora de către SC C.M.I. SRL Drobeta Turnu - Severin deși dispunea de aceste fonduri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen. raportat la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000.

La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul sancționator, modalitatea de comitere a faptei dar și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, s-a prezentat în fața instanței de judecată însă nu a recunoscut săvârșirea faptei, criterii față de care instanța va aplica inculpatului o pedeapsa cu închisoarea în limita minimă prevăzută de textul sancționator.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, prima instanță a reținut că natura faptei săvârșită, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, faptul că inculpatul a săvârșit fapta folosindu-se de funcția sa de primar, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală și respectiv de ocupare a funcției de primar, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării. Apreciind însă, că scopul preventiv și educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, în baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen.

Deși inculpatul B.I. a susținut că suma de 500 lei primită de la denunțătorul M.P. la data de 18 aprilie 2006 reprezintă de fapt restituirea unei părți de împrumut, această susținere a fost infirmată de către martorul M.P. și înregistrările ambientale efectuate la acea dată. În ceea ce privește competența primarului, în calitatea sa de funcționar asupra căruia subiectul activ a exercitat intervenția, de a debloca efectuarea plăților către SC C.M.I. SRL, este de subliniat că legea nu condiționează ca acesta să aibă în exclusivitate asemenea atribuții, căci o astfel de cerință ar excede prevederilor art. 257 C. pen., fiind suficient ca el să aibă anumite sarcini concrete în domeniul respective, care pot influența o anumită decizie.

În cauză, așa cum s-a arătat anterior, deși unitățile de învățământ în urma descentralizării serviciilor publice aveau autonomia decizională cu privire la angajarea și efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget, în realitate nici o plată nu era efectuată de către ordonatorii terțiari de credite fără aprobarea expresă, scrisă sau verbală a primarului. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B.I. de a pretinde și primi pentru sine suma de 500 RON de la reprezentanții SC C.M.I. SRL, pe care i-a făcut să creadă că are influență asupra primarului Municipiului Băilești și îl va determina pe acesta să deblocheze parțial efectuarea plăților restante ale unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen.

rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., respectiv, gradul de pericol social al faptei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul sancționator, modalitatea de comitere a faptei dar și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, s-a prezentat în fața instanței de judecată și a recunoscut săvârșirea faptei, criterii față de care s-au reținut în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), c) C. pen. și a fost coborâtă pedeapsa ce i-a fost aplicată sub limita minimă prevăzută de textul sancționator conform art. 76 lit. d) C. pen.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, prima instanță a reținut că natura infracțiunii săvârșită, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei. Totodată, apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, în baza art. 81 C. pen., prima instanță a dispus suspendarea executării pedepsei aplicată pe un termen de încercare stabilit conform art. 82 C. pen.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanță a reținut că partea civilă SC C.M.I. SRL Drobeta Turnu - Severin, prin reprezentantul său legal M.G. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 35.000 lei despăgubiri civile reprezentând rate scadente, dobânzi și penalități aferente trecerii creditului contractat de societate la B.C.R Sucursala Mehedinți în poziția „restant” și executării silite a locuinței personale și cu 30.000 lei daune morale. În dovedirea despăgubirilor civile solicitate în cauză, partea civilă a depus la dosar contractul de ipotecă din 11 aprilie 2005 prin care împrumutul în valoare de 350.000.000 RON contractat de partea civilă a fost garantat cu imobilul apartament al soților M.P.

și M.G. și adresa nr. 1201 din 16 ianuarie 2006 emisă de B.C.R - Sucursala Județului Mehedinți prin care i se aducea la cunoștință că la data de 16 ianuarie 2006 figurează în evidențele băncii cu un debit restant în sumă totală de 19.856 RON cu o vechime de 182 zile, reprezentând credite restante, dobânzi restante și creanțe restante aferente creditului acordat conform contractului de împrumut din 11 aprilie 2005. Debitul restant cu care partea civilă figura la data de 16 ianuarie 2006 avea o vechime de 182 zile, deci mult anterior derulării contractelor de furnizare material lemnos cu unitățile școlare din subordinea Primăriei Băilești (octombrie - decembrie 2005), iar suma restantă de plată către partea civilă

SC C.M.I. SRL

la data de 31 decembrie 2005 totaliza 8.930 lei. Din compararea datelor de mai sus, a rezultat că, e greu de crezut că între fapta inculpatului N.I. de a nu pune la dispoziția unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești fondurile financiare necesare achitării sumelor restante aferente contravalorii lemnelor pentru foc livrate acestora de către SC C.M.I. SRL în valoare de 8.930 RON și debitul restant cu care figurează partea civilă la B.C.R - Sucursala Mehedinți, în sumă de 19.856 RON există legătură de cauzalitate. Nici în ceea ce privește pretinsul prejudiciu moral, partea civilă nu a făcut nici o dovadă în speță cum că, urmare a cercetărilor din cauza de față, partenerii de afaceri nu i-a mai acordat credibilitatea de care se bucura anterior și au refuzat să mai încheie contracte de furnizare material lemnos.

Pentru aceste motive, în baza art. 346 C. proc. pen, prima instanță a respins ca nedovedite, cererile de despăgubiri civile formulate de partea civilă SC C.M.I. SRL reprezentată de M.G. Cererea reprezentantei părții civile de restituire a cheltuielilor de transport efectuate pe parcursul judecății, s-a reținut că nu este întemeiată, aceasta nefăcând nici o dovadă pe parcursul procesului în acest sens. Potrivit disp. art. 6 1 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, introdus prin Legea nr. 161 din data de 21 aprilie 2003, banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, atunci când se denunță autorității fapta de corupție mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat pentru acea faptă.

În conformitate cu aceste dispoziții legale, prima instanță a constatat că în cursul urmăririi penale, inculpatul B.I. a restituit suma de 500 lei denunțătorilor M.G. și M.P. În baza art. 353 C. proc. pen, prima instanță a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 12 iulie 2006, asupra sumelor de 300 euro și 941 RON ridicate cu ocazia percheziției efectuate în biroul inculpatului N.I. Împotriva acestei sentințe, au formulat apel D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova, partea civilă SC C.M.I. SRL și inculpații N.I. și B.I. În apelul declarat de Ministerul Public - D.N.A.

- Serviciul Teritorial Craiova, a fost criticată sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, invocându-se următoarele motive: - sentința pronunțată este lovită de nulitate absolută, susținându-se că instanța de fond, nu a motivat, în nici un fel, soluția de achitare a inculpatului B.I., pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; - sentința este nelegală deoarece, dispunându-se condamnarea inculpatului N.I.

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., rap la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, au fost respinse pretențiile formulate de partea civilă; - sentința este nelegală deoarece, deși s-a dispus achitarea inculpatului N.I., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 246 C. pen., nu mai putea fi raportată la dispozițiile art. 17 lit. d) din legea nr. 78/2000; - hotărârea instanței de fond se susține că este nelegală, pentru că s-a dispus achitarea celor doi inculpați pentru infracțiunea de luare de mită și, respectiv, complicitate la luare de mită, în vădită contradicție cu probele administrate în cauză: - nelegalitatea sentinței constând în aceea că au fost respinse cererile de acordare a unor cheltuieli de transport formulate de M.P.

și M.G., în condițiile dovedirii acestor cheltuieli; - în sfârșit, se susține că hotărârea este netemeinică, pentru că pedepsele aplicate inculpaților au fost greșit individualizate în raport cu criteriile generale prev. de art. 72 C. pen. În apelul declarat de partea civilă SC C.M.I. SRL, a fost criticată de asemenea sentința, pentru nelegalitate. S-a arătat că primul motiv vizează respingerea cererii privind acordarea de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea imobilului deținut de reprezentantul apelantei M.G., în sensul că datorită întreruperii efectuării plăților către apelantă, cauzată de cei doi inculpați, N.I. fiind ordonator principal de credite și Primar al mun. Băilești, partea civilă a fost pusă în imposibilitate de a onora plata unor rate în contul unui contract de împrumut bancar, ceea ce a determinat unitatea creditoare la executarea silită cu privire la bunul imobil ce a constituit gajul pentru acordarea împrumutului.

Cel de-al doilea motiv de apel, a criticat sentința pentru nelegalitate, în legătură cu respingerea de către instanța de fond, a capătului de cerere cu privire la obligarea inculpaților la daune morale în sumă de 30.000 RON. Ultimul motiv de apel s-a referit dispoziția instanței de fond, de respingere a solicitării acestora privind obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare, reprezentând cheltuieli de transport și celelalte cheltuieli aferente deplasării reprezentanților părții civile la organul de urmărire penală și la instanța de judecată care a soluționat în fond cauza. Apelul declarat de inculpatul N.I., a vizat nelegalitatea sentinței cu privire la condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen.

rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000, susținându-se că instanța de fond, a apreciat în mod corespunzător probele administrate în cauză, în sensul că, în calitate de primar, în perioada 1 ianuarie - 28 martie 2006, ar fi refuzat să pună la dispoziția unităților de învățământ aflate în subordinea Primăriei Băilești, fondurile necesare achitării sumelor de bani aferente materialului lemnos pentru foc, livrate acestora de către apelanta parte civilă SC C.M.I. SRL, în condițiile în care contractele de furnizare de lemne erau încheiate direct cu unitățile de învățământ, iar acestea au dobândit, în conformitate cu H.G. nr. 2192/2004 autonomie decizională, cu privire la angajarea și efectuarea cheltuielilor, având obligația îndeplinirii clauzelor contractuale, respectiv efectuarea plăților.

În aceste circumstanțe, apelantul a susținut că nu avea nici o atribuție în ceea ce privește aprobarea efectuării acestor plăți, pentru plata cantităților de lemne livrate de partea civilă, unităților școlare, rolul său fiind doar acela de a verifica legalitatea plăților, acestea fiind aprobate de către ordonatorii terțiari de credite, respectiv de către directorii unităților școlare beneficiare. S-a concluzionat în sensul admiterii apelului cu consecința desființării sentinței și achitarea inculpatului pentru infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000. În cauză a declarat apel și inculpatul B.I., criticând sentința pentru nelegalitate, cu privire la infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen., rap.

la art. 6 din Legea nr. 78/2000, apelantul susținând că suma de bani pe care denunțătorul M.G. și soțul acesteia, M.P., pretind că i-au dat-o, nu era destinată pentru a interveni pe lângă coinculpatul N.I., în vederea efectuării plăților, ci reprezenta pur și simplu un comision pentru ca apelantul să ajute societatea SC C.M.I. SRL, să vândă material lemnos pentru foc și către alți potențiali beneficiari. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, apelantul a susținut că se purtare o discuție nemijlocită între inculpatul N.I. - primarul orașului Băilești și M.P. - soțul administratorului M.G., prin care cei doi s-au înțeles în sensul ca M.P. să îi achite inculpatului N.I., câte 200.000 RON pentru fiecare tonă de lemne achiziționată.

În aceste condiții, apelantul a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen., solicitând desființarea sentinței și achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. Prin decizia penală nr. 163 din data de 09 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, au fost respinse apelurile declarate de D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova, partea civilă SC C.M.I. SRL, inculpații N.I. și B.I., împotriva Sentinței penale nr. 90 de la 3 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 1036/63/2006, ca nefondate. Au fost obligați apelanții inculpați și apelanta parte civilă la câte 150 RON cheltuieli judiciar