ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2269/2013

Deliberând asupra recursului de față. În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 177/D/2012 din 29 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția penală, în Dosarul nr. 8646/110/2010, printre altele, a fost respinsă cererea inculpatului B.I., de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 37 lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de persoane majore", în formă continuată, a fost condamnat inculpatul B.I., cetățenia română, studii medii, pensionar, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a stabilit că pedeapsa de executat este de 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului B.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a revocat măsura obligării de a nu părăsi țara, la data rămânerii definitive a sentinței, luată asupra inculpatului B.I. la data de 24 iunie 2011 de către Curtea de Apel Bacău, prin Decizia nr. 738 din 24 iunie 2011. În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa de executat, perioada executată deja prin reținere și arestare preventivă de la 06 octombrie 2010 - 24 iunie 2011. Prin aceeași sentință a fost condamnat inculpatul T.V.A., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

cu art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen. În temeiul art. 109 C. proc. pen. s-a dispus păstrarea mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, aflate la Camera de corpuri delicte din cadrul Tribunalului Bacău și înregistrate la nr. 63 din 02 decembrie 2010. În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpați a 3 (trei) agende și mai multe foi volante precum și suma de 7,31 de eurocenți (monedă divizionară) și moneda de 100 de forinți. S-a menținut sechestrul asigurător asupra sumei de 123 RON, 317 euro și 31 de eurocenți și o monedă de 100 de forinți identificată asupra inculpatului T.V.A., dispus de procuror prin Ordonanța nr. 39/D/P/2010 din 26 octombrie 2010. În temeiul art. 14, 346 C. proc.

pen. art. 1357 C. civ. s-au admis în parte pretențiile civile formulate de părțile civile: S.C.C., M.M., M.D., C.C., A.V.R. și Ș.I.O., și în consecință a fost obligat inculpatul B.I. să achite fiecărei părți civile câte 600 euro cu titlu de daune materiale. În temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. art. 1357 C. civ. s-au admis în parte pretențiile civile formulate de părțile civile: C.C., A.V.R. și Ș.I.O., și în consecință a fost obligat inculpatul B.I. să achite fiecărei părți civile câte 500 euro cu titlu de daune morale. În baza art. 14, 346 C. proc. pen. art. 1357 C. civ. s-a luat act că părțile vătămate R.V., V.V., D.L. și T.I. nu s-au constituit părți civile în cauză. În baza art. 14, 346 C. proc.

pen. cu art. 1357 C. civ. s-a luat act că părțile vătămate S.C.C., M.M., M.D., C.C., A.V.R., Ș.I.O., R.V., V.V., D.L. și T.I. nu au formulat pretenții împotriva inculpatului T.V.A. Pentru a hotărî astfel prima instanța a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Criminalității Organizate și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău nr. 39D/P/2010 din 26 noiembrie 2010, printre altele, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului B.I. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificată și completată prin Legea nr. 287/2005, cu aplicarea prev. art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 37 lit. b) C. pen., constând în aceea că: în perioada anului 2008 și până la începutul lunii octombrie 2010, în mod repetat, la diferite intervale de timp, dar acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, în scopul obținerii de beneficii financiare, în colaborare cu alte persoane și a inculpatului T.V.A., prin utilizarea de manopere dolosive, constând în prezentarea de informații false cu privire la condițiile de muncă și salarizare în Sicilia - Italia, a recrutat și transportat în această țară părțile/persoanele vătămate S.C.C., R.V., V.V., D.L., M.M., M.D., V.V.Z., A.C.M., T.I., A.V.R., V.O., C.C. și Ș.I.O., iar la destinație, le-a transferat altor persoane, care le-au supus exploatării, prin executarea unor munci cu nerespectarea normelor legale privind salarizarea, sănătatea și condițiile de muncă.

Prima instanță de fond, analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul laturii penale a cauzei, a reținut că inculpatul B.I., în perioada decembrie 2009 - ianuarie 2010, sub promisiunea obținerii unor locuri de muncă în Italia, a recrutat, transportat și transferat în această țară, mai multe persoane din diferite localități de pe raza jud. Bacău, la destinație fiind supuse executării unor munci cu încălcarea normelor legale. Concret, s-a arătat că, în actul de sesizare s-a reținut că inculpatul B.I., direct sau prin intermediul altor persoane, dintre care a fost identificată martora S.L., prin înșelăciune, constând în promisiunea obținerii unor locuri de muncă sigure și bine plătite, recruta din România și transporta în Sicilia, Italia, persoane care doreau să lucreze în această din urmă țară.

La destinație, acestea erau preluate de alți cetățeni români și cazate în condiții inumane, fără a exista posibilitatea reală de angajare promisă în țară, victimele fiind obligate să aștepte identificarea unor locuri de muncă și să presteze activități lucrative cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizare, sănătate și securitate. Verificările efectuate ulterior în cauză au certificat aspectele semnalate, și, mai mult decât atât, au evidențiat faptul că activitatea infracțională a fost mult mai amplă, extinzându-se pe o perioadă de aproximativ 2 ani de zile, respectiv din anul 2008 și până în octombrie 2010, când a fost stopată ca urmare a intervenției organelor judiciare.

Probatoriul administrat în cauză a dovedit că inculpatul B.I. a luat hotărârea de a-și asigura venituri pentru sine și familia sa într-un mod facil, dar ilegal, din exploatarea prin muncă a persoanelor nevoiașe, dispuse să accepte să se deplaseze împreună cu el într-o țară străină, respectiv provincia Sicilia, Italia, în baza unor promisiuni mincinoase de angajare. În cadrul activității infracționale, în cursul anului 2009, inculpatul B.I. l-a angrenat și pe inculpatul T.V.A., care a acceptat să desfășoare activități ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de persoane. Inițial, inculpatul T.V.A. a fost "angajat" de inculpatul B.I. în calitate de șofer, având rolul de a transporta persoanele vătămate cu mijloacele de transport aflate în posesia și folosința "angajatorului", transporturile fiind organizate de inculpatul B.I.

și realizate efectiv de ambii inculpați. În timp, inculpatul T.V.A. l-a substituit în totalitate pe inculpatul B.I., plecând singur în curse, contribuind efectiv la aservirea materială a persoanelor vătămate, prin utilizarea de manopere dolosive, intermedierea angajării acestora la destinație și încasarea sumelor de bani din prestarea acestor activități ilegale, soldate cu exploatarea prin muncă a victimelor. S-a reținut din probatoriul administrat în cauză că activitățile specifice de recrutare a potențialelor victime s-au efectuat doar de inculpatul B.I. Pentru a-și asigura reușita în cadrul activității de racolare, inculpatul B.I. a vizat în special o anumită categorie socială, căutând victime cu modeste posibilități materiale, cu o situație familială precară, oferindu-se să suporte el însuși cheltuielile de transport, sub rezerva restituirii acestora din primul salariu încasat.

Inculpatul B.I. a urmărit să speculeze astfel vulnerabilitatea socio-economică a victimelor, un mijloc abil de constrângere, utilizat de acesta pentru a câștiga încrederea persoanelor vătămate, dar cu efect scontat maxim. Activitatea de recrutare s-a realizat prin diferite procedee, cele mai frecvente fiind poveștile de succes ale altor persoane, care au fost ajutate să plece în străinătate, unde au fost angajate. Promisiunile unor slujbe sigure și bine plătite în Sicilia, Italia, au fost efectuate, fie direct de către inculpatul B.I., fie prin intermediul rudelor sau diferitelor cunoștințe ale victimelor, care fuseseră anterior recrutate și care lucrau în străinătate pentru traficanți. În această activitate de atragere a victimei spre a fi exploatată, în vederea obținerii de profit, inculpatul B.I.

a apelat și la sprijinul altor persoane, care au acționat în acest sens fără a avea reprezentarea integrală a scopului ilicit urmărit de inculpat, așa cum a fost cazul martorei S.L. și a făptuitorului C.N. După acceptarea ofertei, se realiza contactul direct dintre persoanele vătămate și inculpatul B.I., în cadrul căruia acestea erau deposedate de actul de identitate, sub pretextul unei garanții oferite inculpatului, pe de o parte, pentru efectuarea deplasării și reținerea locului de muncă și, în subsidiar, pe de altă parte, pentru restituirea sumelor de bani avansate cu titlu de cheltuieli de transport. În timpul efectuării deplasării, inculpatul B.I.

proceda la majorarea nejustificată a cheltuielilor de transport și adăugarea unui comision pentru locul de muncă, și pentru a-și asigura plata acestor sume necuvenite a procedat la constrângerea părților vătămate să semneze un înscris, ce purta, pentru conferirea unei aparențe de autenticitate, ștampila și semnătura unor birouri notariale, înscris ce s-a dovedit a fi plăsmuit de inculpat. În lipsa inculpatului B.I. aceste documente erau întocmite și/sau oferite spre semnare părților vătămate de către inculpatul T.V.A. Activitatea infracțională de exploatare a părților vătămate s-a realizat, până în vara anului 2010, cu sprijinul altor persoane, cetățeni români, care acționau în Italia, în baza unei înțelegeri prealabile cu inc.

B.I., cunoscute după apelativele "T.", "C." și "M.". Dintre acestea, până în prezent s-a reușit identificarea doar a numitului "T." în persoana lui L.C. Aceste persoane preluau părțile vătămate de la inculpații B.I. și T.V.A. în vederea angajării în muncă și, totodată, se îngrijeau de colectarea de la acestea a sumelor de bani datorate inculpaților, refuzând să le restituie actele de identitate până la achitarea integrală a datoriilor, la care adăugau și un comision propriu. În cursul lunii ianuarie 2010, în condițiile expuse, au fost traficate, în scopul exploatării prin muncă, părțile vătămate S.C.C., V.V. și D.L., iar în cursul lunii decembrie 2009, a fost traficată în același scop, partea vătămată R.V.

De asemenea, a rezultat că inculpatul B.I. a desfășurat activități infracționale similare și anterior, în cursul lunii octombrie 2009, traficând în aceeași modalitate, cu sprijinul inculpatului T.V.A., părțile vătămate M.M. și M.D. Toate persoanele sus-menționate au formulat plângere împotriva inculpaților, considerându-se în mod justificat victime ale infracțiunii de trafic de persoane. Din declarațiile părților vătămate S.C.C., R.V., V.V., D.L., M.M. și M.D. rezultă că, sub promisiunea angajării în muncă în Italia, cu un salariu decent și program de lucru normal, hrană și cazare asigurate de angajatorul din Italia, inculpații B.I. și T.V.A. le-au convins să se deplaseze în această țară. Transportul a fost organizat tot de inculpați, sens în care au solicitat părților vătămate să le predea actele de identitate, ca o garanție pentru rezervarea locului de călătorie și recuperarea cheltuielilor de transport.

La destinație însă, părțile vătămate au realizat că inculpații nu aveau posibilitățile de angajare promise în țară, fiind predate numiților "T." și "C.", nelucrând o perioadă, iar ulterior cu sprijinul acestora din urmă, au fost repartizate să lucreze la diferite munci în agricultură, constatând o discrepanță evidentă între condițiile promise în momentul recrutării în țară privind salariul, felul muncii, programul de lucru, asigurarea cazării și a mesei, și cele reale. Mai mult decât atât, pentru munca prestată, salariul era încasat de cetățenii români la care fuseseră transferați de inculpați, cu titlu de comision pentru locul de muncă și motivat de faptul că trebuiau recuperate cheltuielile de transport care fuseseră majorate între timp de inculpați, după bunul lor plac.

Astfel, din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpații B.I. și T.V.A., în timpul călătoriei către Italia, după ce se îmbarcau pe vapor, în Italia, cu destinația Sicilia, sub amenințarea persoanelor vătămate cu abandonul, speculând starea socială și/sau materială a acestora, le determinau să semneze niște înscrisuri ce purtau o ștampilă notarială, întocmite într-un singur exemplar, ce rămânea la inculpați, prin care se angajau să achite inculpatului B.I. diferite sume de bani, mult mai mari decât cele convenite inițial pentru transport, ce includeau și un comision datorat inculpatului B.I. pentru locul de muncă, sume care, în caz de neachitare la o scadență impusă de inculpatul B.I., erau producătoare de dobânzi de 5% pe zi, și/sau garantate cu bunuri mobile sau imobile aparținând debitorilor.

În cursul cercetărilor efectuate în cauză, au rezultat date privind existența și a altor persoane vătămate, ce au fost recrutate și transportate de cei doi inculpați între timp, în scopul transferării acestora în Sicilia, Italia și exploatării prin muncă, în aceleași condiții cu celelalte părți vătămate, deposedate de actele de identitate, rămase în posesia inculpaților B.I. și T.V.A., așa cum rezultă din redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de aceștia, ce au fost interceptate autorizat. De asemenea, în baza datelor și indiciilor certe și temeinice că inculpații continuau să desfășoare activități ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de persoane, la data de 06 octombrie 2010 a fost organizată acțiunea de prindere în flagrant a inculpaților B.I.

și T.V.A. pe raza municipiului Piatra-Neamț, fiind astfel oprită cursa ce urma a fi efectuată de inculpatul T.V.A., cu un nou lot de persoane ce urmau a fi transferate în Sicilia, Italia, în vederea angajării în muncă. Cu această ocazie, în autoturismul marca F.M. cu nr. de înmatriculare X, utilizat de inculpatul B.I., au fost identificate, în original, pașaportul turistic aparținând persoanei vătămate V.V.Z. și cartea de identitate aparținând martorului C.L. Aceste persoane se aflau însă îmbarcate, în vederea transportării lor către Italia, în autoturismul V.W.C. cu nr. de înmatriculare Y, condus de inculpatul T.V.A. În continuare, s-a procedat la efectuarea percheziției domiciliare la locuința inculpatului B.I., ocazie cu care au fost identificate mai multe înscrisuri denumite "încheieri de autentificare", toate cu nr. 2411 din 29 septembrie 2009, ce poartă ștampila și parafa Biroului Notar Public Z.C.C.

din Bacău și a notarului public G.A. din Buhuși, completate olograf cu diferite nume și la diferite date, ce atestă angajamentele de plată de care s-a făcut vorbire anterior, precum și astfel de încheieri de autentificare "în alb". Din examinarea acestor înscrisuri se observă că inculpatul T.V.A. figurează ca martor, semnând în această calitate documentele. De asemenea, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința inculpatului T.V.A. a fost identificată o agendă cu coperți din piele de culoare neagră, ce conține diferite înscrisuri olografe cu nume și numere de telefon, iar în interiorul agendei au fost identificate opt cărți de identitate în original, despre care s-a stabilit că aparțin persoanelor care au fost transferate anterior în Sicilia, Italia, la muncă de inculpați și care încă nu și-au achitat datoriile impuse de aceștia.

Dintre persoanele ce urmau să plece în Italia la data de 06 octombrie 2010, s-a stabilit în mod neechivoc faptul că, doar T.I., V.V.Z. și A.C.M., fuseseră recrutați de inculpați în vederea transferării în Italia, în aceleași condiții cu celelalte părți vătămate audiate în cauză. Celelalte persoane au apelat la serviciile inculpaților doar în calitate de transportatori. Din declarațiile părților vătămate T.I., V.V.Z. și A.C.M., rezultă în mod cert că au fost recrutate de inculpatul B.I. sub promisiunea angajării în Sicilia, Italia, la locuri sigure și bine plătite, deși această promisiune avea doar caracterul unei posibilități și, la momentul la care a fost efectuată, inculpatul B.I. nu întreprinsese nici un demers în acest sens.

Din monitorizarea intruzivă a inculpaților, au rezultat date certe privind existența și a altor persoane vătămate, ce au fost recrutate și transportate de aceștia între timp, în scopul transferării în Sicilia, Italia și exploatării prin muncă, în aceleași condiții cu celelalte părți vătămate, deposedate de actele de identitate, rămase în posesia inculpaților B.I. și T.V.A., date ce au fost certificate de celelalte probe administrate în cauză, inclusiv de mijloacele materiale de probă, identificate cu ocazia perchezițiilor efectuate. În ziua de 30 iunie 2010, la ora 15:31:34, inculpatul B.I., aflat la postul telefonic XX este contactat de o persoană de sex masculin X, aflată la postul telefonic YY (număr de Italia), și din prima parte a conversației rezultă că cel de la postul telefonic cu număr de Italia se numește N.B.

Acesta îi reproșează inculpatului B.I. că nu are de muncă și că nu a fost ajutat (în vederea găsirii unui loc de muncă) așa cum i s-a promis în România înainte de a pleca, cerându-i acestuia să-i înapoieze buletinul, buletin care i-a fost reținut de inculpatul B.I. din momentul transportării în Italia. N.B. îi explică faptul că are nevoie urgent de buletin pentru că nu-l angajează nimeni fără documente, acolo unde se află în Italia, și că el acum doarme prin boscheți și are nevoie neapărat de un loc de muncă. Tot din aceeași conversație mai reiese că N.B. este dator inc. B.I. cu suma de 700 de euro. Din declarațiile părții vătămate A.V.R. rezultă că în luna august 2010, prin intermediul unui vecin și al făptuitorului C.N., l-a cunoscut pe inculpatul B.I., care, sub promisiunea angajării în agricultură în Sicilia, Italia, pentru o perioadă de 3 luni de zile, cu toate condițiile asigurate, l-a determinat să se deplaseze în această țară.

Pentru a-l convinge de realitatea ofertei, inculpatul B.I. i-a spus că îl va transporta în Italia, pe datorie, urmând să îi achite contravaloarea transportului, din primul salariu. Inculpatul B.I. l-a preluat pe A.V.R. din satul de domiciliu cu autoturismul propriu, marca F., transportându-l în mun. Piatra Neamț, unde a fost transferat în autoturismul V.W.C., condus de inculpatul T.V.A. La destinație, în Sicilia, Italia, inculpatul T.V.A. s-a întâlnit cu un cetățean italian pe nume G., care a preluat partea vătămată A.V.R. și i-a solicitat să presteze activități casnice în curtea sa, până ce i se va găsi un loc de muncă. După câteva zile, partea vătămată a fost "recuperată" de inculpatul T.V.A.

și condusă la un alt patron italian, care s-a oferit să îl angajeze pentru un salariu de 300 de euro pe lună, după ce achitase inculpatului T.V.A. o sumă de bani în contul transportului. Auzind aceste condiții, partea vătămată a refuzat locul de muncă, realizând că a fost înșelată și, sub amenințarea că se predă la carabinieri, inc. T.V.A., după ce s-a consultat telefonic cu inculpatul B.I., a renunțat la vânzarea părții vătămate A.V.R. acestui cetățean italian, și l-a transportat în localitatea Niscem, unde l-a predat numitei "M.". Ulterior, această persoană l-a distribuit să lucreze în agricultură, fiind cazat într-un garaj insalubru, plin de șobolani. Partea vătămată A.V.R. a lucrat în acest loc timp de o lună de zile, însă "M." a refuzat să îl plătească și să îi restituie buletinul, sub pretextul că actul de identitate se află la inculpatul B.I.

Mai mult decât atât, la începutul lunii octombrie, numita "M." i-a adus la cunoștință că inculpatul B.I. a fost arestat în România și, după acest moment, i-a restituit acestuia buletinul de identitate și i-a solicitat ca, la momentul întoarcerii în țară, dacă va fi audiat de autorități, să declare mincinos cu privire la modul și scopul pentru care s-a deplasat în Italia. Aceleași aspecte privind condițiile de recrutare, transportare, transferare, cazare, lucru și salarizare rezultă și din declarațiile persoanei vătămate V.O., care prevalându-se de prevederile art. 82 C. proc. pen., a fost audiat ca martor. Din declarațiile părții vătămate C.C., s-a reținut că în perioada 2008 - 2010, în mod succesiv, sub promisiunea mincinoasă a angajării în agricultură în Sicilia - Italia, profitând de servitutea datoriilor instituită asupra sa, inculpatul B.I.

a determinat-o să accepte să se deplaseze prin intermediul său în Sicilia, a transportat-o în această țară de 3 ori, în anului 2008, în anul 2009 și apoi, în anul 2010, în ultimele două rânduri, cu ajutorul inculpatului T.V.A., șoferul său, unde l-a transferat altor persoane, care au supus-o exploatării, prin prestarea de activități cu încălcarea normelor legale de muncă, salarizare, sănătate și securitate, abandonând-o în această țară, cu deposedarea actelor de identitate. Din declarația părții vătămate Ș.I.O., rezultă că, în cursul lunii iulie 2010, aceiași inculpați, folosind aceleași manopere frauduloase, au traficat-o în scopul exploatării prin muncă. Declarațiile părților vătămate A.V.R., V.O., C.C.

și Ș.I.O. se coroborează perfect atât între ele, cât și cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor, documentele identificate cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliile inculpaților, înscrisurile conținând datoriile acumulate de părțile vătămate, procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate autorizat. Prima instanță de fond a reținut că situația de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală și cercetarea judecătorească: proces-verbal de sesizare din oficiu din data de 15 martie 2010, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 06 octombrie 2010, declarațiile părții vătămate S.C.C., declarația părții vătămate R.V., procese-verbale conținând rezultatul verificărilor efectuate cu privire la numitul R.V.

în vederea îndeplinirii procedurii de citare, declarațiile părților vătămate V.V., D.L., M.M., M.D., procese-verbale recunoaștere după planșă fotografică a inculpaților și a numitului L.C., de către părțile vătămate S.C.C., V.V., D.L., M.D. și M.M., declarațiile părților vătămate T.I., V.V.Z. și dovadă predare pașaport către acesta din urmă, declarațiile martorilor A.C.M., V.O., S.M.D., A.G., P.J., C.L., S.L., A.M., B.E., B.D., T.A.A., I.I., B.M., declarațiile părților vătămate A.V.R., Ș.I.O., C.C., dovadă de predare primire carte identitate A.G., dovadă predare-primire carte de identitate C.L., procese-verbale identificare a celorlalte persoane cu privire la care există date certe că au fost traficate și de verificare în vederea îndeplinirii procedurii de citare a acestora, procesele-verbale efectuare a perchezițiilor domiciliare, actele identificate cu ocazia percheziției efectuate la inculpatul B.I.

(xerocopii acte identitate, notițe olografe, încheieri de autentificare - notar Z.C.C.), adresă către Biroul Notarului Public G.A. din Buhuși și răspunsul privind relațiile solicitate, adresă către Biroul Notarului Public Z.C.C. și răspunsul acestora, adresă către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buhuși și răspunsul privind relațiile solicitate, adrese emise către Centrul de Reținere și Arestare Preventivă IPJ Bacău și BCCO Bacău, adresă emisă de BCCO Bacău și procesul-verbal de predare-primire a sumelor de bani identificate asupra inculpatului T.V.A., dovadă de predare-primire a unor sume de bani către persoana vătămată V.V.Z., proces-verbal și planșe foto reprezentând telefoane mobile și cartele SIM, agende și înscrisuri, ridicate de la inculpații T.V.A.

și B.I., procese-verbale de citire a datelor stocate în memoria telefoanelor și a cartelelor SIM, dovezi predare primire bunuri către inculpații B.I. și T.V.A. și A.M., comisie rogatorie către autoritățile judiciare competente din Italia din data de 26 octombrie 2010, dovezi predare-primire carte identitate T.A.A., I.I., B.E., I.V.L., B.V., xerocopii chitanțe transfer bani, declarația făptuitorului C.N., declarațiile înv./inc. B.I. și înv./inc T.V.A., cerere depusă de inculpatul T.V.A. prin care depune xerocopii înscrisuri în circumstanțiere, procese-verbale transcriere convorbiri telefonice interceptate autorizat purtate de B.I., procese-verbale transcriere convorbiri telefonice interceptate autorizat purtate de A.N.

(D.) identificat din cercetări în persoana făptuitorului C.N., proces-verbal filaj privind activitatea infracțională desfășurată de B.I. și alte înscrisuri, la care se adaugă probatoriile administrate pe parcursul cercetării judecătorești: declarațiile inculpaților B.I. , T.V.A. , declarațiile părților vătămate M.D., M.M., R.V., A.V.R., Ș.I.O., S.C.C., C.C., T.I., D.L., V.V., și declarațiile martorilor V.V.Z., F.D., B.D., C.P., V.O., M.V., B.E., S.L., P.J., B.M., A.M., A.C.M., S.M.D. S-a arătat că inculpatul B.I., prin apărătorul ales, a depus la dosar declarații notariale provenind de la persoane despre care actul de sesizare reține că au fost transportate, traficate la muncă în Italia, respective de la C.C., A.I., A.G., R.D.M., A.D.

De asemenea, s-a precizat că, în apărarea lor, inculpații au solicitat și le-a fost admisă cererea de a fi transcrise convorbirile telefonice purtate între ei și părțile vătămate, considerate de ei ca lipsind de la urmărirea penală și în favoarea lor (vol. III instanță care conține procesele-verbale de redare a conținutului convorbirilor telefonice pe care inculpații le-au solicitat). S-a arătat că apărătorii aleși ai inculpaților au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea reținută în actul de sesizare prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu ar.

41 alin. (2) C. pen., prin înlăturarea alin. (2) lit. a) a art. 12 din Legea nr. 678/2001, apreciind că nu poate fi vorba de o colaborare între cei doi inculpați, că infracțiunea nu a fost comisă "de două sau mai multe persoane împreună". Instanța a considerat că nu poate fi de acord cu solicitarea formulată, motivat de faptul că întreg materialul probator susține colaborarea celor doi inculpați de-a lungul timpului, în activitatea lor de transport, cazare, plasarea lor în locuri de muncă, așa după cum recunoaște și inculpatul B. că a transportat sute de persoane, fie că au mers împreună, fie de multe ori când nu a putut merge chiar el, fiind înlocuit și ajutat de coinculpatul T. B.: M-o sunat ăla, C. ăla, te-o sunat, nu te-o sunat?

Nu de la Cărămizi, altul. Ăla de la Naro, ăla care (...) A.: Da, pentru o familie. B.: Da. A.: Da, dar o zis că săptămâna viitoare, nu acu. B.: Ei, mă rog, bun. Atunci sun-o pe asta că zicea că are un loc de muncă la Caltanisseta, asta din (pos. G.), cum îi spune, pi...a aia. A.: C.? B.: Da. Dacă este așa, te duci și-o iei pe madam S. de acolo. I-o dat banii are 2 zile lucrate. O zis că pierde banii, nu-i nici o problemă. Dă o foaie pentru un loc de muncă. A.: A, păi când m-oi opri la vapor, s-o sun. B.: Ori o suni pe C.., ori o suni pe M., zici la o bătrână. A.: Da, da sau pe M. B.: Întrebi și care-s condițiile, cât îi dă și cum arată, știi? A.: Aha. B.: Și-i iei tu 100 plus drumul 20 de euro, 10 euro, 20. da?

A.: Da, da. B.: Că eu am vorbit cu ea, deci nu-i nici o problemă. Cât costă, dă, numai vrea să plece de acolo, i-o dat banii pe-o lună de zile, deci (...). A.: Da. dar în cazul ăsta dacă o duce la M.., păi ia și M. 100, luăm și noi 100. B.: Nu, nu. Vezi poate îi rezolvi tu. Vorbește cu Ț., vorbește cu G., vorbește cu vreuna, vezi poate îi găsești un loc de muncă. A.: Cu G., hai că vorbesc cu G. B.: Aha. A.: Și dacă se rezolvă cu G., nu ie. B.: Da, dar ia și aia. A.: Da, dar în cazul ăsta ia ea. B.: E, n-am făcut nimic. A.: Păi vorbesc cu G. jumi-juma, 50 ea, 50 eu. B.: Da, ei măcar așa. Dar vorbește întâi cu C. aceea de ia (n.o. neinteligibil). A.: Da, să ajung la vapor că mai am oleacă. B.: Ea zicea că are la Caltanisseta pe cineva.

Pe unde ești? A.: Dar unde că mai am vreo (...) îs pe la Namesia, mai am vreo 100 și ceva. B.: Mai ai, ei tre să iei bilet întâi. Bine A., hai drum bun, pa! În drept, instanța de fond a reținut că faptele anterior expuse, săvârșite de inc. B.I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, modificată și completată prin Legea nr. 287/2005, cu aplicarea prev. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. Pentru inculpatul B.I., având în vedere extrasele de cazier judiciar, s-a precizat că urmează a fi reținută starea de recidivă post executorie prev. de art. 37 lit. b) C. pen.

deoarece a fost eliberat condiționat la 20 iulie 2004 cu un rest de 539 zile dintr-o condamnare de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 215, 254, 264 și 289 C. pen. (s.p. 65 din 10 aprilie 2001 a Tribunalului Militar Teritorial, Dosar nr. 409/2000). S-a arătat că, pentru inculpatul B.I., apărătorul ales al acestuia a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa întrucât nu sunt înregistrări clare că inculpatul a recrutat persoane, el nu a sunat niciodată vreo persoană, și nu există nici infracțiunea de înșelăciune, care nu s-a materializat, din partea inculpatului B.I.

Niciuna din părțile vătămate nu a plătit transportul, ci inculpatul, părțile vătămate spunând că îi restituite banii când iau primul salariu, astfel că inculpatul nu a avut niciun beneficiu, părțile vătămate fiind niște persoane foarte amărâte care tot la stână munceau și câștigau 500 euro pe lună, știind că vor lucra fără contract de muncă și unde se duc. Instanța a arătat că nu poate admite apărarea formulată, întrucât toate mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești - cu precădere procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați - conduc la o singură concluzie, aceea a întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care este cercetat, a faptului că a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege.

S-a precizat că, chiar dacă, parte din persoanele vătămate, la urmărirea penală au înțeles să ceară tragerea la răspundere penală a inculpatului B.I. pentru infracțiunea de "trafic de persoane", iar ulterior, la instanță, au renunțat la calitatea de parte vătămată și/sau parte civilă, potrivit practicii penale în materie, atât la nivelul instanței supreme Înalta Curte de Casație și Justiție cât și la nivelul instanțelor din țară, declarațiile pe care acestea le-au dat pot fi considerate ca depoziții de martori și astfel, este dovedită întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii. Prima instanță a reținut că demne de luat în considerare sunt depozițiile părților vătămate M.D., M.M., R.V., A.V.R., Ș.I.O., , prin care au arătat colaborarea care a existat între B.I.

și T.V.A., faptul că nu au avut bani pentru transport dar că au primit asigurări din partea celor doi inculpați că-i ajută (asta la plecarea din țară), că tarifele cerute erau întotdeauna mai mari decât cele stabilite inițial (la ieșirea din țară sau pe timpul șederii lor în Italia), că la graniță li se rețineau cărțile de identitate și erau presați să semneze acele formulare aparent provenind de la notar, prin care părțile vătămate se angajau să plătească acele sume de bani iar în caz contrar să suporte consecința - de regulă - pierderea imobilului, amenințarea cu declanșarea vreunui proces pentru recuperarea sumelor - și din care rezultă clar că părțile vătămate nu aveau cum să aibă câștig de cauză, odată pusă semnătura pe acele"acte oficiale". Singura soluție nu era decât semnarea acelui înscris, obligându-se ca din munca prestată și plătită la valoarea promisă, să le poată restitui împrumutul inițial și recupera documentele de identitate.

S-a arătat că inculpatul B. a recunoscut existența acelor formulare, în declarația dată în fața instanței, (nici nu avea cum să nege existența lor fiind atașate la dosarul de urmărire penală), însă a arătat că a dorit doar "să le sperie pe părțile vătămate, întrucât nu avea intenția de a finaliza cele ce scria acolo'". Instanța a considerat că acest aspect nu are relevanță, importantă fiind temerea pe care a indus-o părților vătămate, faptul că acestea s-au obligat să restituie sumele scrise de inculpat pe acele hârtii, că erau convinse de autenticitatea lor, de siguranța pe care o inspira inculpatul B. în a-și duce la îndeplinire amenințarea și că va intenta fiecăruia proces în cazul neplății banilor.

În acest sens, s-a redat convorbirea: B.: Dar nu mă interesează frate! Eu te-am adus, mie îmi dai banii, sună-l pe T. să-ți deie banii! X: El o venit și o luat banii mei, banii lu' C., care l-ai adus de la Răcăciuni. B.: Nu știu, nu mă interesează fraților, eu vă dau în judecată de nu vă vedeți. Instanța a reținut susținerea apărării că sunt nejustificate plângerile depuse de părțile vătămate cu privire la condițiile de muncă și trai pe care le-au avut în Italia, fiindcă oricum erau oameni necăjiți veniți de la stână și nici acasă nu aveau condiții decente de trai, astfel că nu puteau pretinde condiții de trai și muncă la nivel de cinci stele.

Instanța a considerat că această apărare este cât se poate de nefondată și lipsită de respect în privința vieții și condițiilor în care trăiesc și locuiesc ei în România, arătându-se că ceea ce se analizează în cauză este activitatea inculpaților B. și T., care au dat de înțeles părților vătămate care au apelat la ei (fiind cunoscuți în zonă cu asemenea preocupări) că îi poate transporta în Italia și să le găsească de muncă la un nivel mai mult decât decent, unde să câștige mai mult decât în țară. În acest sens, s-au redat convorbirile: Y: Bine dom' B., deci îl aduci pe omul ăsta, da? B.: Da. Y: Sigur vară-sa îți dă banii. B.: Da'.. tre' să-i caut de muncă ceva, nu? Y: Da, să-i găsești de muncă dar nu la oi, la vaci, undeva la.

.un lucru bun. B.: Am vorbit deja, am dat telefon. Y: Da. B.: Numai că o să ieie acela 100 - 150 de euro pentru.. na ce să-i fac? Y: Pentru locul de muncă? B.: Da, da, da. Y: Asta o ia când î.. ia banii nu? B.: Da, da. Y: Dacă i-ai zis și lui. Dacă vorbești (n.o. cuvânt neinteligibil) adă-l încoace! B.: Bine dragă. Și să caut și pentru tine, da? Y: A.. am o.. să vedem că am mai vorbit cu cineva, mâine seară vorbim exact. Te mai sun eu mâine, da? B.: Bine D. Y: Bun, la revedere sănătate! B.: Pa! Noapte bună! I.: Îi lângă Canicați la..de fapt de Canicați, aparține dar undeva în partea ailaltă, deci la o vilă ai de toate acolo, tot ce-ți trebuie. Dacă vrei în altă parte, este și în altă parte loc.

Y: Unde ? I.: La o seră sau la o..sunt mai multe locuri. Y: Ce vroiam să vă întreb eu de seră? Nepotu-miu, i-ați găsit și lui acuma ? Zicea că merge cu soția lui. I.: Cred că da. Cred că-i iau. Y: Să-i fac eu un beep să știe și să vă sune. I.: Să mă sune! Trebuie să dau telefon, să văd, îmi dă răspunsul din Italia. Îi lua și pe ei. Y: Bine nea I.E. Sănătate. I.: Tu ce faci ? Care-i viața ta ? Y: Ce să fac nea B.? Uite că.. Degeaba m-ai adus aicea că.. T. m-a purtat pe unde a vrut el, nu mi-a găsit de muncă.. I.: De ce nu ai rămas acolo la sera aia unde am fost eu cu tine atunci? Y: Unde, bre, să rămân, la seră, dar nu m-a luat tot T.? I.: Trebuia să nu mai pleci să-i spui patronului: "dom-le eu rămân aici". Y: Eu i-am spus "eu rămân aici", cică: nu că te duc în altă parte.

M-a fu..t T. pe unde a vrut el. (n.o.discuție neimportantă). Y: Păi da'uite că T. ce mi-a făcut: m-a nenorocit, m-a dus la niște țigani și m-a nenorocit. X: Documentul, că eu am carte de alegător și aia nu-i bună nea I.E. I.: Ascultă-mă ce-ți spun! Eu îl trimit.. bine fac să ajungă la T. acolo, T. merge să vorbească cu patronul să nu-ți dea bani să nu-ți dea nimic până nu te achiți de mine, e bine așa? X: Bine nea I.E, cum nu?! I.: Bun, bun. X: Mie îmi trebuie document.. I.: Bă ai înțeles ce-am spus?! Ai înțeles? Fac să ajungă în Italia și să vină T. să vorbească cu patronul unde lucrezi să nu-ți dea bani, să nu-ți dea documentul până nu rezolvi problema cu mine. X: Măi nea I.E am încercat și aseară să te mai sun, am rezolvat aicea..toate probleme.

Știi! ți-am spus de ieri cu băiatul cu tot, dar ascultă oleacă! M-a sunat o femeie..femeia lu' F. ăla care l-ai trimis în construcții. I.: Da. X: Și o început să țipe, să urle că..iei matale niște bani și i-o mai cerut încă unu' de acolo niște bani 100 de euro, o zis: că ce-i cu suta ai de euro ? de ce i-o cere ? cine-i ăla ? I.: Pentru comision dragă, T. X: A, T. ? I.: Da. Comision dar cine-i duce la muncă degeaba ? X: Da, da, da. Doar matale nu le-ai explicat în mașină la tăntălăi ?! I.: Da bine-nțeles că știe, dar pe drum B.: Ai cazare, ai mâncare, ai tot ce trebuie, dacă mergi la animale, îți dă în jur de 550 - 600 euro pe lună, deci prima dată îți dă 5000, până vezi prima.. pe urmă se ridică..deci în jur de 20 de milioane, bani care îți rămân în buzunar..nu plătești cazare, nu plătești nimic..

P.: Ați spus că-mi găsiți ceva de muncă sau vorbiți cu cineva să.. I.: Dar cu cine ? Cu câtă lume vorbesc eu. Cine ești ? De unde ești ? P.: Eu îs din români, îs soțul lu L., lui L.L. care ați dus-o în (n.o.neintelegibil). I.: Aha, aha. Da, este. P.: Așa și să-mi spuneți și mia condițiile și banii. I.: Condițiile să ai bani de drum 150 euro acuma pe loc. P.: Așa. I.: Și acolo ai cazare, ai dormit, ai 600 de euro, 559,600,700, depinde cum muncești, la seră. P.: La seră ? Și chirie plătesc ? I.: Nu plătești, nu că tu ai cazare. Ai cazare, nu plătești apă, nu plătești cazare, nu plătești lumină, nu..mâncare ți-o faci singur că, dar îți convine să-ți deie mâncare că e scumpă și e bună. P.: A, deci prețul pornește de la 550, 600, nu sau cam așa ? I.: Cam aici, ei te ridici mai mult dacă te vede cum muncești.

Muncești bine, îți dă mai mult, nu, na. P.: Aha. I.: Știi cum îi. P.: Păi cum fac cu banii ? Păi asta-i problema că nici bani de drum nu am. I.: Ă, ce să fac ? P.: Tre să mă învârt eu, tre să.. I.: Caută și împrumută de pe undeva măcar 100 și diferența o luăm acolo. Dar vii până la mine și vorbim dacă e. Instanța de fond a precizat că, prin forța acestor probe, nu se poate da curs solicitării apărării de achitare în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. S-a mai reținut că apărătorul ales al inc. T.V.A. a solicitat în principal achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. pentru că fapta nu a fost săvârșită de inculpate, și achitarea în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen. întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii cu referire la latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii, iar în subsidiar dacă instanța consideră că inculpatul se face vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de textul incriminator cu aplicarea art. 81 C. pen. privind suspendarea executării pedepsei. Pentru argumentele expuse mai sus, susținut de probatoriul administrat - instanța a arătat că va reține vinovăția inculpatului T., alături de cea a inculpatului B., fiindcă așa cum reiese din convorbirile telefonice mai sus enunțate, purtate între ei și între inculpatul T. și părțile vătămate, se constată întrunite condițiile cerute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

În acest sens, s-au redat convorbirile: A.: Unde că pe acei 3 care i-am adus la muncă i-am lăsat la G. să-l ducă. După aia am venit eu, m-am întâlnit cu ăla la Favara. I-am dus acolo la țară. O zis că le dă 300 de euro la ..zi-i..la lună..prima lună. I.: Dar îi puțin 300, mă. îi puțin. A.: Și i-am luat de acolo eu că o stat la G. că dacă a fost posturile lui G. G. nu ia bani pe locul de muncă. O muncit o zi jumate pentru el, știi ? I.: Da. A.: Și eu m-am dus acolo. Mi-o dat nr. M-o purtat el unde tre să-l duc că el n-o mers cu mine la țară acolo. O venit' cela, m-a luat..patronul și m-am dus cu el la țară și o zis că-i dă 300. I-am zis că-i puțin. I.: Și i-ai dus în altă parte ? A.: Ă, i-am luat de acolo și acuma vin de la M.. I-am dus la M. I.: Ei, nu mă frece la cap că-i dau de pământ.

A.: C., dar C. nu prea e bun de muncă. C. cu mâna e defect, picioarele îs vai de steaua lui cum merge. I.: Dar i-am spus eu de aicea: Băi tu cu picioarele tale, nu știam de mâini, dar de picioare că el așa de muncit, muncește, să știi, aleargă. (n.o.neimportant) I.: Te-ai interesat pentru retur, ă? Am doi băieți care știu să mulgă, vreo 4 care nu știu deci la muncă, o familie, te-ai interesat, da ? A.: Da, da. I.: Și de-o fată la fix? A.: O fată la fix? I.: Ă.. A.: Se găsește, se găsește. I.: M.. sigur găsești ? A.: Dar câți ani are fata? I.: Păi cât are? 30. A.: O ducem la M.. I.: Nu, măi, la fix, ăi. A.: La M., bre, are nevoie de ea acolo, o zis. I.: Vrea la fix. A.: Și M. îmi zicea de-un fix.

I.: Ei, vorbim cu ea, bine. A.: Da și am vorbit cu el, o zis de omul cela, dacă-i duc vreun ora în locul la acela că acela face un bordel. Sună la carabinieri, denunță. B.: Ce denunță? A.: P..a mamii lui. B.: Care, dar cine e acela? A.: Acela unde o, unde-o fost T. și l-o dus la spital și după aceea T. în loc să se ducă la muncă înapoi, o plecat. B.: Aha. aha. A.: Da și acu.. B.: Și cine se duce la ăștia? Italianul? A.: Da, da, italianul, doar știe, mă sună, o simțit. B.: Da și adică ce vrea? Ce să-i facem? Na, bă, dă-l în mă-sa în c. A.: Omu îi trebuie om înapoi. B.: Păi dar săptămâna viitoare, nu i-ai explicat? A.: Nu așteaptă că al are nevoie. B.: Aha și ai de unde? A.: Dar de unde ? B.: Păi da..nu i-ai spus?

A.: El..el.. B.: M? A.: E! când ajung sâmbătă, el vrea să vorbesc cu el. B.: Ei, vorbește cu el, ce să-i faci. A.: Da, dar e exact ce-o zis R. că R. oricum se înțelege mai bine cu el. B.: Ă? A.: Și s-o apucat de țipat, o zis că o făcut un bordel când i-o zis. B.: Da măi ... dar ce vină purtăm noi c-o plecat tâmpitul? A.: Nu purtăm noi nici o vină, dar omu ce zice? Ca noi l-am adus, asta e toată treaba. B.: Bun și-l aducem altui. Dar de unde dacă nu este acuma? A.: El n-are timp să aștepte pentru că are nevoie. Asta e. B.: Ei, facem, desenăm unui și-l dăm acolo. A.: Da, da. B.: Să vedem, poate apare vreunul care sună și are nevoie de loc de muncă, nu? A.: Să vedem, sa vedem. B.: Bun, pe unde ești?

A.: Dar unde? Urc dealul aici la..după, la Vegas, aicea. B.: Poate sună vreunul că are nevoie de vreun loc de muncă și.. A.: Bine ar fi că altfel e nasol. B.: Ei e nasol, săptămâna viitoare. Prin aceste extrase din convorbirile telefonice purtate între cei doi inculpați, instanța a reținut că se demonstrează că a existat o înțelegere între inculpați, în sensul transportului, racolării, pentru a munci în Italia a diferite persoane, astfel că, s-a considerat că nu poate fi admisă nici schimbarea încadrării juridice solicitată și nici achitarea inculpatului T. care a susținut că nu există faptele sau că infracțiunea nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane.

În privința individualizării pedepsei, instanța de fond a arătat că fiecărui inculpat i s-a aplicat câte o pedeapsă cu închisoarea, precizându-se că la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., urmând a se face o cuvenită diferențiere a inculpaților raportat la atitudinea avută, la comportamentul lor nesincer, de nerecunoaștere, în totalitate sau în parte, de care au dat dovadă pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești. Sub aspectul laturii civile, în temeiul art. 14, 346 C. proc. pen., art. 1357 C. civ. constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, s-au admis, în parte pretențiile civile formulate de părțile civile S.C.C., M.M., M.D., C.C., A.V.R.

și Ș.I.O., împotriva inculpatului B.I., așa cum au înțeles să se constituie parte civilă în dosar. Sumele cerute însă, s-a apreciat că sunt exagerate raportat la situația de fapt, fiindcă acestea au solicitat inculpatului să le achite câte 1200 euro, 2000 euro cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuielile făcute de ei cu transportul, mâncarea, drept urmare instanța le-a redus la câte 600 de euro pentru fiecare dintre acestea. Pe lângă aceste valori au solicitat daune morale numai C.C., A.V.R. și Ș.I.O., în faza de urmărire penală și la instanța de judecată, câte 1000 de euro sau 2000 de euro. De asemenea, instanța le-a considerat ca fiind prea mari, raportat la persoana fiecărei părți vătămate, la împrejurările de fapt ale comiterii faptei, motiv pentru care au fost diminuate la câte 500 euro pentru fiecare dintre ele.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. art. 1357 C. civ. s-a luat act că părțile vătămate R.V., V.V., D.L. și T.I. nu s-au constituit părți civile în cauză nici la urmărire penală și nici în instanță, așa cum rezultă din conținutul declarațiilor date de ele. În baza art. 14, 346 C. proc. pen. cu art. 1357 C. civ. s-a luat act că părțile vătămate S.C.C., M.M., M.D., C.C., A.V.R., Ș.I.O., R.V., V.V., D.L. și T.I. nu au formulat deloc pretenții împotriva inculpatului T.V.A. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații B.I. și T.V.A. solicitând achitarea în temeiul prevederilor art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar, reducerea pedepselor și aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. pentru inculpatul T.V.A.

Prin Decizia penală nr. 165 din 19 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 680/32/2012, printre altele, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul - inculpat B.I. împotriva Sentinței penale nr. 177/D din 29 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 8646/110/2012. Prin aceeași decizie s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului T.V.A. pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

Instanța de apel a constatat, în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cursul procesului penal, că prima instanță a procedat la un examen judicios, prin evidențierea mijloacelor de probă atât din faza urmăririi penale cât și din faza cercetării judecătorești, făcând și referiri concrete la mijloacele de probă relevante, iar prin operațiunea de sinteză a acestora a concluzionat pe deplin justificat în sensul existenței faptelor care au constituit obiectul actului de sesizare și a vinovăției inculpaților. Raportat la aceste considerente, s-a arătat că susținerile inculpaților în sensul neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane nu pot fi însușite de către instanța de apel.

S-a reținut că, în apărare, s-a invocat de către inculpatul B.I. faptul că nu a făcut altceva decât să transporte persoane în Italia și, la cererea acestora, să le dea relații despre eventualele locuri de muncă, iar inculpatul T.V.A. a afirmat că a îndeplinit rolul unui simplu șofer. Cu privire la aceste motive de apel, prima instanță de control judiciar a arătat că probatoriul administrat, care a fost just interpretat de către instanța de fond, relevă implicarea ambilor inculpați în activități specifice conținutului constitutiv al infracțiunii de trafic de persoane, inculpatul B.I. fiind cel care, singur sau cu complicitatea altor persoane, recruta din România și transporta în Sicilia, Italia, cetățeni români, de condiție socială modestă, care erau exploatați ulterior prin muncă, în scopul obținerii de venituri ilicite.

În cadrul acestui angrenaj infracțional a fost atras și inculpatul T.V.A. care, într-adevăr, inițial a fost doar șofer, dar ulterior a îndeplinit acte efective de traficare a persoanelor traficate, constând în inducerea în eroare a acestora cu privire la locul de muncă, intermedierea angajării, precum și încasarea sumelor de bani percepute ca și comision. Instanța de apel a subliniat că mijloacele de probă relevante în stabilirea împrejurărilor mai sus descrise constau în declarațiile victimelor, precum și în înscrisurile descoperite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului B.I., prin care persoanele traficate se angajau să achite inculpatului B.I. diferite sume de bani, ce includeau și un comision pentru locul de muncă, acestea fiind garantate și cu bunurile aparținând debitorilor.

Față de specificul infracțiunilor din materia traficului de persoane, declarațiile victimelor prezintă o importanță deosebită pentru stabilirea situației de fapt, fiind consacrată în acest sens noțiunea de victimă - martor, iar cauza de față nu se constituie într-o excepție de la această regulă. În raport de considerentele mai sus arătate, instanța de apel a arătat că rezultă cu evidenț