ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1317/2014

Asupra recursurilor de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 85 din 20 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 3654/85/2013 s-a hotărât: În baza art. 334 C. proc. pen. s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de inculpatul I.A., din 175 de infracțiuni de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. într-o infracțiune continuată de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și în consecință: În baza art. 254 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul I.A., în prezent aflat în Penitenciarul A., la pedeapsa de: - 3 ani 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a exercita profesia de medic expert al asigurărilor sociale) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de luare de mită. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a exercita profesia de medic expert al asigurărilor sociale) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata de 24 ore a reținerii din data de 26 februarie 2013 și durata arestării preventive începând cu data de 5 martie 2013 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 254 alin. (3) C. pen., art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 5.390 euro și 21.310 RON, a două pachete de cafea, trei cutii ciocolată, doi litri țuică, trei sticle coniac și s-a constatat că inculpatul I.A. a consemnat la Banca C.E.C., Sucursala Sibiu, la dispoziția Tribunalului Sibiu, suma de 5.540 euro conform recipisei de consemnare din 14 mai 2013 și suma de 21.310 RON conform recipisei de consemnare din 14 mai 2013. În baza art. 118 2 C. pen.

s-a respins cererea de confiscare extinsă. S-a admis în parte contestația formulată de I.M. și în consecință, s-a dispus restituirea sumei de 10.400 euro către aceasta. În baza art. 357 C. proc. pen. s-a ridicat măsura asiguratorie prin instituirea sechestrului, luată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu prin ordonanța din 27 februarie 2013, îndreptată prin ordonanța din 28 februarie 2013 și dispune restituirea către inculpatul I.A. a sumelor de 60.420 euro, 90.144 RON, 640 lire sterline, 1.050 dolari SUA, 384 RON echivalent a 120 dolari canadieni. S-a dispus restituirea către inculpatul I.A. a sumei de 150 euro. În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 5.300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În considerentele sentinței, instanța de fond a reținut următoarele: În perioada 30 ianuarie 2013-26 februarie 2013, în care activitatea sa profesională a fost supravegheată de organele de urmărire penală, inculpatul I.A., în calitate de medic expert al asigurărilor sociale, angajat al Biroului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Sibiu, a primit de la mai multe persoane diverse sume de bani și alte foloase materiale pentru a le elibera decizii medicale privind pierderea sau diminuarea capacității de muncă, respectiv de atestare oficială a gradului de invaliditate și a drepturilor de asigurări sociale ce decurg din această încadrare, activități specifice atribuțiilor de serviciu.

Dosarul a fost constituit urmare a sesizării din oficiu a procurorului, din informațiile primite, rezultând că medicul I.A., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pretinde și primește bani de la pacienți, persoane pe care le expertizează pentru a decide acordarea sau, după caz, menținerea gradului de invaliditate potrivit afecțiunilor de care acestea suferă, precum și eliberarea deciziei asupra capacității de muncă, decizie care să le permită încasarea pensiei pe caz de boală. Din actele dosarului a mai rezultat că, începând cu data de 1 septembrie 2011, inculpatul a ocupat postul de expert al asigurărilor sociale în cadrul Casei Județene de Pensii Sibiu, Biroul de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă.

Fiind angajat al Casei Județene de Pensii în funcția de medic primar, în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată, inculpatul a îndeplinit calitatea de funcționar public în sensul legii penale, art. 147 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 145 C. pen. Încadrarea juridică a infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 C. pen. în condițiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 a fost reținută de procuror prin rezoluția din data de 26 februarie 2013, dispunându-se începerea urmăririi penale împotriva medicului I.A. pentru luare de mită în forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin ordonanța din data de 27 februarie 2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru comiterea acelorași fapte, cu aceeași încadrare juridică, iar prin ordonanța din data de 19 aprilie 2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii în concurs real a 175 infracțiuni de luare de mită, în locul unei singure infracțiuni în formă continuată. În temeiul art. 91 1 C. proc.

pen., prin încheierea nr. 8 din 22 ianuarie 2013, Tribunalul Sibiu a admis solicitarea procurorului și a autorizat pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 22 ianuarie 2013, ora 10:00 și până la data de 20 februarie 2013, ora 10:00, interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de I.A., precum și înregistrarea ambientală audio-video și de imagini cu privire la momentul săvârșirii de către acesta la locul de muncă a infracțiunii de luare de mită, fiind emisă autorizația de percheziția din 22 ianuarie 2013. În vederea probării activității infracționale a inculpatului s-a continuat activitatea de monitorizare a acțiunilor acestuia la locul de muncă și după data de 20 februarie 2013, ora 10:00, sens în care s-a cerut instanței prelungirea cu alte 30 de zile a autorizației inițiale, prin încheierea nr. 22 din 19 februarie 2013, Tribunalul Sibiu dispunând admiterea cererii și, în consecință, autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice purtate de I.A., precum și înregistrarea ambientală audio-video și de imagini cu privire la momentul săvârșirii de către acesta la locul de muncă a infracțiunii de luare de mită, fiind emisă autorizația din 19 februarie 2013, pentru perioada 20 februarie 2013, ora 10:00-21 martie 2013, ora 10:00.

În urma celor trei percheziții domiciliare efectuate în data de 26 februarie 2013, organele de urmărire penală au descoperit și ridicat de la inculpat în total, sumele de 90.144 RON, 60.420 euro, 640 lire sterline, 1.050 dolari SUA, 120 dolari canadieni, bani care, prin ordonanța procurorului din data de 27 februarie 2013 au fost indisponibilizați în vederea confiscării speciale, prin instituirea sechestrului.

În continuare, întrucât din înregistrările ambientale realizate a rezultat că pacienții medicului Ienea i-au dat acestuia bani (numerar sau în plic) pe care îi punea într-un sertar al biroului, de unde îi lua la sfârșitul consultațiilor, s-a procedat la identificarea și audierea acestora, din declarațiile date, complinite cu aspectele identificate din analiza înregistrărilor efectuate, rezultând că în perioada 30 ianuarie 2013-26 februarie 2013, inculpatul a primit bani și alte bunuri care nu i se cuveneau de la un număr de 175 de pacienți, pentru a efectua acte privitoare la atribuțiile sale de serviciu. Astfel: La data de 30 ianuarie 2013, inculpatul a primit de la pacientul (1) I.A.A. suma de 100 euro pentru a-i elibera decizia de pensionare pentru invaliditate gradul III.

La data de 4 februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (2) B.E. suma de 100 de euro pentru decizia de prelungire a pensiei pentru incapacitate de muncă cu încă 1 an, cu menținerea în același grad III de invaliditate; (3) M.R.O. suma de 600 de euro pentru menținerea deciziei de pensionare pentru invaliditate gradul II și pentru anul 2013, atât pentru sine, cât și pentru soțul său, numitul M.M.; (4) D.F. suma de 250 RON pentru decizia de menținere în același grad de invaliditate și, implicit, pentru o decizie de pensie valabilă încă un an; (5) G.C. suma de 200 RON pentru decizia de încadrare în gradul II de invaliditate; (6) O.I. suma de 100 RON pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei pentru aceasta încă 1 an de zile; (7) R.A.

suma de 50 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate; și (8) S.V.E. suma de 400 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate gradul III. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 1.150 euro și 550 RON. La data de 5 februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (9) J.M.A. suma de 200 RON, un pachet de cafea și o cutie cu ciocolată pentru decizia definitivă de pensionare, pacienta beneficiind anterior, încă din anul 1995, de pensie pentru incapacitate de muncă gradul II, supusă revizuirii potrivit legii; (10) D.M. suma de 200 RON pentru decizia definitivă de pensionare, în condițiile în care pacientul a beneficiat anterior, din anul 1998, de pensie pentru incapacitate de muncă supusă însă revizuirii anuale în condițiile legii; (11) B.A.I.

suma de 50 euro pentru decizia de menținere în același grad de invaliditate, cu păstrarea pensiei corespunzătoare, pacientul beneficiind încă din anul 1997 de pensie de boală, de asemenea cu reevaluare anuală a stării de sănătate; (12) I.N. suma de 100 RON, tot pentru menținerea gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, acest pacient obținând o decizie de pensie pentru incapacitate de muncă în anul corespunzătoare, acest pacient obținând o decizie de pensie pentru incapacitate de muncă în anul 2011, cu revizuire anuală; (13) D.E., suma de 50 euro pentru aceeași decizie de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, pacientul fiind pensionat pentru invaliditate gradul II din anul 2005, de asemenea cu revizuire medicală anuală; (14) M.N.

suma de 50 euro pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, pacientul fiind pensionat din anul 2010 cu revizuire medicală anuală, conform legii; (16) T.C. suma de 200 RON pentru aceeași decizie de menținere a pensiei, pacienta fiind pensionată pentru invaliditate gradul III din anul 2007, cu revizuire medicală anuală; (17) K.A. suma de 100 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate; (18) L.A. suma de 100 RON pentru decizia de pensionare pentru invaliditate. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 250 euro și 900 RON, precum și un pachet de cafea și o cutie cu ciocolată.

La data de 6 februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (19) R.L. suma de 100 RON pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, pacientul fiind pensionat pentru invaliditate gradul II din anul 1998, cu trecerea în gradul III din anul 2011, cu revizuire medicală anuală conform legii; (20) B.M.A. suma de 100 RON pentru prelungire concediu medical cu încă 30 de zile, pacienta beneficiind anterior de concediu medical de 90 de zile de la medicul specialist cardiolog și încă 30 de zile de la inculpatul I.A. în luna ianuarie 2013; (21) B.G. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei urmare a revizuirii medicale pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei, urmare a revizuirii medicale anuale; (22) M.A.

suma de 50 euro, la revizuirea medicală anuală, pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei; (23) H.M. suma de 50 euro pentru aceeași decizie de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei, pacientul fiind pensionat pentru incapacitate de muncă gradul II din anul 1999, cu revizuire medicală anuală; (24) R.R.V. suma de 150 euro pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei; (25) V.M. suma de 100 euro, pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei; (26) I.I.D. suma de 100 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate a fostei soții, numita G.M.M.; (27) F.M. suma de 150 euro pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei, pacienta fiind pensionată medical din anul 2000, cu revizuire anuală conform legii.

La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 650 euro și 200 RON. La data de 7 februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (28) B.M.M. suma de 200 RON pentru decizia de menținere a gradului III de invaliditate și a pensiei corespunzătoare acestei invalidități, pacienta fiind pensionată medical din anul 2000; (29) I.A.A.A. suma de 150 RON pentru menținere pensie de boală corespunzătoare gradului III de invaliditate; (30) T.S. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a gradului III de invaliditate și a pensiei aferente: (31) F.T.S. suma de 50 euro și 50 RON pentru decizia de menținere a pensiei de boală corespunzătoare gradului III de invaliditate în care pacienta a fost încadrată din anul 2011; (32) B.I.

suma de 200 RON pentru aceeași decizie de menținere a pensiei pe caz de boală; (33) B.S.M. o sticlă de țuică pentru decizia de menținere a pensiei pentru invaliditate gradul II, pacientul beneficiind de această pensie în că din anul 2006; (34) C.A. suma de 200 RON pentru decizia definitivă de pensionare; (35) O.V. suma de 200 RON pentru decizia de menținere a gradului III de invaliditate și a pensiei corespunzătoare; (36) A.N.S. suma de 200 RON pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei de boală corespunzătoare; (37) P.A. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a pensiei pentru invaliditate gradul III; (38) M.R. suma de 100 RON pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, pacienta beneficiind de o astfel de pensie din anul 2001, cu revizuirea medicală anuală conform legii; (39) C.I.

suma de 200 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate gradul III. La sfârșitul acestei zile de consultații inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 350 euro și 1.300 RON, precum și o sticlă de țuică. La data de 8 februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (40) C.I.A. suma de 100 euro, la revizuirea stării sale de sănătate, pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei de boală de care beneficiază începând cu anul 2004; (41) M.D. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei de boală; (42) L.I. suma de 100 euro pentru aceeași decizie de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei; (43) B.Z.

suma de 200 RON pentru decizia de menținere a pensiei de boală corespunzătoare gradului III de invaliditate în care pacienta a fost încadrată încă din anul 2002; (44) P.I. suma de 50 euro pentru aceeași decizie de menținere a pensiei de boală; (45) B.C. suma de 50 euro pentru aceeași decizie; (46) O.V.A. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a gradului III de invaliditate și a pensiei corespunzătoare; (47) L.B.G. suma de 50 euro și 100 RON pentru aceeași decizie de menținere a pensiei de boală. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 450 euro și 300 RON. La data de 11 februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (48) H.V.

suma de 200 RON pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei, pacientul fiind pensionat de boală încă din anul 1999 cu revizuirea anuală a stării de sănătate conform legii; (49) L.I.A. suma de 200 RON pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei; (50) C.I.B. suma de 200 RON pentru aceeași decizie; (51) D.I. un pachet de cafea pentru decizia de menținere a pensiei de boală de care pacientul beneficiază din anul 1999; (52) L.D. suma de 100 euro pentru decizia de menținere a pensiei de boală cu prilejul revizuirii medicale; (53) H.Z. suma de 100 euro pentru decizia de menținere a pensiei de boală cu prilejul revizuirii medicale; (54) K.A.A. suma de 150 RON pentru aceeași decizie; (55) B.M.

suma de 200 RON pentru revizuire decizie pensie de boală; (56) P.G.C. suma de 50 RON pentru aceeași decizie favorabilă la revizuirea pensiei de boală; (57) V.G. suma de 50 RON pentru revizuire decizie pensie de boală; (58) B.E.A. suma de 200 RON pentru revizuire decizie pensie de boală; (59) L.R. suma de 50 euro pentru aceeași decizie de menținere a pensiei de boală cu ocazia revizuirii medicale; (60) O.E. suma de 300 euro pentru revizuire decizie pensie de boală. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 450 euro și 1.450 RON, precum și un pachet de cafea.

La data de 12 februarie 2013, pentru a elibera decizii de menținere în gradul de invaliditate și, implicit, a pensiei corespunzătoare, precum și pentru a emite decizii de pensionare pentru grad de invaliditate, inculpatul a primit de la pacienții care s-au prezentat la cabinetul său de expertiză următoarele sume de bani: (61) P.A.A. 150 euro, (62) L.M. 200 RON, (63) A.E. 250 euro, (64) C.A.A. 200 RON, (65) C.M. 50 euro, (66) M.G. 300 RON, (67) F.I. 50 euro, (68) B.I.A. 100 RON, (69) P.M. 150 RON, (70) T.I. 200 RON, (71) S.M. 200 RON, (72) T.A. 200 RON, (73) C.I.C. 200 RON, (74) H.R. 300 RON, (75) V.M.A. 50 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 500 euro și 2.100 RON.

La data de 13 februarie 2013, inculpatul a primit, de asemenea, sume de bani de la pacienții care s-au prezentat la cabinet pentru expertizare, respectiv pentru a emite decizii de menținere a gradului de invaliditate cu prilejul revizuirii anuale medicale a celor care beneficiau deja de pensie de boală ori decizii de pensionare pentru invaliditate, după cum urmează: (76) M.N.M. 50 RON, (77) T.T. 50 euro, (78) D.I.A. 300 RON, (79) M.E. 100 RON, (80) B.S. 200 RON, (81) H.C. 300 RON, (82) S.I. 300 RON, (83) D.M.A. 50 euro, (84) V.D. 40 euro, (85) P.A.B. 160 RON, (86) L.L.M. 300 RON, (87) M.A. 300 RON, (88) M.G.A. 400 RON, (89) C.M.A. 300 RON, (90) P.A.C. 200 RON, (91) S.A. 200 RON, (92) G.E. 200 RON, (93) D.G.

200 RON, (94) G.A. 50 euro, (95) C.M.B. un pachet cafea și două ciocolate. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut, așadar, în mod ilegal, de la pacienții programați în ziua respectivă, suma totală de 190 euro și 3.510 RON, precum și un pachet cafea și două ciocolate. La data de 14 februarie 2013, inculpatul a primit sume de bani de la pacienții care s-au prezentat la cabinet pentru expertizare, respectiv pentru a emite decizii de menținere a gradului de invaliditate cu prilejul revizuirii anuale medicale a celor care beneficiau deja de pensie de boală ori decizii de pensionare pentru invaliditate, după cum urmează: (96) A.D. 50 euro, (97) R.I. 200 RON, (98) V.A. 100 RON, (99) C.E.

50 euro, (100) S.M.A. 300 RON, (101) B.A. 200 RON, (102) O.V.B. 200 RON, (103) B.M.B. 100 euro, (104) G.I. 200 RON, (105) S.S. 50 RON, (106) R.A.A. 50 euro. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 250 euro și 1.250 RON. La data de 15 februarie 2013, inculpatul a primit sume de bani de la pacienții care s-au prezentat la cabinet pentru expertizare, respectiv pentru a emite decizii de menținere a gradului de invaliditate cu prilejul revizuirii anuale medicale a celor care beneficiau deja de pensie de boală ori decizii de pensionare pentru invaliditate, după cum urmează: (107) B.M.C. 50 euro, (108) S.A.A.

200 RON, (109) S.A.A. 200 RON, (110) R.E.R. 100 euro, (111) G.N. 200 RON, (112) D.A. și P.M.A. 100 euro, (113) B.M.F. 100 RON, (114) O.A. 50 euro. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 300 euro și 700 RON. La data de 18 februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienții programați pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, după cum urmează: (115) H.M.A. 300 RON, (116) D.V. 200 RON, (117) M.L. 200 RON, (118) R.E. 100 euro, (119) G.D. 300 RON, (120) P.D. 100 RON, (121) L.V. 300 RON, (122) S.V. 200 RON, (123) T.E. 100 euro, (124) C.A.M.

100 RON, (125) M.L.A. 200 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 200 euro și 1.900 RON. La data de 19 februarie 2013, inculpatul a primit, de asemenea, bani de la pacienții programați pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, după cum urmează: (126) M.A.A. 200 RON, (127) D.R. 200 RON, (128) C.V. 50 euro, (129) S.T. 150 RON, (130) R.M.C. 50 euro și 100 RON, (131) C.L. 200 RON, (132) I.I. 100 RON, (133) H.E.C. 50 euro, (134) V.I. 200 RON, (135) B.A.A. 100 RON, (136) M.A.B. 100 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 150 euro și 1.350 RON.

La data de 20 februarie 2013, inculpatul a primit, de asemenea, bani de la pacienții programați pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, după cum urmează: (137) M.D.A. 200 RON, (138) N.I. 100 RON, (139) M.S.A. 200 RON, (140) A.G. un litru țuică, (141) P.I.A. 100 euro, (142) V.I.A. 200 RON, (143) L.I.B. 50 euro, (144) M.G.B. 100 RON, (145) B.M.D. 200 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 150 euro și 1.000 RON, precum și un litru de țuică. La data de 21 februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienții programați pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, după cum urmează: (146) S.D.

200 RON, (147) R.F. 400 RON, (148) S.E. 150 RON, (149) M.M.A. 300 RON, (150) R.V. 300 RON, (151) P.A.D. 200 RON, (152) F.I.A. 100 RON, (153) A.C. 50 euro și 2 sticle coniac, (154) O.P. 50 RON, (155) S.E.A. 250 RON, (156) D.G.A. 200 RON, (157) Z.V. 100 RON și o sticlă coniac. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 50 euro și 2.250 RON, precum și trei sticle coniac. La data de 22 februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienții programați pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, după cum urmează: (158) C.N. 300 RON, (159) A.C.A.

50 RON, (160) S.I.A. 100 RON, (161) L.N. 200 RON, (162) V.N. 100 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 750 RON. La data de 25 februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienții programați pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, după cum urmează: (163) D.I.B. 50 euro, (164) B.I.B. 100 euro, (165) P.E. 100 RON, (166) M.V. 50 euro, (167) T.A.A. 200 RON, (168) H.I. 200 RON, (169) M.R.A. 200 RON, (170) R.M. 200 RON, (171) D.G.B. 200 RON, (172) M.I. 200 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 200 euro și 1.300 RON.

În fine, la data de 26 februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienți pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, după cum urmează: (173) M.N.A. 100 RON, (174) P.C. 300 RON și (175) H.N. 100 RON, adică suma totală de 500 RON, activitatea inculpatului fiind întreruptă de intervenția organelor de urmărire penală care s-au deplasat la sediul cabinetului de expertiză în vederea efectuării percheziției, astfel cum s-a arătat mai sus. Starea de fapt și aspectele anterior expuse au rezultat din mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, care coroborate cu declarația inculpatului I.A.

prin care și-a recunoscut vinovăția, dovedesc existența și întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mită, constând în aceea că în perioada 30 ianuarie 2013-26 februarie 2013, în calitatea sa de medic expert angajat al Casei Județene de Pensii Sibiu, primit bani și alte foloase materiale de la pacienții care s-au prezentat la cabinet pentru expertizarea capacității de muncă în vederea obținerii sau, după caz, prelungirii deciziei de pensionare pentru grad de invaliditate obținând, în total, sumele de 5.390 euro și 21.310 RON, precum și două pachete de cafea, trei cutii ciocolată, doi litri țuică, trei sticle coniac. În ceea ce privește cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din 175 de infracțiuni de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. într-o infracțiune continuată de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instanța a apreciat-o ca fiind întemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Din perspectiva acestui text legal, instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile pentru existența infracțiunii continuate și anume: unitatea subiectului activ; pluralitatea de acțiuni săvârșite la diferite intervale de timp și care realizează fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni; unicitatea rezoluției infracționale.

Dacă în ceea ce privește primele două cerințe, întrunirea lor este certă, controverse în doctrină s-au ivit doar cu privire la ultima condiție. Referitor la unitatea de rezoluție infracțională, atât doctrina, cât și jurisprudența (decizia nr. 850/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) au evidențiat că aceasta trebuie să fie prealabilă începerii activității infracționale și să dureze tot timpul cât se derulează această activitate, cerințe care sunt îndeplinite în cauză.

Cu privire la rezoluția infracțională s-a mai subliniat că reprezintă un liant de ordin subiectiv care unește acțiunile săvârșite într-o unitate infracțională, dacă este conturată în linii generale, în ansamblu, cu posibilitatea survenirii unor noi împrejurări caracteristice fiecărei acțiuni, presupunând prin urmare, reprezentarea de la început a activității materiale corespunzătoare laturii obiective a infracțiunii, reprezentarea unei imagini de ansamblu a acțiunilor pe care făptuitorul urmează să le comită. Analizând actele dosarului, instanța de fond a apreciat că inculpatul I.A. și-a reprezentat de la început, în ansamblu, activitatea pe care o va realiza, respectiv aceea de a primi de la pacienți bani sau alte foloase care nu i se cuveneau.

Împrejurările reținute în ordonanța procurorului prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice, respectiv că infracțiunea a fost comisă în mai multe dintre formele ei alternative de săvârșire, nu mai subzistă în contextul în care, prin însăși precizarea din rechizitoriu, inculpatul a fost acuzat de comiterea infracțiunii de luare de mită doar în modalitatea primirii de foloase necuvenite. De asemenea, chiar dacă sumele de bani primite au fost diferite ca și cuantum și, instanța a constatat, referitor la faptele imputate și deduse judecății și, în mod contrar celor reținute în ordonanța de schimbare a încadrării juridice, că rezoluția infracțională a inculpatului nu a fost condiționată de manifestarea de voință a pacienților, de posibilitățile lor financiare.

Astfel, din procesele-verbale de redare a conținutului înregistrărilor în mediu ambiental, din declarațiile martorilor și din DVD-urile cu imaginile înregistrate reiese că, încă de la intrarea în cabinet, pacienții puneau plicul cu bani sau bunurile la dispoziția inculpatului, bunuri pe care acesta le lua la scurt timp și le ascundea în sertar, sub dosare, fără a pretinde în prealabil vreo sumă de bani și fără a verifica cuantumul sumelor de bani, raportat la fiecare pacient în parte. În același sens, s-a mai reținut că actele inculpatului reprezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni, acțiuni care s-au desfășurat în mod repetat, la intervale scurte de timp, cu intenția recunoscută de a primi foloase nedatorate.

Concluzionând, tribunalul a reținut că inculpatul I.A. a acționat în baza unei rezoluții infracționale unice, prealabile, de ansamblu și în consecință, în conformitate cu prevederile art. 334 C. proc. pen., a admis cererea de schimbare a încadrării juridice astfel cum a fost formulată de inculpat. În drept, s-a reținut că fapta inculpatului I.A. care în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada 30 ianuarie 2013-26 februarie 2013, în calitatea sa de medic expert al asigurărilor sociale, angajat al Biroului de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Sibiu, a primit diverse sume de bani și alte foloase materiale de la un număr de 175 de pacienți pentru a îndeplini activități specifice atribuțiilor sale de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere că inculpatul își desfășura activitatea în cadrul unui cabinet medical subordonat unei instituții publice, Casa Județeană de Pensii Sibiu, în cauză s-au reținut și prevederile art. 6 cu referire la art. 1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Pentru fapta reținută în sarcina sa, inculpatului I.A. i s-a aplicat o pedeapsă la a cărei individualizare au fost în vedere criteriile prevăzute de art. 72, art. 52 C. pen.

și anume: natura și gravitatea faptei săvârșite (infracțiune de corupție), valoarea socială însemnată încălcată (privitoare la cinstea, corectitudinea, probitatea în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu), multitudinea actelor materiale comise față de persoane în vârstă, bolnave, cu pensii modice, pe seama cărora și folosindu-se de funcția sa, a obținut ilicit, în mai puțin de o lună, suma considerabilă de peste 10.000 de euro, durata mare de timp a derulării faptei și care a fost stopată doar prin intervenția organelor judiciare, urmările acțiunilor sale (atingerea adusă profesiei de medic și instituției publice în cadrul căreia își desfășura activitatea profesională, scăderea încrederii pacienților în actul medical onest, consolidarea mentalității populației în necesitatea acordării mitei pentru primirea unui act medical), elementele ce caracterizează persoana inculpatului care nu deține antecedente penale, a recunoscut și și-a asumat răspunderea pentru comiterea faptei, dar care nu a manifestat o atitudine total sinceră (în acest sens instanța observând că inculpatul a pretins că a inițiat activitatea infracțională din cauza nemulțumirilor în legătură cu serviciul, datorate printre altele, nedecontării cheltuielilor de detașare, însă contrar acestor susțineri, din extrasele de cont de la dosar, rezultă că i s-au achitat lunar cheltuielile de detașare; pe de altă parte,

inculpatul a luat decizia de a primi necuvenit bunuri de la persoane bolnave, deși nemulțumirile i-au fost produse de angajator). De asemenea, instanța a mai ținut cont și de limitele de pedeapsă, astfel cum acestea se impun a fi reduse ca urmare a aplicării prevederilor art. 320 1 C. proc. pen. În cauză, tribunalul a apreciat că nu există temeiuri pentru a fi reținute circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, astfel cum s-a solicitat, întrucât o pedeapsă într-un cuantum sub minimul special, în contextul actual, nu ar mai fi aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul pedepsei. Simplul fapt că inculpatul nu deține antecedente penale nu poate justifica reținerea de circumstanțe atenuante întrucât această împrejurare nu are caracter de performanță, ci reprezintă o stare de normalitate.

A reduce pedeapsa pentru asemenea infracțiuni cu impact deosebit, ar echivala cu încurajarea tacită și a altor persoane la săvârșirea unor fapte similare, cu scăderea încrederii populației în actul medical, dar și judiciar. În plus, asemenea fapte, neurmate de o reacție exigentă a autorităților, ar putea întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în încălcarea legii. Nici solicitarea inculpatului de a se reține în favoarea sa, concomitent, atât dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen., cât și prevederile art. 74 lit. c) C. pen. privind comportarea sinceră, nu a fost primită întrucât, recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valență juridică.

În ceea ce privește problemele de sănătate invocate, instanța a constatat că inculpatul nu a probat că a încercat în prealabil să beneficieze de prevederile art. 139 1 C. proc. pen. În baza art. 254 alin. (3) C. pen., art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 5.390 euro și 21.310 RON, a două pachete de cafea, trei cutii ciocolată, doi litri țuică, trei sticle coniac, bunuri obținute necuvenit din comiterea infracțiunii. În același timp, instanța a constatat că inculpatul I.A. a consemnat la Banca C.E.C., Sucursala Sibiu, la dispoziția Tribunalului Sibiu, suma de 5.540 euro, conform recipisei de consemnare din 14 mai 2013 și suma de 21.310 RON conform recipisei de consemnare din 14 mai 2013, recunoscând în acest mod că le datorează statului.

Constatând însă că inculpatul a consemnat la Banca C.E.C. cu 150 de euro mai mult decât cuantumul stabilit a fi confiscat, instanța a dispus restituirea către inculpat a diferenței de 150 euro, remisă în plus. În ceea ce privește solicitarea procurorului de a se aplica dispozițiile art. 118 2 C. pen. privind confiscarea extinsă, instanța a respins această cerere pentru următoarele motive: În faza de urmărire penală au fost efectuate trei percheziții domiciliare, fiind descoperite și ridicate în vederea confiscării în total, sumele de: 90.144 RON, 60.420 euro, 640 lire sterline, 1.050 dolari SUA, 120 dolari canadieni.

Potrivit dispozițiilor art. 118 2 alin. (2) C. pen., confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: valoarea bunurilor dobândite într-o perioadă de 5 ani să depășească în mod vădit veniturile obținute în mod licit; formarea convingerii instanței că bunurile respective provin din activități infracționale de natura celor prevăzute la alin. (1). Privitor la confiscarea extinsă, tribunalul a subliniat mai întâi, că orice confiscare reprezintă o sancțiune de drept penal și prin urmare, o măsură restrictivă care ține de latura penală a procesului și cu privire la care, potrivit art. 65 C. proc. pen., sarcina probei revine organului de urmărire penală. În al doilea rând, prin răspunsurile date și înscrisurile depuse atât în faza de urmărire penală cât și la instanță, inculpatul a justificat sursa banilor depistați la perchezițiile domiciliare.

Astfel, din adeverințele emise de Casa Județeană de Pensii Sibiu, de Casa Județeană de Pensii Brașov reiese că în ultimii 5 ani, cuantumul total al salariilor obținute de inculpat se ridică la 99.286 RON. De asemenea, din contractele de vânzare-cumpărare a autoturismelor Y1, Y2, rezultă obținerea sumelor de 15.000 euro, respectiv 5.000 euro, iar din hotărârea din 29 mai 2008 emisă de SC E. SRL înregistrată la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Brașov reiese că inculpatul a mai dobândit 20.000 RON prin cesionarea capitalului social al firmei. Completarea la opinia expertală întocmită de expert contabil P.D.A., însoțită de balanțe analitice ale SC E. SRL confirmă cu certitudine faptul că în perioada ianuarie-mai 2008, inculpatul a ridicat suma de 49.234,13 RON.

La dosar au mai fost depuse în copie înscrisuri sub semnătură privată din care reiese că inculpatul I.A. a fost împrumutat de concubinul surorii sale cu suma de 55.000 euro, dar și de un prieten cu suma de 63.000 RON, precum și cu suma de 12.000 euro. De asemenea, reiese că fratele inculpatului, I.V., i-a dat acestuia 44.000 RON, în scopul preluării autoturismului marca Y3. În schimb, înscrisul de la dosar confirmă că în 2009 inculpatul a cumpărat un autoturism Y3 contra sumei de 13.500 euro. În ceea ce privește suma de 14.956 RON menționat de expertul contabil, instanța nu l-a reținut având în vedere că însuși expertul a concluzionat că este doar posibil ca inculpatul să fi încasat suma. Totalizând sumele de bani mai sus menționate a rezultat că în ultimii 5 ani veniturile licite ale inculpatului au fost de 87.000 euro și 275.520,13 RON.

Comparând aceste sume cu cele pretinse a fi confiscate, se desprinde concluzia că valoarea bunurilor dobândite nu depășește veniturile obținute în mod licit, astfel că nu sunt întrunite cerințele art. 118 2 C. pen. Solicitarea parchetului de a nu ține cont de înscrisurile depuse de inculpat în fața instanței nu a fost primită din mai multe motive. Astfel, tribunalul a constatat că încă din faza de urmărire penală, inculpatul a susținut în fața procurorului că sumele de bani găsite la locuința sa provin din bani împrumuți de la rude și prieteni, din sume obținute din activitatea desfășurată în cadrul unor societăți comerciale, din vânzarea unui autoturism, susțineri justificate cu înscrisurile depuse tot în faza de urmărire penală (Dosarul nr. 2383/85/2013).

Omisiunea de a se administra probe sub acest aspect în timpul urmăririi penale, nu poate atrage respingerea de către instanță a cererii inculpatului de a se prevala de beneficiile procedurii reglementate de art. 320 1 C. proc. pen., text legal care de altfel, în mod imperativ interzice administrarea de probe pe latură penală. Mai mult, parchetul nu a contestat înscrisurile depuse de inculpat la dosar, ci doar în faza dezbaterilor a solicitat înlăturarea lor. În contextul dat, constatând că înscrisurile depuse de inculpat au fost doar formal contestate, instanța a concluzionat în sensul că nu sunt motive pentru a nu ține cont de ele și, în temeiul art. 118 2 C. pen. a respins cererea de confiscare extinsă.

În ceea ce privește contestația formulată de mama inculpatului, I.M., instanța a admis-o în parte și a dispus restituirea sumei de 10.400 euro către aceasta, având în vedere că înscrisurile de la dosar (procura dată de fiica petiționarei, lista emisă de W.U.) se complinesc cu susținerile petentei de la momentul efectuării percheziției și cu cele ale inculpatului. Pe de altă parte, instanța nu a luat în considerare contractul de credit depus la dosar, având în vedere că suma de bani a fost împrumutată încă din 2 martie 2009 pentru nevoi personale nenominalizate, că în contract apar două codebitoare (I.M. și I.I.N.) fără a fi specificate sumele ridicate de fiecare dintre ele, aspecte în raport de care, nu se poate stabili un cuantum cert al sumelor de bani, pe care în data de 26 februarie 2013, l-ar mai fi avut în posesie.

Având în vedere dispozițiile art. 163 C. proc. pen., potrivit cărora măsura asigurătorie constă în indisponibilizarea în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei, faptul că sumele dispuse a fi confiscate au fost consemnate la Banca C.E.C., iar părți civile nu există, precum și prevederile art. 357 C. proc. pen., instanța a ridicat măsura asiguratorie prin instituirea sechestrului luată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu prin ordonanța din 27 februarie 2013, îndreptată prin ordonanța din 28 februarie 2013 și a dispurestituirea către inculpatul I.A. a sumelor de 60.420 euro, 90.144 RON, 640 lire sterline, 1.050 dolari SUA, 384 RON echivalent a 120 dolari canadieni. Împotriva acestei hotărâri au declarat apeluri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și inculpatul I.A.

Parchetul a criticat soluția adoptată de tribunal din perspectiva: - greșitei schimbări a încadrării juridice în raport de actele materiale reținute în sarcina inculpatului și recunoscute de către acesta, cu menționarea faptului că luarea de mită este o infracțiune instantanee care se consumă în momentul în care funcționarul a primit banii sau alte foloase necuvenite cu scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, iar împrejurările în care a luat de la pacienți banii sunt diferite de la caz la caz; - cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare fiind apreciată ca insuficientă pentru realizarea scopului acesteia, față de contextul în care au fost comise faptele, modul de operare, persoanele de la care inculpatul primea bani sau alte foloase, numărul mare de acte materiale comise, 175; - greșitei respingeri a cererii de luare a măsurii de siguranță a confiscării extinse prevăzute de art. 118² C. proc.

pen. pentru sumele de bani găsite la perchezițiile domiciliare efectuate și care nu au fost justificate de către inculpat, din actele dosarului, rezultând „presupunerea rezonabilă că acestea provin tot din săvârșirea infracțiunilor de luare de mită comise anterior datei de 30 ianuarie 2013, de când a fost monitorizat”. S-a menționat că instanța de fond nu a exercitat rol activ în sensul solicitării documentelor justificative depuse de către inculpat pentru a justifica proveniența acestor sume de bani găsite la domiciliul său în momentul efectuării percheziției, soluția fiind adoptată pe baza unor fotocopii ale respectivelor înscrisuri; - împrejurării că s-au restituit inculpatului și mamei acestuia sume de bani mai mari decât cele ridicate și indisponibilizate în cursul urmării penale, deoarece suma de 10.400 euro restituită mamei inculpatului trebuia scăzută din cea care s-a restituit acestuia.

Acuzarea și-a suplimentat motivele de apel în sensul desființării hotărârii și reluării judecății la instanța de fond în vederea înlăturării prevederilor art. 320 1 C. proc. pen. sau, după caz, a efectuării cercetării judecătorești cu motivarea că, recunoașterea trebuie să fie integrală pentru a produce consecințe reductive de pedeapsă. Nerecunoașterea sau recunoașterea condiționată a faptei obligă judecătorul să procedeze la efectuărea cercetării judecătorești, cadru procesual în care se discută de către acuzare și apărare, inclusiv legitimitatea acuzației privind confiscarea extinsă. Aceasta presupune administrarea unei probațiuni adecvate cu posibilitatea ca procurorul să dovedească „activitatea infracțională anterioară” (cei 5 ani), precaritatea dovezilor inculpatului și neverosimilitatea susținerilor sale asupra provenienței acestor valori.

În acest context s-a apreciat că judecătorul nu a cercetat fondul acestei acuzații. Inculpatul prin apărător ales a criticat soluția instanței de fond pentru: - omisiunea instanței de a argumenta reținerea sau înlăturarea probelor sau a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția în cauză. Inculpatul a invocat starea de stres și depresie care l-au determinat să primească bani și care rezultă din raportul medical aflat la dosar; - greșita individualizare judiciară a pedepsei și a modului de executare a acesteia. În mod greșit s-a reținut că nu există circumstanțe atenuante care să poată fi reținute în favoarea sa. A invocat faptul că instanța nu s-a pronunțat cu privire la solicitarea apărării de a se reține dispozițiile art. 74 lit. b) C. pen.

(este invocată practică judiciară, decizia nr. 1210 din 2 iulie 2012 a Curții de Apel Alba-Iulia), precum și conduita din timpul stării de detenție provizorie ca argument suplimentar în vederea reținerii de circumstanțe personale; - nepronunțarea cu privire la suma de 3.350 euro, reprezentând diferența de până la 13.750 euro, instanța de fond omițând luarea în considerare a contractului de credit. Curtea de apel, verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, în raport de principiile care guvernează soluționarea apelului, prevăzute de art. 370 C. proc. pen.

a constatat parțial fondate, motivele invocate de acuzare și, în consecință, prin decizia penală nr. 173/A din 9 octombrie 2013. A admis apelul declarat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva sentinței penale nr. 85 din 20 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar penal nr. 3654/85/2013: A desființat sentința penală atacată sub aspectul încadrării juridice atribuite infracțiunii de luare de mită și a sumei în moneda euro restituită inculpatului, urmare ridicării măsurii sechestrului asigurator și, rejudecând cauza în aceste limite: A dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

în infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. A menținut soluția de ridicare a măsurii asiguratorii prin instituirea sechestrului, luată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu prin ordonanța din 27 februarie 2013, îndreptată prin ordonanța din 28 februarie 2013 și a dispus restituirea către inculpatul I.A. a sumelor de 50.020 euro, 90.144 RON, 640 lire sterline, 1.050 dolari SUA, 384 RON echivalent a 120 dolari canadieni. A menținut în rest soluția adoptată de instanța de fond în hotărâre supusă apelului și celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul I.A., a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii de 24 de ore din data de 26 februarie 2013 și perioada arestului preventiv începând cu data de 5 martie 2013 și până la 9 octombrie 2013 și a menținut starea de arest a acestuia.

În considerentele deciziei, curtea a reținut următoarele: Critica vizând greșita schimbare a încadrării juridice din 175 de infracțiuni de luare de mită într-o infracțiune de luare de mită în formă continuată nu a mai fost susținută oral în dezbaterea apelului dar, relativ la contextul factual în care a acționat inculpatul I.A., săvârșind 175 de acte materiale de luare de mită de la tot atâția pacienți enumerați în conținutul hotărârii, care s-au prezentat la cabinet în vederea expertizării capacității de muncă pentru obținerea sau, după caz, prelungirea deciziei de pensionare pentru grad de invaliditate, pentru eliberarea deciziilor medicale privind pierderea sau diminuarea capacității de muncă, respectiv de atestare oficială a gradului de invaliditate și a drepturilor de asigurări ce decurg din această asigurare, activități specifice atribuțiilor de serviciu pe care le avea inculpatul în cadrul biroului de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Sibiu, curtea a opinat în sensul caracterului continuat al infracțiunii de luare de mită din perspectiva în care este demonstrată întrunirea cumulativă a condițiilor cerute de lege și lipsită de controversă rezoluția infracțională unică.

Aceasta în considerarea faptului că probele administrate în faza urmării penale (declarațiile pacienților audiați în calitate de martori, procesele-verbale de redare a înregistrărilor în mediul ambiental, suporturile optice conținând imagini surprinse cu modul de operare) denotă împrejurarea că inculpatul a acceptat și și-a însușit plicurile cu bani sau bunurile puse la dispoziția sa în mod independent de existența vreunei condiționări în efectuarea actului medical. Relevantă este și împrejurarea că actele materiale care reprezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni s-au desfășurat în mod repetat, constant, cu intenția recunoscută de către inculpat de a primi respectivele foloase ilicite.

Pentru considerente ce țin de acuratețea hotărârii, instanța de apel a pus în discuție conform art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice, infracțiunea specială impunându-se a se raporta la cadrul general și nu invers. Pe cale de consecință, s-a apreciat că este corectă reținerea în sarcina inculpatului a infracțiunii de luare de mită în formă continuată, săvârșită în baza unei rezoluții infracționale unice în perioada 30 ianuarie 2013-26 februarie 2013, a cărei încadrare juridică se circumscrie dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Critica referitoare la netemeinicia soluției sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și a modului de executare a acesteia s-a apreciat că este nefondată.

Din perspectiva în care și inculpatul a invocat în mod similar această critică, prin analiza pe care a efectuat-o, Curtea a răspuns ambelor părți în sensul că: Este reală împrejurarea că, din analiza declarațiilor martorilor audiați în faza urmării penale rezultă împrejurarea că inculpatul a primit bani și bunuri de la pacienți cu un anume grad de invaliditate, ce suferă de boli sau care au vârste respectabile. Instanța a ținut cont de aceste criterii și a constatat că reprezintă, pe lângă celelalte criterii enumerate, trăsături evidențiate în conținutul pedepsei stabilite. S-a considerat că pedeapsa este echitabilă și proporțională tuturor elementelor care se circumscriu art. 72 C. pen. și prin forma în care au fost expuse și analizate în mod explicit, justifică înlăturarea celorlalte criterii personale apreciate de către inculpat ca intrând în sfera dispozițiilor art. 7