ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1317/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1317/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor de
față;
În baza actelor și lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 85 din 20 iunie 2013
pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 3654/85/2013 s-a hotărât:
În baza art. 334 C.
proc. pen. s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată
de inculpatul I.A., din 175 de infracțiuni de luare de mită prevăzute de art. 254
alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33
lit. a) C. pen. într-o infracțiune continuată de luare de mită prevăzută de
art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. și în consecință:
În baza art. 254
alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41
alin. (2), art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. a fost
condamnat inculpatul I.A., în prezent aflat în Penitenciarul A., la pedeapsa de:
- 3 ani 6 luni închisoare
și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a exercita profesia de medic expert
al asigurărilor sociale) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale,
pentru săvârșirea infracțiunii continuate de luare de mită.
În baza art. 71 alin.
(2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) (dreptul de a exercita profesia de
medic expert al asigurărilor sociale) C. pen.
În baza art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata de 24 ore a reținerii din data de 26
februarie 2013 și durata arestării preventive începând cu data de 5 martie 2013
la zi.
În baza art. 350 C.
proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 254
alin. (3) C. pen., art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat
a sumelor de 5.390 euro și 21.310 RON, a două pachete de cafea, trei cutii ciocolată,
doi litri țuică, trei sticle coniac și s-a constatat că inculpatul I.A. a consemnat
la Banca C.E.C., Sucursala Sibiu, la dispoziția Tribunalului Sibiu, suma de 5.540
euro conform recipisei de consemnare din 14 mai 2013 și suma de 21.310 RON conform
recipisei de consemnare din 14 mai 2013.
În baza art. 118
2
C. pen. s-a respins cererea de confiscare extinsă.
S-a admis în parte contestația
formulată de I.M. și în consecință, s-a dispus restituirea sumei de 10.400 euro
către aceasta.
În baza art. 357 C.
proc. pen. s-a ridicat măsura asiguratorie prin instituirea sechestrului, luată
de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu prin ordonanța din 27 februarie 2013,
îndreptată prin ordonanța din 28 februarie 2013 și dispune restituirea către inculpatul
I.A. a sumelor de 60.420 euro, 90.144 RON, 640 lire sterline, 1.050 dolari SUA,
384 RON echivalent a 120 dolari canadieni.
S-a dispus restituirea
către inculpatul I.A. a sumei de 150 euro.
În baza art. 191 C.
proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 5.300 RON cu
titlu de cheltuieli judiciare.
În considerentele sentinței,
instanța de fond a reținut următoarele:
În perioada 30
ianuarie 2013-26 februarie 2013, în care activitatea sa profesională a fost supravegheată
de organele de urmărire penală, inculpatul I.A., în calitate de medic expert al
asigurărilor sociale, angajat al Biroului de Expertiză Medicală și Recuperare a
Capacității de Muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Sibiu, a primit de la mai
multe persoane diverse sume de bani și alte foloase materiale pentru a le elibera
decizii medicale privind pierderea sau diminuarea capacității de muncă, respectiv
de atestare oficială a gradului de invaliditate și a drepturilor de asigurări sociale
ce decurg din această încadrare, activități specifice atribuțiilor de serviciu.
Dosarul a fost constituit
urmare a sesizării din oficiu a procurorului, din informațiile primite, rezultând
că medicul I.A., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pretinde și primește bani
de la pacienți, persoane pe care le expertizează pentru a decide acordarea sau,
după caz, menținerea gradului de invaliditate potrivit afecțiunilor de care acestea
suferă, precum și eliberarea deciziei asupra capacității de muncă, decizie care
să le permită încasarea pensiei pe caz de boală.
Din actele dosarului a
mai rezultat că, începând cu data de 1 septembrie 2011, inculpatul a ocupat postul
de expert al asigurărilor sociale în cadrul Casei Județene de Pensii Sibiu, Biroul
de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă.
Fiind angajat al Casei
Județene de Pensii în funcția de medic primar, în baza unui contract individual
de muncă pe durată nedeterminată, inculpatul a îndeplinit calitatea de funcționar
public în sensul legii penale, art. 147 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 145
C. pen.
Încadrarea juridică a
infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 C. pen. în condițiile art. 6
din Legea nr. 78/2000 a fost reținută de procuror prin rezoluția din data de 26
februarie 2013, dispunându-se începerea urmăririi penale împotriva medicului I.A.
pentru luare de mită în forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen.
Prin ordonanța din data de 27 februarie 2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii
penale pentru comiterea acelorași fapte, cu aceeași încadrare juridică, iar prin
ordonanța din data de 19 aprilie 2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice,
în sensul reținerii în concurs real a 175 infracțiuni de luare de mită, în locul
unei singure infracțiuni în formă continuată.
În temeiul art. 91
1
C. proc. pen., prin încheierea nr. 8 din 22 ianuarie 2013, Tribunalul Sibiu a admis
solicitarea procurorului și a autorizat pe o perioadă de 30 de zile, începând cu
data de 22 ianuarie 2013, ora 10:00 și până la data de 20 februarie 2013, ora 10:00,
interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de I.A., precum
și înregistrarea ambientală audio-video și de imagini cu privire la momentul săvârșirii
de către acesta la locul de muncă a infracțiunii de luare de mită, fiind emisă autorizația
de percheziția din 22 ianuarie 2013.
În vederea probării activității
infracționale a inculpatului s-a continuat activitatea de monitorizare a acțiunilor
acestuia la locul de muncă și după data de 20 februarie 2013, ora 10:00, sens în
care s-a cerut instanței prelungirea cu alte 30 de zile a autorizației inițiale,
prin încheierea nr. 22 din 19 februarie 2013, Tribunalul Sibiu dispunând admiterea
cererii și, în consecință, autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor
telefonice purtate de I.A., precum și înregistrarea ambientală audio-video și de
imagini cu privire la momentul săvârșirii de către acesta la locul de muncă a infracțiunii
de luare de mită, fiind emisă autorizația din 19 februarie 2013, pentru perioada
20 februarie 2013, ora 10:00-21 martie 2013, ora 10:00.
În urma celor trei percheziții
domiciliare efectuate în data de 26 februarie 2013, organele de urmărire penală
au descoperit și ridicat de la inculpat în total, sumele de 90.144 RON, 60.420 euro,
640 lire sterline, 1.050 dolari SUA, 120 dolari canadieni, bani care, prin ordonanța
procurorului din data de 27 februarie 2013 au fost indisponibilizați în vederea
confiscării speciale, prin instituirea sechestrului.
În continuare, întrucât
din înregistrările ambientale realizate a rezultat că pacienții medicului Ienea
i-au dat acestuia bani (numerar sau în plic) pe care îi punea într-un sertar al
biroului, de unde îi lua la sfârșitul consultațiilor, s-a procedat la identificarea
și audierea acestora, din declarațiile date, complinite cu aspectele identificate
din analiza înregistrărilor efectuate, rezultând că în perioada 30 ianuarie 2013-26
februarie 2013, inculpatul a primit bani și alte bunuri care nu i se cuveneau de
la un număr de 175 de pacienți, pentru a efectua acte privitoare la atribuțiile
sale de serviciu. Astfel:
La data de 30
ianuarie 2013, inculpatul a primit de la pacientul (1) I.A.A. suma de 100 euro pentru
a-i elibera decizia de pensionare pentru invaliditate gradul III.
La data de 4
februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (2) B.E. suma de 100 de euro
pentru decizia de prelungire a pensiei pentru incapacitate de muncă cu încă 1 an,
cu menținerea în același grad III de invaliditate; (3) M.R.O. suma de 600 de euro
pentru menținerea deciziei de pensionare pentru invaliditate gradul II și pentru
anul 2013, atât pentru sine, cât și pentru soțul său, numitul M.M.; (4) D.F. suma
de 250 RON pentru decizia de menținere în același grad de invaliditate și, implicit,
pentru o decizie de pensie valabilă încă un an; (5) G.C. suma de 200 RON pentru
decizia de încadrare în gradul II de invaliditate; (6) O.I. suma de 100 RON pentru
decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei pentru aceasta încă
1 an de zile; (7) R.A. suma de 50 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate;
și (8) S.V.E. suma de 400 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate
gradul III. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut, în mod
ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 1.150 euro și 550 RON.
La data de 5
februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (9) J.M.A. suma de 200 RON,
un pachet de cafea și o cutie cu ciocolată pentru decizia definitivă de pensionare,
pacienta beneficiind anterior, încă din anul 1995, de pensie pentru incapacitate
de muncă gradul II, supusă revizuirii potrivit legii; (10) D.M. suma de 200 RON
pentru decizia definitivă de pensionare, în condițiile în care pacientul a beneficiat
anterior, din anul 1998, de pensie pentru incapacitate de muncă supusă însă revizuirii
anuale în condițiile legii; (11) B.A.I. suma de 50 euro pentru decizia de menținere
în același grad de invaliditate, cu păstrarea pensiei corespunzătoare, pacientul
beneficiind încă din anul 1997 de pensie de boală, de asemenea cu reevaluare anuală
a stării de sănătate; (12) I.N. suma de 100 RON, tot pentru menținerea gradului
de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, acest pacient obținând o decizie de
pensie pentru incapacitate de muncă în anul corespunzătoare, acest pacient obținând
o decizie de pensie pentru incapacitate de muncă în anul 2011, cu revizuire anuală;
(13) D.E., suma de 50 euro pentru aceeași decizie de menținere a gradului de invaliditate
și a pensiei corespunzătoare, pacientul fiind pensionat pentru invaliditate gradul
II din anul 2005, de asemenea cu revizuire medicală anuală; (14) M.N. suma de 50
euro pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare,
pacientul fiind pensionat din anul 2010 cu revizuire medicală anuală, conform legii;
(16) T.C. suma de 200 RON pentru aceeași decizie de menținere a pensiei, pacienta
fiind pensionată pentru invaliditate gradul III din anul 2007, cu revizuire medicală
anuală; (17) K.A. suma de 100 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate;
(18) L.A. suma de 100 RON pentru decizia de pensionare pentru invaliditate. La sfârșitul
acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții
pe care i-a avut, suma totală de 250 euro și 900 RON, precum și un pachet de cafea
și o cutie cu ciocolată.
La data de 6
februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (19) R.L. suma de 100 RON pentru
decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, pacientul
fiind pensionat pentru invaliditate gradul II din anul 1998, cu trecerea în gradul
III din anul 2011, cu revizuire medicală anuală conform legii; (20) B.M.A. suma
de 100 RON pentru prelungire concediu medical cu încă 30 de zile, pacienta beneficiind
anterior de concediu medical de 90 de zile de la medicul specialist cardiolog și
încă 30 de zile de la inculpatul I.A. în luna ianuarie 2013; (21) B.G. suma de 50
euro pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei urmare
a revizuirii medicale pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și
a pensiei, urmare a revizuirii medicale anuale; (22) M.A. suma de 50 euro, la revizuirea
medicală anuală, pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei;
(23) H.M. suma de 50 euro pentru aceeași decizie de menținere a gradului de invaliditate
și a pensiei, pacientul fiind pensionat pentru incapacitate de muncă gradul II din
anul 1999, cu revizuire medicală anuală; (24) R.R.V. suma de 150 euro pentru decizia
de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei; (25) V.M. suma de 100 euro,
pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei; (26) I.I.D.
suma de 100 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate a fostei soții,
numita G.M.M.; (27) F.M. suma de 150 euro pentru decizia de menținere a gradului
de invaliditate și a pensiei, pacienta fiind pensionată medical din anul 2000, cu
revizuire anuală conform legii. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul
a obținut, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 650 euro
și 200 RON.
La data de 7
februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (28) B.M.M. suma de 200 RON
pentru decizia de menținere a gradului III de invaliditate și a pensiei corespunzătoare
acestei invalidități, pacienta fiind pensionată medical din anul 2000; (29) I.A.A.A.
suma de 150 RON pentru menținere pensie de boală corespunzătoare gradului III de
invaliditate; (30) T.S. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a gradului III
de invaliditate și a pensiei aferente: (31) F.T.S. suma de 50 euro și 50 RON pentru
decizia de menținere a pensiei de boală corespunzătoare gradului III de invaliditate
în care pacienta a fost încadrată din anul 2011; (32) B.I. suma de 200 RON pentru
aceeași decizie de menținere a pensiei pe caz de boală; (33) B.S.M. o sticlă de
țuică pentru decizia de menținere a pensiei pentru invaliditate gradul II, pacientul
beneficiind de această pensie în că din anul 2006; (34) C.A. suma de 200 RON pentru
decizia definitivă de pensionare; (35) O.V. suma de 200 RON pentru decizia de menținere
a gradului III de invaliditate și a pensiei corespunzătoare; (36) A.N.S. suma de
200 RON pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei de boală
corespunzătoare; (37) P.A. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a pensiei
pentru invaliditate gradul III; (38) M.R. suma de 100 RON pentru decizia de menținere
a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare, pacienta beneficiind de
o astfel de pensie din anul 2001, cu revizuirea medicală anuală conform legii; (39)
C.I. suma de 200 euro pentru decizia de pensionare pentru invaliditate gradul III.
La sfârșitul acestei zile de consultații inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal
de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 350 euro și 1.300 RON, precum și
o sticlă de țuică.
La data de 8
februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (40) C.I.A. suma de 100 euro,
la revizuirea stării sale de sănătate, pentru decizia de menținere a gradului de
invaliditate și a pensiei de boală de care beneficiază începând cu anul 2004; (41)
M.D. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate și a
pensiei de boală; (42) L.I. suma de 100 euro pentru aceeași decizie de menținere
a gradului de invaliditate și a pensiei; (43) B.Z. suma de 200 RON pentru decizia
de menținere a pensiei de boală corespunzătoare gradului III de invaliditate în
care pacienta a fost încadrată încă din anul 2002; (44) P.I. suma de 50 euro pentru
aceeași decizie de menținere a pensiei de boală; (45) B.C. suma de 50 euro pentru
aceeași decizie; (46) O.V.A. suma de 50 euro pentru decizia de menținere a gradului
III de invaliditate și a pensiei corespunzătoare; (47) L.B.G. suma de 50 euro și
100 RON pentru aceeași decizie de menținere a pensiei de boală. La sfârșitul acestei
zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții
pe care i-a avut, suma totală de 450 euro și 300 RON.
La data de 11
februarie 2013, inculpatul a primit de la pacienții: (48) H.V. suma de 200 RON pentru
decizia de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei, pacientul fiind pensionat
de boală încă din anul 1999 cu revizuirea anuală a stării de sănătate conform legii;
(49) L.I.A. suma de 200 RON pentru decizia de menținere a gradului de invaliditate
și a pensiei; (50) C.I.B. suma de 200 RON pentru aceeași decizie; (51) D.I. un pachet
de cafea pentru decizia de menținere a pensiei de boală de care pacientul beneficiază
din anul 1999; (52) L.D. suma de 100 euro pentru decizia de menținere a pensiei
de boală cu prilejul revizuirii medicale; (53) H.Z. suma de 100 euro pentru decizia
de menținere a pensiei de boală cu prilejul revizuirii medicale; (54) K.A.A. suma
de 150 RON pentru aceeași decizie; (55) B.M. suma de 200 RON pentru revizuire decizie
pensie de boală; (56) P.G.C. suma de 50 RON pentru aceeași decizie favorabilă la
revizuirea pensiei de boală; (57) V.G. suma de 50 RON pentru revizuire decizie pensie
de boală; (58) B.E.A. suma de 200 RON pentru revizuire decizie pensie de boală;
(59) L.R. suma de 50 euro pentru aceeași decizie de menținere a pensiei de boală
cu ocazia revizuirii medicale; (60) O.E. suma de 300 euro pentru revizuire decizie
pensie de boală. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut
așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 450 euro
și 1.450 RON, precum și un pachet de cafea.
La data de 12
februarie 2013, pentru a elibera decizii de menținere în gradul de invaliditate
și, implicit, a pensiei corespunzătoare, precum și pentru a emite decizii de pensionare
pentru grad de invaliditate, inculpatul a primit de la pacienții care s-au prezentat
la cabinetul său de expertiză următoarele sume de bani: (61) P.A.A. 150 euro, (62)
L.M. 200 RON, (63) A.E. 250 euro, (64) C.A.A. 200 RON, (65) C.M. 50 euro, (66) M.G.
300 RON, (67) F.I. 50 euro, (68) B.I.A. 100 RON, (69) P.M. 150 RON, (70) T.I. 200
RON, (71) S.M. 200 RON, (72) T.A. 200 RON, (73) C.I.C. 200 RON, (74) H.R. 300 RON,
(75) V.M.A. 50 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut
așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 500 euro
și 2.100 RON.
La data de 13
februarie 2013, inculpatul a primit, de asemenea, sume de bani de la pacienții care
s-au prezentat la cabinet pentru expertizare, respectiv pentru a emite decizii de
menținere a gradului de invaliditate cu prilejul revizuirii anuale medicale a celor
care beneficiau deja de pensie de boală ori decizii de pensionare pentru invaliditate,
după cum urmează: (76) M.N.M. 50 RON, (77) T.T. 50 euro, (78) D.I.A. 300 RON, (79)
M.E. 100 RON, (80) B.S. 200 RON, (81) H.C. 300 RON, (82) S.I. 300 RON, (83) D.M.A.
50 euro, (84) V.D. 40 euro, (85) P.A.B. 160 RON, (86) L.L.M. 300 RON, (87) M.A.
300 RON, (88) M.G.A. 400 RON, (89) C.M.A. 300 RON, (90) P.A.C. 200 RON, (91) S.A.
200 RON, (92) G.E. 200 RON, (93) D.G. 200 RON, (94) G.A. 50 euro, (95) C.M.B. un
pachet cafea și două ciocolate. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul
a obținut, așadar, în mod ilegal, de la pacienții programați în ziua respectivă,
suma totală de 190 euro și 3.510 RON, precum și un pachet cafea și două ciocolate.
La data de 14 februarie
2013, inculpatul a primit sume de bani de la pacienții care s-au prezentat la cabinet
pentru expertizare, respectiv pentru a emite decizii de menținere a gradului de
invaliditate cu prilejul revizuirii anuale medicale a celor care beneficiau deja
de pensie de boală ori decizii de pensionare pentru invaliditate, după cum urmează:
(96) A.D. 50 euro, (97) R.I. 200 RON, (98) V.A. 100 RON, (99) C.E. 50 euro, (100)
S.M.A. 300 RON, (101) B.A. 200 RON, (102) O.V.B. 200 RON, (103) B.M.B. 100 euro,
(104) G.I. 200 RON, (105) S.S. 50 RON, (106) R.A.A. 50 euro. La sfârșitul acestei
zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții
pe care i-a avut, suma totală de 250 euro și 1.250 RON.
La data de 15
februarie 2013, inculpatul a primit sume de bani de la pacienții care s-au prezentat
la cabinet pentru expertizare, respectiv pentru a emite decizii de menținere a gradului
de invaliditate cu prilejul revizuirii anuale medicale a celor care beneficiau deja
de pensie de boală ori decizii de pensionare pentru invaliditate, după cum urmează:
(107) B.M.C. 50 euro, (108) S.A.A. 200 RON, (109) S.A.A. 200 RON, (110) R.E.R. 100
euro, (111) G.N. 200 RON, (112) D.A. și P.M.A. 100 euro, (113) B.M.F. 100 RON, (114)
O.A. 50 euro. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar,
în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 300 euro și 700
RON.
La data de 18
februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienții programați
pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei
corespunzătoare, după cum urmează: (115) H.M.A. 300 RON, (116) D.V. 200 RON, (117)
M.L. 200 RON, (118) R.E. 100 euro, (119) G.D. 300 RON, (120) P.D. 100 RON, (121)
L.V. 300 RON, (122) S.V. 200 RON, (123) T.E. 100 euro, (124) C.A.M. 100 RON, (125)
M.L.A. 200 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar,
în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 200 euro și 1.900
RON.
La data de 19
februarie 2013, inculpatul a primit, de asemenea, bani de la pacienții programați
pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei
corespunzătoare, după cum urmează: (126) M.A.A. 200 RON, (127) D.R. 200 RON, (128)
C.V. 50 euro, (129) S.T. 150 RON, (130) R.M.C. 50 euro și 100 RON, (131) C.L. 200
RON, (132) I.I. 100 RON, (133) H.E.C. 50 euro, (134) V.I. 200 RON, (135) B.A.A.
100 RON, (136) M.A.B. 100 RON. La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul
a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de
150 euro și 1.350 RON.
La data de 20
februarie 2013, inculpatul a primit, de asemenea, bani de la pacienții programați
pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei
corespunzătoare, după cum urmează: (137) M.D.A. 200 RON, (138) N.I. 100 RON, (139)
M.S.A. 200 RON, (140) A.G. un litru țuică, (141) P.I.A. 100 euro, (142) V.I.A. 200
RON, (143) L.I.B. 50 euro, (144) M.G.B. 100 RON, (145) B.M.D. 200 RON. La sfârșitul
acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții
pe care i-a avut, suma totală de 150 euro și 1.000 RON, precum și un litru de țuică.
La data de 21
februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienții programați
pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei
corespunzătoare, după cum urmează: (146) S.D. 200 RON, (147) R.F. 400 RON, (148)
S.E. 150 RON, (149) M.M.A. 300 RON, (150) R.V. 300 RON, (151) P.A.D. 200 RON, (152)
F.I.A. 100 RON, (153) A.C. 50 euro și 2 sticle coniac, (154) O.P. 50 RON, (155)
S.E.A. 250 RON, (156) D.G.A. 200 RON, (157) Z.V. 100 RON și o sticlă coniac. La
sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal,
de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 50 euro și 2.250 RON, precum și
trei sticle coniac.
La data de 22
februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienții programați
pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei
corespunzătoare, după cum urmează: (158) C.N. 300 RON, (159) A.C.A. 50 RON, (160)
S.I.A. 100 RON, (161) L.N. 200 RON, (162) V.N. 100 RON. La sfârșitul acestei zile
de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal, de la pacienții pe care
i-a avut, suma totală de 750 RON.
La data de 25
februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienții programați
pentru a le elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei
corespunzătoare, după cum urmează: (163) D.I.B. 50 euro, (164) B.I.B. 100 euro,
(165) P.E. 100 RON, (166) M.V. 50 euro, (167) T.A.A. 200 RON, (168) H.I. 200 RON,
(169) M.R.A. 200 RON, (170) R.M. 200 RON, (171) D.G.B. 200 RON, (172) M.I. 200 RON.
La sfârșitul acestei zile de consultații, inculpatul a obținut așadar, în mod ilegal,
de la pacienții pe care i-a avut, suma totală de 200 euro și 1.300 RON.
În fine, la data de 26
februarie 2013, inculpatul a primit de asemenea, bani de la pacienți pentru a le
elibera decizii de menținere a gradului de invaliditate și a pensiei corespunzătoare,
după cum urmează: (173) M.N.A. 100 RON, (174) P.C. 300 RON și (175) H.N. 100 RON,
adică suma totală de 500 RON, activitatea inculpatului fiind întreruptă de intervenția
organelor de urmărire penală care s-au deplasat la sediul cabinetului de expertiză
în vederea efectuării percheziției, astfel cum s-a arătat mai sus.
Starea de fapt și aspectele
anterior expuse au rezultat din mijloacele de probă administrate în faza de urmărire
penală, care coroborate cu declarația inculpatului I.A. prin care și-a recunoscut
vinovăția, dovedesc existența și întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii
de luare de mită, constând în aceea că în perioada 30 ianuarie 2013-26
februarie 2013, în calitatea sa de medic expert angajat al Casei Județene de Pensii
Sibiu, primit bani și alte foloase materiale de la pacienții care s-au prezentat
la cabinet pentru expertizarea capacității de muncă în vederea obținerii sau, după
caz, prelungirii deciziei de pensionare pentru grad de invaliditate obținând, în
total, sumele de 5.390 euro și 21.310 RON, precum și două pachete de cafea, trei
cutii ciocolată, doi litri țuică, trei sticle coniac.
În ceea ce privește cererea
inculpatului de schimbare a încadrării juridice din 175 de infracțiuni de luare
de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea
nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. într-o infracțiune continuată de
luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea
nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instanța a apreciat-o ca fiind
întemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește
la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau
inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
Din perspectiva acestui
text legal, instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile pentru existența
infracțiunii continuate și anume: unitatea subiectului activ; pluralitatea de acțiuni
săvârșite la diferite intervale de timp și care realizează fiecare în parte
conținutul aceleiași infracțiuni; unicitatea rezoluției infracționale. Dacă în ceea
ce privește primele două cerințe, întrunirea lor este certă, controverse în doctrină
s-au ivit doar cu privire la ultima condiție.
Referitor la unitatea
de rezoluție infracțională, atât doctrina, cât și jurisprudența (decizia nr. 850/2012
a Înaltei Curți de Casație și Justiție) au evidențiat că aceasta trebuie să fie
prealabilă începerii activității infracționale și să dureze tot timpul cât se derulează
această activitate, cerințe care sunt îndeplinite în cauză. Cu privire la rezoluția
infracțională s-a mai subliniat că reprezintă un liant de ordin subiectiv care unește
acțiunile săvârșite într-o unitate infracțională, dacă este conturată în linii generale,
în ansamblu, cu posibilitatea survenirii unor noi împrejurări caracteristice fiecărei
acțiuni, presupunând prin urmare, reprezentarea de la început a activității materiale
corespunzătoare laturii obiective a infracțiunii, reprezentarea unei imagini de
ansamblu a acțiunilor pe care făptuitorul urmează să le comită.
Analizând actele dosarului,
instanța de fond a apreciat că inculpatul I.A. și-a reprezentat de la început, în
ansamblu, activitatea pe care o va realiza, respectiv aceea de a primi de la pacienți
bani sau alte foloase care nu i se cuveneau. Împrejurările reținute în ordonanța
procurorului prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice, respectiv că infracțiunea
a fost comisă în mai multe dintre formele ei alternative de săvârșire, nu mai subzistă
în contextul în care, prin însăși precizarea din rechizitoriu, inculpatul a fost
acuzat de comiterea infracțiunii de luare de mită doar în modalitatea primirii de
foloase necuvenite. De asemenea, chiar dacă sumele de bani primite au fost diferite
ca și cuantum și, instanța a constatat, referitor la faptele imputate și deduse
judecății și, în mod contrar celor reținute în ordonanța de schimbare a încadrării
juridice, că rezoluția infracțională a inculpatului nu a fost condiționată de manifestarea
de voință a pacienților, de posibilitățile lor financiare. Astfel, din
procesele-verbale de redare a conținutului înregistrărilor în mediu ambiental, din
declarațiile martorilor și din DVD-urile cu imaginile înregistrate reiese că, încă
de la intrarea în cabinet, pacienții puneau plicul cu bani sau bunurile la dispoziția
inculpatului, bunuri pe care acesta le lua la scurt timp și le ascundea în sertar,
sub dosare, fără a pretinde în prealabil vreo sumă de bani și fără a verifica cuantumul
sumelor de bani, raportat la fiecare pacient în parte.
În același sens, s-a mai
reținut că actele inculpatului reprezintă fiecare în parte conținutul aceleiași
infracțiuni, acțiuni care s-au desfășurat în mod repetat, la intervale scurte de
timp, cu intenția recunoscută de a primi foloase nedatorate.
Concluzionând, tribunalul
a reținut că inculpatul I.A. a acționat în baza unei rezoluții infracționale
unice, prealabile, de ansamblu și în consecință, în conformitate cu prevederile
art. 334 C. proc. pen., a admis cererea de schimbare a încadrării juridice astfel
cum a fost formulată de inculpat.
În drept, s-a reținut
că fapta inculpatului I.A. care în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada
30 ianuarie 2013-26 februarie 2013, în calitatea sa de medic expert al asigurărilor
sociale, angajat al Biroului de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de
Muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Sibiu, a primit diverse sume de bani și
alte foloase materiale de la un număr de 175 de pacienți pentru a îndeplini activități
specifice atribuțiilor sale de serviciu, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen.
Având în vedere că inculpatul
își desfășura activitatea în cadrul unui cabinet medical subordonat unei instituții
publice, Casa Județeană de Pensii Sibiu, în cauză s-au reținut și prevederile
art. 6 cu referire la art. 1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Pentru fapta reținută
în sarcina sa, inculpatului I.A. i s-a aplicat o pedeapsă la a cărei individualizare
au fost în vedere criteriile prevăzute de art. 72, art. 52 C. pen. și anume: natura
și gravitatea faptei săvârșite (infracțiune de corupție), valoarea socială însemnată
încălcată (privitoare la cinstea, corectitudinea, probitatea în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu), multitudinea actelor materiale comise față de persoane în vârstă,
bolnave, cu pensii modice, pe seama cărora și folosindu-se de funcția sa, a obținut
ilicit, în mai puțin de o lună, suma considerabilă de peste 10.000 de euro,
durata mare de timp a derulării faptei și care a fost stopată doar prin intervenția
organelor judiciare, urmările acțiunilor sale (atingerea adusă profesiei de medic
și instituției publice în cadrul căreia își desfășura activitatea profesională,
scăderea încrederii pacienților în actul medical onest, consolidarea mentalității
populației în necesitatea acordării mitei pentru primirea unui act medical), elementele
ce caracterizează persoana inculpatului care nu deține antecedente penale, a recunoscut
și și-a asumat răspunderea pentru comiterea faptei, dar care nu a manifestat o atitudine
total sinceră (în acest sens instanța observând că inculpatul a pretins că a inițiat
activitatea infracțională din cauza nemulțumirilor în legătură cu serviciul, datorate
printre altele, nedecontării cheltuielilor de detașare, însă contrar acestor susțineri,
din extrasele de cont de la dosar, rezultă că i s-au achitat lunar cheltuielile
de detașare; pe de altă parte, inculpatul a luat decizia de a primi necuvenit bunuri
de la persoane bolnave, deși nemulțumirile i-au fost produse de angajator).
De asemenea, instanța
a mai ținut cont și de limitele de pedeapsă, astfel cum acestea se impun a fi reduse
ca urmare a aplicării prevederilor art. 320
1
C. proc. pen.
În cauză, tribunalul a
apreciat că nu există temeiuri pentru a fi reținute circumstanțe atenuante judiciare
în favoarea inculpatului, astfel cum s-a solicitat, întrucât o pedeapsă într-un
cuantum sub minimul special, în contextul actual, nu ar mai fi aptă de a îndeplini
funcțiile și de a realiza scopul pedepsei. Simplul fapt că inculpatul nu deține
antecedente penale nu poate justifica reținerea de circumstanțe atenuante întrucât
această împrejurare nu are caracter de performanță, ci reprezintă o stare de normalitate.
A reduce pedeapsa pentru asemenea infracțiuni cu impact deosebit, ar echivala cu
încurajarea tacită și a altor persoane la săvârșirea unor fapte similare, cu scăderea
încrederii populației în actul medical, dar și judiciar. În plus, asemenea fapte,
neurmate de o reacție exigentă a autorităților, ar putea întreține climatul infracțional
și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în încălcarea legii.
Nici solicitarea inculpatului
de a se reține în favoarea sa, concomitent, atât dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., cât și prevederile art. 74 lit. c) C. pen. privind comportarea sinceră,
nu a fost primită întrucât, recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda
o dublă valență juridică.
În ceea ce privește problemele
de sănătate invocate, instanța a constatat că inculpatul nu a probat că a încercat
în prealabil să beneficieze de prevederile art. 139
1
C. proc. pen.
În baza art. 254
alin. (3) C. pen., art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat
a sumelor de 5.390 euro și 21.310 RON, a două pachete de cafea, trei cutii ciocolată,
doi litri țuică, trei sticle coniac, bunuri obținute necuvenit din comiterea infracțiunii.
În același timp, instanța a constatat că inculpatul I.A. a consemnat la Banca C.E.C.,
Sucursala Sibiu, la dispoziția Tribunalului Sibiu, suma de 5.540 euro, conform recipisei
de consemnare din 14 mai 2013 și suma de 21.310 RON conform recipisei de consemnare
din 14 mai 2013, recunoscând în acest mod că le datorează statului. Constatând însă
că inculpatul a consemnat la Banca C.E.C. cu 150 de euro mai mult decât cuantumul
stabilit a fi confiscat, instanța a dispus restituirea către inculpat a diferenței
de 150 euro, remisă în plus.
În ceea ce privește solicitarea
procurorului de a se aplica dispozițiile art. 118
2
C. pen. privind confiscarea
extinsă, instanța a respins această cerere pentru următoarele motive:
În faza de urmărire penală
au fost efectuate trei percheziții domiciliare, fiind descoperite și ridicate în
vederea confiscării în total, sumele de: 90.144 RON, 60.420 euro, 640 lire sterline,
1.050 dolari SUA, 120 dolari canadieni.
Potrivit dispozițiilor
art. 118
2
alin. (2) C. pen., confiscarea extinsă se dispune dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiții: valoarea bunurilor dobândite într-o
perioadă de 5 ani să depășească în mod vădit veniturile obținute în mod licit; formarea
convingerii instanței că bunurile respective provin din activități infracționale
de natura celor prevăzute la alin. (1).
Privitor la confiscarea
extinsă, tribunalul a subliniat mai întâi, că orice confiscare reprezintă o sancțiune
de drept penal și prin urmare, o măsură restrictivă care ține de latura penală a
procesului și cu privire la care, potrivit art. 65 C. proc. pen., sarcina probei
revine organului de urmărire penală.
În al doilea rând, prin
răspunsurile date și înscrisurile depuse atât în faza de urmărire penală cât și
la instanță, inculpatul a justificat sursa banilor depistați la perchezițiile domiciliare.
Astfel, din adeverințele emise de Casa Județeană de Pensii Sibiu, de Casa Județeană
de Pensii Brașov reiese că în ultimii 5 ani, cuantumul total al salariilor obținute
de inculpat se ridică la 99.286 RON. De asemenea, din contractele de vânzare-cumpărare
a autoturismelor Y1, Y2, rezultă obținerea sumelor de 15.000 euro, respectiv 5.000
euro, iar din hotărârea din 29 mai 2008 emisă de SC E. SRL înregistrată la O.R.C.
de pe lângă Tribunalul Brașov reiese că inculpatul a mai dobândit 20.000 RON prin
cesionarea capitalului social al firmei. Completarea la opinia expertală întocmită
de expert contabil P.D.A., însoțită de balanțe analitice ale SC E. SRL confirmă
cu certitudine faptul că în perioada ianuarie-mai 2008, inculpatul a ridicat suma
de 49.234,13 RON. La dosar au mai fost depuse în copie înscrisuri sub semnătură
privată din care reiese că inculpatul I.A. a fost împrumutat de concubinul surorii
sale cu suma de 55.000 euro, dar și de un prieten cu suma de 63.000 RON, precum
și cu suma de 12.000 euro. De asemenea, reiese că fratele inculpatului, I.V., i-a
dat acestuia 44.000 RON, în scopul preluării autoturismului marca Y3. În schimb,
înscrisul de la dosar confirmă că în 2009 inculpatul a cumpărat un autoturism Y3
contra sumei de 13.500 euro.
În ceea ce privește suma
de 14.956 RON menționat de expertul contabil, instanța nu l-a reținut având în vedere
că însuși expertul a concluzionat că este doar posibil ca inculpatul să fi încasat
suma.
Totalizând sumele de bani
mai sus menționate a rezultat că în ultimii 5 ani veniturile licite ale inculpatului
au fost de 87.000 euro și 275.520,13 RON. Comparând aceste sume cu cele pretinse
a fi confiscate, se desprinde concluzia că valoarea bunurilor dobândite nu depășește
veniturile obținute în mod licit, astfel că nu sunt întrunite cerințele art. 118
2
C. pen.
Solicitarea parchetului
de a nu ține cont de înscrisurile depuse de inculpat în fața instanței nu a fost
primită din mai multe motive. Astfel, tribunalul a constatat că încă din faza de
urmărire penală, inculpatul a susținut în fața procurorului că sumele de bani găsite
la locuința sa provin din bani împrumuți de la rude și prieteni, din sume
obținute din activitatea desfășurată în cadrul unor societăți comerciale, din
vânzarea unui autoturism, susțineri justificate cu înscrisurile depuse tot în faza
de urmărire penală (Dosarul nr. 2383/85/2013). Omisiunea de a se administra probe
sub acest aspect în timpul urmăririi penale, nu poate atrage respingerea de către
instanță a cererii inculpatului de a se prevala de beneficiile procedurii reglementate
de art. 320
1
C. proc. pen., text legal care de altfel, în mod imperativ
interzice administrarea de probe pe latură penală.
Mai mult, parchetul nu
a contestat înscrisurile depuse de inculpat la dosar, ci doar în faza dezbaterilor
a solicitat înlăturarea lor. În contextul dat, constatând că înscrisurile depuse
de inculpat au fost doar formal contestate, instanța a concluzionat în sensul că
nu sunt motive pentru a nu ține cont de ele și, în temeiul art. 118
2
C. pen. a respins cererea de confiscare extinsă.
În ceea ce privește contestația
formulată de mama inculpatului, I.M., instanța a admis-o în parte și a dispus restituirea
sumei de 10.400 euro către aceasta, având în vedere că înscrisurile de la dosar
(procura dată de fiica petiționarei, lista emisă de W.U.) se complinesc cu susținerile
petentei de la momentul efectuării percheziției și cu cele ale inculpatului. Pe
de altă parte, instanța nu a luat în considerare contractul de credit depus la dosar,
având în vedere că suma de bani a fost împrumutată încă din 2 martie 2009 pentru
nevoi personale nenominalizate, că în contract apar două codebitoare (I.M. și I.I.N.)
fără a fi specificate sumele ridicate de fiecare dintre ele, aspecte în raport de
care, nu se poate stabili un cuantum cert al sumelor de bani, pe care în data de
26 februarie 2013, l-ar mai fi avut în posesie.
Având în vedere dispozițiile
art. 163 C. proc. pen., potrivit cărora măsura asigurătorie constă în indisponibilizarea
în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei, faptul că sumele dispuse a
fi confiscate au fost consemnate la Banca C.E.C., iar părți civile nu există, precum
și prevederile art. 357 C. proc. pen., instanța a ridicat măsura asiguratorie prin
instituirea sechestrului luată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu prin ordonanța
din 27 februarie 2013, îndreptată prin ordonanța din 28 februarie 2013 și a dispurestituirea
către inculpatul I.A. a sumelor de 60.420 euro, 90.144 RON, 640 lire sterline, 1.050
dolari SUA, 384 RON echivalent a 120 dolari canadieni.
Împotriva acestei hotărâri
au declarat apeluri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și inculpatul I.A.
Parchetul a criticat soluția
adoptată de tribunal din perspectiva:
- greșitei schimbări a
încadrării juridice în raport de actele materiale reținute în sarcina inculpatului
și recunoscute de către acesta, cu menționarea faptului că luarea de mită este o
infracțiune instantanee care se consumă în momentul în care funcționarul a primit
banii sau alte foloase necuvenite cu scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu,
iar împrejurările în care a luat de la pacienți banii sunt diferite de la caz la
caz;
- cuantumului pedepsei
aplicate inculpatului, pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare fiind apreciată ca
insuficientă pentru realizarea scopului acesteia, față de contextul în care au fost
comise faptele, modul de operare, persoanele de la care inculpatul primea bani sau
alte foloase, numărul mare de acte materiale comise, 175;
- greșitei respingeri
a cererii de luare a măsurii de siguranță a confiscării extinse prevăzute de
art. 118² C. proc. pen. pentru sumele de bani găsite la perchezițiile domiciliare
efectuate și care nu au fost justificate de către inculpat, din actele dosarului,
rezultând „presupunerea rezonabilă că acestea provin tot din săvârșirea infracțiunilor
de luare de mită comise anterior datei de 30 ianuarie 2013, de când a fost monitorizat”.
S-a menționat că instanța de fond nu a exercitat rol activ în sensul solicitării
documentelor justificative depuse de către inculpat pentru a justifica proveniența
acestor sume de bani găsite la domiciliul său în momentul efectuării percheziției,
soluția fiind adoptată pe baza unor fotocopii ale respectivelor înscrisuri;
- împrejurării că s-au
restituit inculpatului și mamei acestuia sume de bani mai mari decât cele ridicate
și indisponibilizate în cursul urmării penale, deoarece suma de 10.400 euro restituită
mamei inculpatului trebuia scăzută din cea care s-a restituit acestuia.
Acuzarea și-a suplimentat
motivele de apel în sensul desființării hotărârii și reluării judecății la instanța
de fond în vederea înlăturării prevederilor art. 320
1
C. proc. pen. sau,
după caz, a efectuării cercetării judecătorești cu motivarea că, recunoașterea trebuie
să fie integrală pentru a produce consecințe reductive de pedeapsă. Nerecunoașterea
sau recunoașterea condiționată a faptei obligă judecătorul să procedeze la efectuărea
cercetării judecătorești, cadru procesual în care se discută de către acuzare și
apărare, inclusiv legitimitatea acuzației privind confiscarea extinsă. Aceasta presupune
administrarea unei probațiuni adecvate cu posibilitatea ca procurorul să dovedească
„activitatea infracțională anterioară” (cei 5 ani), precaritatea dovezilor inculpatului
și neverosimilitatea susținerilor sale asupra provenienței acestor valori. În acest
context s-a apreciat că judecătorul nu a cercetat fondul acestei acuzații.
Inculpatul prin apărător
ales a criticat soluția instanței de fond pentru:
- omisiunea instanței
de a argumenta reținerea sau înlăturarea probelor sau a elementelor de fapt pe care
se sprijină soluția în cauză. Inculpatul a invocat starea de stres și depresie care
l-au determinat să primească bani și care rezultă din raportul medical aflat la
dosar;
- greșita individualizare
judiciară a pedepsei și a modului de executare a acesteia. În mod greșit s-a reținut
că nu există circumstanțe atenuante care să poată fi reținute în favoarea sa.
A invocat faptul că instanța nu s-a pronunțat cu privire la solicitarea apărării
de a se reține dispozițiile art. 74 lit. b) C. pen. (este invocată practică judiciară,
decizia nr. 1210 din 2 iulie 2012 a Curții de Apel Alba-Iulia), precum și conduita
din timpul stării de detenție provizorie ca argument suplimentar în vederea reținerii
de circumstanțe personale;
- nepronunțarea cu privire
la suma de 3.350 euro, reprezentând diferența de până la 13.750 euro, instanța de
fond omițând luarea în considerare a contractului de credit.
Curtea de apel, verificând
hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, în raport de principiile care
guvernează soluționarea apelului, prevăzute de art. 370 C. proc. pen. a constatat
parțial fondate, motivele invocate de acuzare și, în consecință, prin decizia penală
nr. 173/A din 9 octombrie 2013.
A admis apelul declarat
apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva sentinței penale
nr. 85 din 20 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu în Dosar penal nr. 3654/85/2013:
A desființat sentința
penală atacată sub aspectul încadrării juridice atribuite infracțiunii de luare
de mită și a sumei în moneda euro restituită inculpatului, urmare ridicării măsurii
sechestrului asigurator și, rejudecând cauza în aceste limite:
A dispus schimbarea încadrării
juridice din infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea
prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) C.
pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
A menținut soluția de
ridicare a măsurii asiguratorii prin instituirea sechestrului, luată de Parchetul
de pe lângă Tribunalul Sibiu prin ordonanța din 27 februarie 2013, îndreptată prin
ordonanța din 28 februarie 2013 și a dispus restituirea către inculpatul I.A. a
sumelor de 50.020 euro, 90.144 RON, 640 lire sterline, 1.050 dolari SUA, 384 RON
echivalent a 120 dolari canadieni.
A menținut în rest soluția
adoptată de instanța de fond în hotărâre supusă apelului și celelalte dispoziții
ale sentinței penale atacate.
A respins, ca nefondat,
apelul declarat de inculpatul I.A., a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada
reținerii de 24 de ore din data de 26 februarie 2013 și perioada arestului preventiv
începând cu data de 5 martie 2013 și până la 9 octombrie 2013 și a menținut
starea de arest a acestuia.
În considerentele deciziei,
curtea a reținut următoarele:
Critica vizând greșita
schimbare a încadrării juridice din 175 de infracțiuni de luare de mită într-o infracțiune
de luare de mită în formă continuată nu a mai fost susținută oral în dezbaterea
apelului dar, relativ la contextul factual în care a acționat inculpatul I.A., săvârșind
175 de acte materiale de luare de mită de la tot atâția pacienți enumerați în conținutul
hotărârii, care s-au prezentat la cabinet în vederea expertizării capacității de
muncă pentru obținerea sau, după caz, prelungirea deciziei de pensionare pentru
grad de invaliditate, pentru eliberarea deciziilor medicale privind pierderea sau
diminuarea capacității de muncă, respectiv de atestare oficială a gradului de invaliditate
și a drepturilor de asigurări ce decurg din această asigurare, activități specifice
atribuțiilor de serviciu pe care le avea inculpatul în cadrul biroului de expertiză
medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul Casei Județene de Pensii
Sibiu, curtea a opinat în sensul caracterului continuat al infracțiunii de luare
de mită din perspectiva în care este demonstrată întrunirea cumulativă a condițiilor
cerute de lege și lipsită de controversă rezoluția infracțională unică. Aceasta
în considerarea faptului că probele administrate în faza urmării penale (declarațiile
pacienților audiați în calitate de martori, procesele-verbale de redare a înregistrărilor
în mediul ambiental, suporturile optice conținând imagini surprinse cu modul de
operare) denotă împrejurarea că inculpatul a acceptat și și-a însușit plicurile
cu bani sau bunurile puse la dispoziția sa în mod independent de existența vreunei
condiționări în efectuarea actului medical.
Relevantă este și împrejurarea
că actele materiale care reprezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni
s-au desfășurat în mod repetat, constant, cu intenția recunoscută de către
inculpat de a primi respectivele foloase ilicite.
Pentru considerente ce
țin de acuratețea hotărârii, instanța de apel a pus în discuție conform art. 334
C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice, infracțiunea specială impunându-se
a se raporta la cadrul general și nu invers.
Pe cale de consecință,
s-a apreciat că este corectă reținerea în sarcina inculpatului a infracțiunii de
luare de mită în formă continuată, săvârșită în baza unei rezoluții infracționale
unice în perioada 30 ianuarie 2013-26 februarie 2013, a cărei încadrare juridică
se circumscrie dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254
alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Critica referitoare la
netemeinicia soluției sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și a modului de
executare a acesteia s-a apreciat că este nefondată. Din perspectiva în care și
inculpatul a invocat în mod similar această critică, prin analiza pe care a efectuat-o,
Curtea a răspuns ambelor părți în sensul că:
Este reală împrejurarea
că, din analiza declarațiilor martorilor audiați în faza urmării penale rezultă
împrejurarea că inculpatul a primit bani și bunuri de la pacienți cu un anume grad
de invaliditate, ce suferă de boli sau care au vârste respectabile. Instanța a ținut
cont de aceste criterii și a constatat că reprezintă, pe lângă celelalte criterii
enumerate, trăsături evidențiate în conținutul pedepsei stabilite.
S-a considerat că pedeapsa
este echitabilă și proporțională tuturor elementelor care se circumscriu art. 72
C. pen. și prin forma în care au fost expuse și analizate în mod explicit, justifică
înlăturarea celorlalte criterii personale apreciate de către inculpat ca intrând
în sfera dispozițiilor art. 7