ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1155/2014

S.V.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de acționare în cadrul unui grup organizat, prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare; complicitate la infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare; complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., iar, în baza dispozițiilor art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 20 noiembrie 2008 și până la data de 14 septembrie 2009. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

C.D.E., pentru săvârșirea infracțiunilor de acționare în cadrul unui grup organizat prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare; uz de fals, prevăzut de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 200 RON amendă penală; înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare. S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C. pen., iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. d) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. În baza dispozițiilor art. 110 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, stabilind, potrivit dispozițiilor art. 110 C. pen., un termen de încercare de 3 ani. Potrivit dispozițiilor art. 110 1 alin. (1) C. pen. raportat la art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud: b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. S-a pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 110 1 alin. (3) raportat la art. 86 4 C. pen., referitoare la consecințele nerespectării, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege. S-a constatat că inculpata a fost reținută preventiv timp de 24 de ore, la data de 20 noiembrie 2008. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

B.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de acționare în cadrul unui grup organizat, prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare; complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C. pen., iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

V.I.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.; fals în declarații, prevăzut de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c) și art. 76 lit. e) C. pen., art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 500 RON amendă penală. S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C. pen., iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. d) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c), art. 76 lit. b) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.; fals în declarații, prevăzut de art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 500 RON amendă penală. S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C. pen. iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. d) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate stabilind, potrivit dispozițiilor art. 86 2 C. pen., un termen de încercare de 5 ani. Potrivit dispozițiilor art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud: b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86 4 C. pen., referitoare la consecințele nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

A.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c), art. 76 lit. b) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 500 RON amendă penală; fals în declarații, prevăzut de art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de 500 RON amendă penală. S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C. pen., iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. c) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. În baza dispozițiilor art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, stabilind, potrivit dispozițiilor art. 86 1 C. pen. un termen de încercare de 5 ani. Potrivit dispozițiilor art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov: b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86 4 C. pen., referitoare la consecințele nerespectării, cu rea-credință, a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. În baza dispozițiilor art. 357 C. proc. pen., s-a dispus anularea actelor false. S-a dispus disjungerea laturii civile a cauzei, menținând măsurile asigurătorii luate. S-a acordat avocatului G.G. suma de 200 RON cu titlu de onorariu, sumă ce s-a suportat din fondurile Ministerului Justiției. Au fost obligați inculpații S.V.D. și C.D.E., la plata a câte 1.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, B.C. la plata sumei de 1.200 RON cu același titlu, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, V.I.A., S.M. și A.I., la plata a câte 1.000 RON cu același titlu. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul S.V.D. locuiește în municipiul Bistrița, întreținând o relație de concubinaj cu coinculpata C.D.E., care a împlinit vârsta majoratului la data de 16 martie 2009. Inculpatul se cunoștea de mai mult timp cu coinculpatul S.M. prin intermediul căruia l-a cunoscut pe inculpatul V.M. Prin mijlocirea surorii sale, martora L.L., inculpatul S.V.D. a făcut cunoștință cu inculpata B.C. iar, prin aceasta din urmă, l-a cunoscut și pe inculpatul A.G. În fine, inculpatul S.V.D. a fost coleg de școală cu inculpatul F.M.D. și, în diferite împrejurări, a ajuns să îi cunoască pe toți ceilalți inculpați trimiși în judecată. 1. În cursul lunii aprilie 2008, inculpatul A.I. a achiziționat de la numitul S.A., suprafața de 5.000 mp teren situat în raza orașului S. în locul numit „P.A.”, cu prețul de 150.000 euro, achitând un avans de 25.000 euro, urmând ca, diferența de preț să o achite până la data de 1 august 2008. Inițial, inculpatul A.I. a intenționat să construiască o pensiune pe terenul achiziționat însă ulterior, din cauza problemelor de ordin financiar apărute, a renunțat la această idee, hotărând să vândă terenul cu prețul de minim 65 euro/mp. Cel în cauză i-a făcut cunoscută intenția sa numitului B.M., pe care l-a condus la teren pentru a-l vedea, căruia i-a promis că, în cazul în care îi va găsi un cumpărător îi va da un comision de 3.000 euro. În aceste condiții B.M. a contactat o altă persoană, prin intermediul căreia a identificat un potențial cumpărător care însă a oferit doar prețul de 60 euro/mp. Fiind de acord cu prețul oferit, inculpatul A.I. i-a remis, la data de 29 aprilie 2008, numitului B.M., extrasul de CF nr. F1 din 29 aprilie 2008, pentru a-l transmite potențialului cumpărător, document în care inculpatul apărea ca proprietar, iar numitul S.A. era înscris cu privilegiu asupra prețului. Întrucât terenul urma a fi achiziționat printr-un credit iar banca nu accepta garanții cu terenuri grevate de sarcini, inculpatul A.I. a împrumutat suma necesară pentru achitarea integrală a prețului către numitul S.A., după care, la data de 26 iunie 2008 a obținut extrasul de CF nr. F2 din care rezulta că terenul nu era grevat de sarcini, act pe care l-a remis lui B.M. în vederea transmiterii acestuia către potențialul cumpărător. În zilele ce au urmat numitul B.M. l-a anunțat pe inculpatul A.I. că, la data de 30 iunie 2008, va trebui să se prezinte la unitatea bancară din municipiul Cluj-Napoca pentru a semna actele de vânzare pentru terenul său din orașul S. Ca urmare, la data anterior menționat, inculpatul A.I. s-a deplasat, împreună cu B.M., cu autoturismul acestuia din urmă, la Cluj-Napoca, unde i-au întâlnit pe cei doi cumpărători ai terenului, ca și pe intermediarul la care apelase B.M. în vederea identificării cumpărătorilor. După aceea, toți cei menționați, s-au deplasat la sediul Băncii U.T. SA unde, în prezența notarului, urma a se semna contractul privind terenul în cauză. Prezentându-i-se contractul întocmit de notar, inculpatul A.I., a sesizat că acesta era un contract de garanție imobiliară și nu unul de vânzare-cumpărare, motiv pentru care a refuzat să-l semneze. În aceste condiții, la solicitarea cumpărătorilor, funcționarii bancari au sugerat înlocuirea cererii de credit într-una de credit de achiziție de teren, pentru care urma a se solicita acordul de principiu de la Centrala băncii, motiv pentru care inculpatul A.I. și B.M. au rămas în municipiul Cluj-Napoca până în ziua următoare. Primind acordul de principiu pentru acest nou contract, intermediarul vânzării a relatat cumpărătorilor și inculpatului A.I., faptul că, pentru această variantă banca pretinde existența unui antecontract de vânzare-cumpărare între părți. Pentru a se evita plata unor acte notariale suplimentare s-a convenit a se încheia un înscris sub semnătură privată. Intermediarul tranzacției a solicitat actele de identitate ale inculpatului A.I. și martorului B.M. după care a redactat un antecontract de vânzare-cumpărare fictiv, în cuprinsul căruia au fost inserate date nereale referitoare la prețul convenit de părți pentru terenul în cauză, de 766.667 dolari SUA, și la avansul achitat de cumpărători, de 191.667 dolari SUA. Actul astfel întocmit a fost semnat, în calitate de martori, de intermediarul tranzacției și de B.M. Apoi, același intermediar a redactat pe laptop o chitanță fictivă, prin care se atesta faptul nereal al primirii, de către inculpatul A.I. a sumei de 191.667 dolari SUA de la cumpărătorul terenului, în prezența acelorași doi martori. După listarea celor două documente fictive, acestea au fost semnate de inculpatul A.I., de cumpărătorii terenului și de cei doi martori. Ulterior, aceste acte au fost remise funcționarului bancar D.C., pentru a fi depuse la dosarul de credit al cumpărătorilor și a fi avute în vedere la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. La data de 16 iulie 2008, după ce s-a primit aprobarea de către cumpărători, pentru noul credit bancar, inculpatul A.I. și martorul B.M. s-au deplasat din nou în municipiul Cluj-Napoca, la sediul Băncii U.T. SA, ocazie cu care inculpatul A.I. și cumpărătorii au semnat contractul autentic de vânzare-cumpărare cu garanție ipotecară din 16 iulie 2008, la Biroul Notarului Public B., document în preambulul căruia s-a luat act de încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată și a chitanței de plată a avansului în sumă de 191.667 dolari SUA, deși acestea erau înscrisuri fictive, iar în cuprinsul contractului autentic s-a preluat prețul de 766.667 dolari SUA, cu toate că valoarea reală a tranzacției fusese de 300.000 euro. În atari condiții, cumpărătorii terenului au obținut creditul în valoare de 575.000 dolari SUA, care reprezenta diferența de preț, pentru imobilul în cauză, sumă convertită în euro (342.000 euro) și care a fost apoi virată în contul inculpatului A.I., deschis la Banca U.T. SA. Ulterior, inculpatul a retras suma de aproximativ 110.000 euro, transferând o parte din bani către fiica sa, în contul datoriei ce o avea față de aceasta, iar apoi, în cursul aceleași seri, însoțit de martorul B.M. s-a reîntors în Brașov, ocazie cu care i-a remis martorului suma de 5.000 euro, din care, suma de 3.000 euro reprezenta comisionul promis acestuia la perfectarea tranzacției, 1.000 euro reprezenta datoria ce o avea față de martor iar 1.000 euro în contul cheltuielilor efectuate de martor cu deplasările la terenul în discuție și la Cluj-Napoca, în vederea încheierii tranzacției. Faptele astfel reținute în sarcina inculpatului A.I. de a fi semnat antecontractul de vânzare-cumpărare, datat 7 iulie 2008 și chitanța aferentă acestuia, ce atesta încasarea avansului de preț, în scopul de a fi folosite la bancă, pentru a facilita astfel obținerea creditului în valoare de 575.000 dolari SUA de către cumpărătorul terenului, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și, respectiv complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 251 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen., iar, fapta de a fi făcut afirmații necorespunzătoare adevărului și care au fost înserate în conținutul contractului de vânzare-cumpărare din 16 iulie 2008, cu ocazia autentificării, constituie infracțiunea de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen. 2.a. Inculpatul S.V.D. a luat legătura la începutul lunii ianuarie 2008 cu un fost coleg de liceu căruia i-a propus să facă afaceri împreună. În concret, inculpatul i-a propus celui în cauză să facă un împrumut bancar pentru ca, împreună, să cumpere autoturisme noi pentru închiriat și să-și deschidă o firmă pentru producerea geamurilor termopan. Primind acceptul fostului său coleg, inculpatul S.V.D. i-a spus acestuia că o să-l angajeze pe o firmă de a sa, calitate în care va putea solicita creditul bancar însă, ulterior i-a comunicat celui în cauză că are un prieten din Canada care o să-i facă acte care să ateste că lucrează în această țară și realizează venituri lunare mult mai mari decât cele ce le-ar fi obținut dacă era angajat în firma sa, urmând ca aceste documente să fie folosite pentru obținerea împrumutului bancar. În urma înțelegerii, în vederea întocmirii documentelor în cauză, inculpatul a primit de la prietenul său cartea de muncă a acestuia. După aproximativ 2 luni inculpatul l-a căutat pe prietenul său, spunându-i că trebuie să meargă la Cluj-Napoca pentru a semna niște acte necesare obținerii creditului, în calitatea sa de „salariat în Canada” și pentru a se întâlni cu o persoană care îl va consilia în vederea obținerii împrumutului. Cu această ocazie inculpatul i-a remis celui în cauză, un set de documente redactate în limba engleză, spunându-i că reprezintă contractul său de muncă la firma canadiană, act ce a și fost semnat de „titularul contactului”, o adeverință de venit ce atesta că acesta avea un salariu de peste 6.000 dolari canadieni în calitatea sa de muncitor mozaicar la firma W.B.W. LTD, precum și alte înscrisuri referitor la care însă inculpatul nu a mai dat nici un fel de explicații. La data de 1 aprilie 2008 prietenul inculpatului S.V.D. s-a deplasat în municipiul Cluj-Napoca unde s-a întâlnit cu persoana ce urma să îl consilieze, ocazie cu care, cel în cauză a semnat documentele ce i-au fost puse la dispoziție, respectiv cererea de credit și o serie de alte formulare, după care s-a reîntors în localitatea de domiciliu. În discuțiile telefonice ulterioare pe care acesta le-a avut cu inculpatul, cel din urmă i-a relatat că va fi contactat de personalul Băncii U.T. SA în legătură cu creditul și va fi chestionat pe această temă, situație în care trebuie să relateze funcționarului bancar că împrumutul bancar va fi folosit pentru a achita avansul pentru cumpărarea unui teren situat în orașul A., teren pe care inculpatul îl identificase prin intermediul unei agenții imobiliare din această localitate, plata integrală a terenului urmând a se face prin contractarea unui alt credit, mai mare, după care terenul va fi parcelat și vândut pe loturi ca teren de construcții, la prețuri care să depășească prețul de achiziție. După aproximativ o săptămână, inculpatul S.V.D. s-a deplasat împreună cu prietenul său în municipiul Cluj-Napoca, la Sucursala Băncii U.T. SA, unde s-au întâlnit cu persoana care intermedia obținerea creditului. Cu această ocazie inculpatul a fost întrebat de prietenul său ce să facă în situația în care la interviul ce urma a-l susține, i se vor pune întrebări în limba engleză, însă inculpatul l-a asigurat că nu se va întâmpla așa ceva. Apoi, cel în cauză și intermediarul au pătruns în bancă unde s-a susținut interviul și s-a semnat contractul de credit din 14 aprilie 2008, pentru creditul în sumă de 20.000 euro. În ziua următoare inculpatul S.V.D. și prietenul său au plecat din nou în municipiul Cluj-Napoca pentru ridicarea creditului. Ajunși la sediul băncii, cei doi s-au întâlnit cu persoana care intermediase împrumutul, aceasta din urmă pătrunzând în incinta băncii împreună cu titularul contului de credit care a ridicat suma de 18.478 euro, rămasă după reținerea comisioanelor bancare. Intermediarul creditului și-a reținut comisionul de 1.800 euro iar diferența de bani a fost remisă de titularul creditului inculpatului S.V.D. Potrivit înțelegerii dintre inculpat și prietenul său, banii astfel obținuți urmau a fi folosiți pentru plata avansului pentru terenul situat în A., inculpatul urmând a achita ratele lunare la creditul luat în condițiile descrise pentru o perioadă de 10 ani, lucru care nu s-a mai întâmplat. 2.b. Tot în cursul lunii aprilie 2008 inculpatul S.V.D. și prietenul său anterior menționat au început demersurile pentru obținerea celui de-al doilea credit, de la aceeași unitate bancară. De această dată era vorba de un credit de nevoi personale, cu ipotecă, solicitat tot în baza pretinsului statut de rezident în Canada al prietenului inculpatului. Întrucât banca nu mai aproba un nou credit de nevoi personale fără o garanție imobiliară, inculpatul l-a convins pe prietenul său să solicite un credit pentru obținerea căruia să gireze cu apartamentul proprietatea exclusivă a mamei sale. Apoi, inculpatul și fostul său coleg, au convins-o pe mama celui din urmă, să gireze împrumutul ce se va solicita, prin ipotecarea apartamentului său în favoarea băncii, relatându-i că, din banii astfel obținuți vor cumpăra un teren pe care îl vor parcela și pe care îl vor vinde la un preț mult mai mare decât cel de achiziție. Cum cea în cauză trebuia să plece din țară pentru o lună de zile, aceasta a încheiat o procură notarială, prin care îl împuternicea pe fiul ei să instituie ipoteca asupra apartamentului său, în favoarea Băncii U.T. SA, în vederea obținerii unui credit. Inculpatul S.V.D. împreună cu persoana care a intermediat și obținerea primului credit s-au ocupat de toate demersurile în vederea obținerii acestui credit, inculpatul asigurând transportul prietenului său, în mai multe rânduri, la sediul băncii, una dintre deplasări având drept scop semnarea contractului de ipotecă pentru apartamentul mamei sale. Cu această ocazie, cel în cauză a prezentat notarului public cu care lucra banca, procura specială lăsată de mama sa înainte de a pleca în străinătate însă întrucât nu a agreat procura, invocând faptul că îi lipsește o anumită frază din conținut și, în consecință, nu este completă, notarul a refuzat să instituie ipoteca în baza acestei procuri. În aceste condiții, inculpatul S.V.D. a solicitat de la prietenul său datele de pe pașaportul mamei acestuia, după care a cerut unei alte persoane să „realizeze” o procură specială, folosind timbral sec pe numele notarului canadian M.J.T., având forma și conținutul agreat de bancă. La cererea inculpatului S.V.D., o persoană rămasă neidentificată, a redactat o procură în limba engleză, care cuprindea elementele cerute de bancă, procură la care, persoana la care apelase inițial inculpatul pentru „realizarea” documentului, i-a întocmit în fals, o autentificare datată 21 mai 2008, aplicându-i ștampila cu timbra sec al notarului canadian anterior menționat, și supralegalizarea Consulatului General al României din Toronto, din 22 mai 2008. Ulterior, inculpatul S.V.D. a dus această procură falsificată la tradus în limba română și a legalizat-o, după care a prezentat-o băncii, în vederea instituirii ipotecii asupra apartamentului în cauză. Întrucât această procură falsificată a fost acceptată de bancă, ca valabilă, agentul intermediar a creditului l-a anunțat pe titularul cererii de credit că se poate încheia contractul autentic și se poate trage creditul. Însoțit de inculpații S.V.D. și C.D.E., titularul contractului de credit s-a prezentat la sediul Băncii U.T. SA din municipiul Cluj-Napoca unde, împreună cu intermediarul contractului, a intrat în bancă pentru a semna contractul de credit, lucru pe care l-a făcut folosind procura falsă, după cum rezultă din contractul de garanție imobiliară autentificată din 26 mai 2008 al Biroului Notarului Public L. Apoi, s-au deplasat toți cei în cauză la agenția Bănciin U.T. SA din incinta unui hipermarket de unde, titularul contractului de credit a ridicat suma de 17.500 euro, pe care a remis-o inculpatului S.V.D. Acesta din urmă i-a remis intermediarului contractului de credit suma de 1.200 euro după care i-a dat prietenului său care ridicase creditul suma de 1.000 euro deși inițial îi promisese 3.000 euro pentru ca acesta să achiziționeze o presă pentru geamuri termopan. Ulterior, inculpatul S.V.D. a mai încercat să obțină un credit imobiliar de valoare mult mai mare pe numele prietenului său, pentru cumpărarea unui teren, demers care nu s-a mai finalizat dar pentru care i-a solicitat acestuia să semneze cererea de credit, depusă la aceeași unitate bancară la 24 aprilie 2008, în care a înserat date nereale privind statutul și veniturile realizate în Canada, pentru obținerea unui credit de nevoi personale garantat imobiliar, în valoare de 40.000 euro, folosind un contract de muncă în limba engleză din care rezulta că cel în cauză este angajat la firma W.B.W. LTD Ontario, în funcția de montator de marmură și granit, cu un salariu de 95.000 dolari canadieni/an. 3. În vara anului 2008, un tânăr din localitatea J.B., a obținut, pe baza unor documente ce atestau, în mod nereal, calitatea sa de rezident canadian, angajat ca instalator de granit, cu un venit de aproximativ 7.000 dolari canadieni/lună, documente confecționate de un consătean, un credit de nevoi personale de 20.000 de euro. În toamna aceluiași an, pe baza reușitei anterioare, inculpații S.V.D. și C.D.E. precum și persoana care falsifica documentele necesare, au pregătit luarea, în numele aceleași persoane, unui credit imobiliar de valoare mult mai mare, respectiv 180.000 euro, pentru plata unei pretinse cumpărări a unui teren aparținând numitului S.C.G. În acest scop urmau a fi folosite înscrisuri oficiale și sub semnătură privată utilizate la obținere creditului în valoare de 20.000 euro cât și alte noi înscrisuri falsificate de aceeași persoană, prin care să se actualizeze statutul de rezident și veniturile solicitantului. Pe baza tuturor acestor înscrisuri falsificate a fost completată cererea de credit ipotecar în valoare de 180.000 euro, întreaga documentație fiind depusă de inculpata C.D.E. la sucursala Cluj a Băncii U.T. SA. La începutul lunii octombrie 2008, persoana care falsifica documentele necesare obținerii împrumutului, s-a întâlnit cu titularul cererii de credit, ocazie cu care i-a prezentat pe inculpații S.V.D. și C.D.E., relatându-i că, în curând, va trebui să meargă la Cluj-Napoca pentru creditul ipotecar și că, deplasarea o va face cu cei doi inculpați ce îi fuseseră prezentați. Între timp, inculpatul S.V.D. l-a contactat telefonic pe numitul S.C.G., cu care apoi s-a și întâlnit și i-a propus să încheie o tranzacție cu „un om de-al lui”, pentru o parte dintre terenurile pe care S.C.G. le deținea în proprietate pe raza satului C. Cel în cauză a fost de acord să vândă un număr de 5 terenuri cu un preț de aproximativ 70.000 euro. Inculpatul S.V.D. i-a relatat acestuia că, pe lângă acest preț, își va pune „partea sa” fără a preciza însă că acesta intenționa ca prețul ce urma a fi trecut în actul de înstrăinare să fie de 180.000 euro. În perioada următoare inculpata C.D.E. a ținut legătura telefonic cu numita D.C., funcționar în cadrul Băncii U.T. SA, sucursala Cluj-Napoca, cu privire la actele necesare pentru obținerea creditului și, în același timp s-a ocupat de obținerea rapoartelor de evaluare pentru cele 5 parcele de teren, luând legătura cu evaluatorul B.I. căruia i-a și plătit o sumă de bani cu titlu de avans, de obținerea extraselor de carte funciară pentru terenurile în cauză precum și de certificatul de urbanism de la Primăria S.-M. Într-o discuție telefonică purtată de inculpata C.D.E. cu numita D.C. pe tema creditului, aceasta din urmă i-a spus că, pentru luarea creditului, trebuie ca, în ansamblu, valoarea terenurilor trebuie să fie de peste 360.000 euro. În aceeași zi, inculpata l-a contactat telefonic pe numitul S.N.M., directorul sucursalei bancare, căruia i-a relatat că, în ceea ce privește creditul solicitat trebuie să mai obțină certificatul de urbanism și raportul de evaluare pentru terenuri, creditul urmând să fie în valoare de aproximativ 150.000-160.000 euro, din care solicitantul va dori să scoată în numerar, aproximativ 100.000 euro. În ziua următoare, după ce a luat legătura telefonic cu numita D.C., aceasta din urmă i-a transmis prin e-mail inculpatei antecontractul de vânzare-cumpărare datat 10 octombrie 2008, act în care S.C.G. apare ca vânzător, iar titularul contractului de credit în calitate de cumpărător. Inculpata C.D.E. a semnat antecontractul la rubrica „vânzător”, în numele proprietarului S.C.G. iar titularul cererii de credit l-a semnat la rubrica „cumpărător”, cu toate că actul în sine, în care se stipula că prețul pentru cele 5 parcele de teren a fost convenit la suma de 260.000 euro, preț, din care s-a achitat cu titlu de avans, în aceeași zi, suma de 80.000 euro, era fictiv în întregime. Inculpata a scanat acest document, după semnare și l-a trimis pe e-mail numitei D.C. După câteva zile, respectiv la 28 octombrie 2008, titularul cererii de creditare a fost luat de la domiciliu de inculpații S.V.D. și C.D.E., toți trei deplasându-se în municipiul Cluj-Napoca pentru ca solicitantul creditului să își facă analizele medicale și pentru a încheiat polița de asigurare de viață. Pe drum, cei doi inculpați i-au relatat celui în cauză că urmează să ia un credit ipotecar de 130.000 euro (și nu 180.000 euro, cât se intenționa în realitate), pentru cumpărarea mai multor terenuri. Cu ocazia chestionarului efectuat în vederea încheierii poliței de asigurare, întrebat fiind unde lucrează, solicitantul creditului a relatat funcționarilor bancari D.C. și S.N.M. că lucrează în Germania, în agricultură. În aceste condiții a intervenit imediat inculpata C.D.E. care l-a scos din birou pe cel în cauză, după care l-a apelat telefonic pe cel care falsificase documentele necesare creditării, care l-a „instruit” pe solicitantul creditului să spună că lucrează la firma W.B.W. LTD în calitate de instalator în marmură și granit. Conform indicațiilor primite, la reîntoarcerea în incinta băncii, cel în cauză a relatat funcționarilor bancari cele mai sus menționate, relatând totodată faptul că, urmează să plece din țară peste câteva săptămâni. La data de 3 noiembrie 2008, ca urmare a programării făcute de D.C. pentru semnarea la notar a contractului autentic de vânzare-cumpărare de către părți, pentru semnarea contractului de credit și pentru tragerea creditului, titularul cererii de împrumut a fost luat din nou de către inculpații S.V.D. și C.D.E. în municipiul Cluj-Napoca. Pentru a asigura prezența vânzătorului S.C.G. la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, inculpatul S.V.D. l-a contactat telefonic pe acesta, determinându-l să vină din Germania direct la Cluj-Napoca. La rândul său, apreciind că se va trage creditul și va putea obține o parte din bani pentru serviciile sale, persoana care a falsificat documentele necesare documentației de creditare s-a deplasat la sediul băncii. Inculpata C.D.E. a intrat în bancă și a discutat cu numita D.C. dar și cu S.N.M. pentru a se ocupa de derularea corespunzătoare a demersurilor necesare obținerii creditului, continuând să țină legătura telefonic cu cei doi funcționari ai Băncii U.T. SA și după ce a ieșit din bancă. Spre seară, inculpata C.D.E. a fost înștiințată de către numitul S.N.M. de faptul că Centrala băncii nu a aprobat încheierea contractului de credit, astfel încât, toți cei în cauză au revenit în municipiul Bistrița. În zilele următoare inculpata C.D.E. a purtat mai multe discuții telefonice, atât cu D.C. cât și cu S.N.M., în încercarea de a obține aprobarea pentru credit, fără rezultat însă. La data de 6 noiembrie 2008, cei doi inculpați s-au deplasat la Cluj-Napoca, la sediul băncii, pentru a discuta cu numita D.F., șefa numitei D.C., despre posibilitatea de a trage creditul însă nu au rezolvat problema. A doua zi, respectiv la 7 noiembrie 2008, inculpata C.D.E. a fost contactată telefonic de numitul S.N.M. care i-a relatat că nu se acordă creditul solicitat, motiv pentru care inculpatul S.V.D. l-a apelat telefonic pe cel care falsificase documentația de creditare, cerându-i să ia legătura cu titularul cererii de creditare și să îi aducă la cunoștință refuzul oficial al băncii. 4.a. Prin luna aprilie 2008, numitul P.L.F. s-a deplasat în municipiul Suceava, ocazie cu care a abordat un om fără adăpost, care își petrecea nopțile în gara Suceava Nord, oferindu-i un loc de muncă în construcții. Numitul P.L.F. i-a relatat celui în cauză că este căsătorit cu o doamnă din Bistrița, făcând referire la inculpata B.C., că are o firmă de construcții pe care vrea să angajeze mai multe persoane, în vederea obținerii unei finanțări din străinătate, precizându-i acestuia că, dacă va accepta, nu va trebui să muncească ci doar să apară ca angajat. Fiind de acord cu propunerea, cei doi au plecat spre Bistrița, persoana în cauză fiind cazată la pensiunea „H.” din S.O., după care P.L.F. a plecat în oraș pentru a-i aduce acestuia haine curate și mâncare. Când s-a reîntors la pensiune P.L.F. a venit însoțit de numitul S.N.C., fiul inculpatei B.C. În perioada următoare inculpata B.C. și fiul acesteia au încercat să-i facă persoanei din Suceava buletin de identitate pe adresa unei femei în vârstă din Bistrița însă nu au reușit. Ca urmare, inculpata B.C., împreună cu concubinul său P.L.F. și fiul său S.N.C. au hotărât să stabilească domiciliul celui în cauză la locuința martorului P.M.V., cunoscut al fiului inculpatei și care a acceptat să facă acest lucru contra sumei de 100 euro. În aceste condiții, numitul S.N.C., martorul P.M.V. și persoana în cauză s-au deplasat la Primăria comunei L.L.L., ocazie cu care martorul a depus o cerere de primire în spațiu iar cel în cauză a formulat cerere de stabilire a domiciliului la adresa martorului, ridicând apoi actul de identitate, cu noua adresă, la data de 12 mai 2008. De la data la care a fost adus în Bistrița cel în cauză a locuit într-o anexă a pensiunii „H.”, până în luna august 2008, timp în care a lucrat ca ziler prin localitatea S.-M. sau în B.B. și la renovarea unui apartament din municipiul Bistrița, unde a lucrat împreună cu numitul P.L.F., fiind astfel, atât direct cât și indirect, în strânsă legătură cu inculpata B.C., la care prindea contur ideea de a-l folosi pe acesta ca persoană interpusă la luarea unor credite bancare. O asemenea ocazie i-a apărut inculpatei B.C. în luna iulie 2008, când inculpatul S.V.D. încerca să-i ajute să obțină o refinanțare pe sora sa L.L. și soțul său E.V., pentru creditul angajat la Banca C.E.C., credit garantat cu apartamentul celor doi. În aceste condiții, într-o ocazie în care inculpatul S.V.D., însoțit de coinculpata C.D.E., și-a vizitat sora, aceștia au făcut cunoștință cu inculpata B.C. care s-a prezentat ca broker de credite și care s-a oferit să ajute familia L. în problema financiară. Cei doi inculpați au vizitat-o ulterior pe inculpata B.C. la locuința sa. După câteva zile, la solicitarea inculpatei B.C., inculpatul S.V.D. a transportat-o pe aceasta, cu autoturismul său, până în localitatea S.S. La reîntoarcerea spre Bistrița, inculpata i-a solicitat lui S.V.D. să oprească la pensiunea „H.”, ocazie cu care inculpata i-a prezentat acestuia persoana adusă din municipiul Suceava. Ulterior, inculpatul S.V.D., a discutat cu inculpata B.C. despre posibilitatea de a lua credite bancare pe numele unor persoane fără venituri sau venituri foarte mici, în scopul obținerii unor sume de bani pentru cumpărarea unor terenuri și revânzării lor ulterioare, pe loturi, la prețuri mult superioare. Inculpata i-a relatat celui în cauză că i-ar putea folosi în acest scop pe bărbatul adus din Suceava și alte două persoane, soț și soție, care locuiesc în comuna L.L.L. La rândul său, inculpatul S.V.D. i-a spus acesteia că are un prieten care, în schimbul sumei de 5.000 euro, poate face acte false de venituri din Canada, pe baza cărora, persoanele interpuse ar putea obține credite, urmând ca, de toate demersurile la Băncii U.T. SA, Sucursala Cluj, unde el are susținere, să se ocupe inculpata C.D.E., în calitate de „broker de credite”. În aceste condiții, inculpatul S.V.D., inculpata C.D.E. și prietenul inculpatului S.V.D., cel care contrafăcea documentele necesare obținerii creditelor bancare, s-au constituit într-un grup infracțional având ca scop luarea de credite prin folosirea de înscrisuri falsificate, grup la care inculpata B.C. a aderat pe considerentul că, aducând potențiale persoane interpuse pentru luarea de credite, aceasta ar fi putut beneficia de o parte din sumele de bani care s-ar fi obținut în mod fraudulos. În concret, inculpata B.C. a discutat cu inculpatul S.V.D. și s-a înțeles cu acesta ca, pe baza actelor false ce urmau a fi confecționate de către prietenul inculpatului pe numele celor trei persoane interpuse propuse de inculpată, acestea să ia câte un credit de nevoi personale în valoare de 20.000 euro, iar apoi, tot în numele acestor persoane interpuse, să se solicite credite imobiliare de valori mult mai mari, iar după plata câtorva rate să nu se mai achite ratele întrucât, și dacă s-ar ajunge la executare silită, interpușii debitori nu ar deține bunuri care să poată fi valorificate. Inculpatul S.V.D. a luat legătura cu prietenul său, relatându-i cele convenite cu inculpata B.C. și i-a remis acestuia copiile actelor de identitate ale celor trei persoane interpuse, primite de la inculpată, pentru a le face acte false de rezidență în Canada, din care să rezulte că aceștia realizează venituri în această țară. Așa fiind, s-au întocmit o serie de documente false pe numele persoanei aduse din municipiul Suceava, documente ce atestau, în mod nereal, calitatea de angajat al celui în cauză la o firmă din Canada și veniturile pretins realizate în această calitate (contract de muncă, extras de cont, fluturași de salarii, etc), acte pentru care apoi s-a întocmit în fals, în numele notarului canadian M.J.T., câte un certificat notarial pentru copie conformă cu originalul, pe care s-a aplicat sigiliul roșu și timbrul sec al notarului, ștampila pătrată și rotundă a Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Internațional al Canadei, precum și ștampila rotundă și cea pătrată a Consulatului General al României la Toronto, pentru a da aparența de supralegalizare la această instituție. Aceste înscrisuri false i-au fost remise inculpatului S.V.D. care, la rândul său, le-a predat inculpatei C.D.E. pentru a le depune la bancă, sens în care, în zilele următoare, cei doi inculpați s-au deplasat la sediul Băncii U.T. SA din municipiul Cluj-Napoca, ocazie cu care, inculpata a intrat.în sediul băncii și a remis toate aceste înscrisuri oficiale și sub semnătura privată false numitei D.C. (căreia inculpatul S.V.D. i-o prezentase anterior pe inculpată ca fiind colaboratoarea sa), pentru a înregistra un dosar de credit pe numele celui în cauză. Ca urmare, la 4 septembrie 2008, persoana din Suceava a fost transportată, de către S.N.C. și mama sa, inculpata B.C., în municipiul Cluj-Napoca, unde, inculpata C.D.E., care se deplasase însoțită de inculpatul S.V.D., a intrat cu aceasta și cu inculpatul V.I.A., în sucursala Băncii U.T. SA, contactând-o pe funcționara D.C., ocazie cu care, cel în cauză a semnat actele pe care funcționara i le-a prezentat, respectiv cererea de acordare a unui credit bancar pentru nevoi personale, în care erau menționate o serie de date necorespunzătoare adevărului în ceea ce privește situația sa profesională, rezultate din actele false depuse la dosarul de credit. Apoi, cel în cauză, împreună cu inculpatul V.I.A., au fost conduși de inculpata C.D.E. la sediul unei firme de asigurări unde cei doi au semnat înscrisurile ce le-au fost prezentate. În baza cererii și a actelor false, ce atestau statutul său de rezident canadian ce obținea venituri în această țară, Banca U.T. SA a aprobat creditul solicitat, după care a fost încheiat contractul de credit din 4 septembrie 2008 prin care cel în cauză beneficia de un credit pentru nevoi personale în valoare de 20.000 euro pe o durată de 10 ani, cu o rată a dobânzii de 14,95%/an și un comision de acordare de 3,5%. După câtva timp, inculpata C.D.E. a revenit în bancă, însoțită de cel în cauză ca și de inculpatul V.I.A., ocazie cu care, cei doi au ridicat sumele de bani ce li se acordaseră cu titlu de credit. Imediat după ce primul dintre cei doi a semnat chitanța de primire a banilor, banii au fost luați de inculpată, care a procedat apoi în același mod și cu banii primiți de inculpatul V.I.A., și i-a pus într-o geantă ce îi fusese împrumutată de inculpata B.C., iar după ce au ieșit din clădirea băncii, inculpata a remis banii concubinului său, inculpatul S.V.D. Acesta, la rândul său, i-a dat o parte din banii astfel dobândiți inculpatei B.C. care apoi i-a remis suma de aproximativ 700 euro persoanei titular al contractului de credit. La întoarcerea înspre municipiul Bistrița, bărbatul din municipiul Suceava, pe numele căruia se ridicase creditul, a fost lăsat la pensiunea „H.” unde era cazat, ocazie cu care inculpata a achitat, din banii rămași la ea în urma ridicării creditului, cazarea și unele cheltuieli cu masa pentru cel în cauză. b) După reușita acestei „operațiuni”, membrii grupului infracțional, format din inculpații S.V.D., C.D.E., B.C. și cel care falsifica documentele necesare obținerii creditelor în mod fraudulos, au pregătit luarea, în numele aceleași persoane, a unui credit imobiliar de valoare mult mai mare. În acest sens, inculpatul S.V.D. a întrebat-o pe coinculpata B.C. dacă nu cunoaște o persoană care să aibă un teren de vânzare la care aceasta i-a răspuns că se va interesa la un cunoscut al său, după care îl va anunța. Cea în cauză l-a contactat ulterior pe prietenul său întrebându-l dacă nu cunoaște un teren de vânzare, de până în 1,5 ha, la care acesta i-a relatat că, un prieten al său are un teren de vânzare și că, întrucât acesta este plecat în străinătate, el este mandatat să negocieze în numele proprietarului, având actele terenului asupra sa. În aceste condiții inculpata B.C. s-a întâlnit cu cunoscutul său care i-a prezentat actele terenului, ocazie cu care inculpata a realizat că îl cunoaște pe proprietar. Ca urmare, inculpata l-a contactat pe acesta și i-a relatat că are un client pentru terenul său. Ulterior s-a aflat că proprietarul terenului pretinde suma de 92.000 euro cu titlu de preț. În vederea luării creditului imobiliar urmau a fi folosite înscrisurile oficiale și sub semnătură privată ce fuseseră utilizate la obținerea creditului pentru nevoi personale în sumă de 20.000 euro, cât și alte noi înscrisuri falsificate, prin care să se actualizeze statutul de rezident și veniturile solicitantului împrumutatului. După falsificarea noilor documente, pe care s-a aplicat sigiliul roșu și timbru sec al notarului și ștampila pătrată și rotundă a Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Internațional al Canadei, precum și ștampila rotundă și cea pătrată a Consulatului General al României la Toronto, aparent supralegalizate la această instituție, acestea au fost remise inculpatului S.V.D., care le-a predat, la rândul său, inculpatei C.D.E., aceasta din urmă depunându-le la Sucursala Cluj a Băncii U.T. SA, unde au fost preluate tot de numita D.C. Cu ocazia discuțiilor purtate de inculpata B.C. cu cel care urma a fi titular al contractului de credit, inculpata i-a comunicat acestuia că vor merge mai departe cu afacerea, că împrumutul anterior fusese avansul și că, de această dată vor lua un credit în baza căruia se va achiziționa un teren de aproximativ 1,20 ha. La data de 11 septembrie 2008 cel în cauză a fost transportat de inculpata B.C. și fiul acesteia în municipiul Cluj-Napoca, în scopul de a semna cererea de acordare a creditului imobiliar. În același scop s-a deplasat la sediul băncii, cu o altă mașină, și inculpata C.D.E. Cu acel prilej, persoana interpusă a semnat cererea de acordare a creditului imobiliar, în care erau menționate aceleași date necorespunzătoare adevărului, în ceea ce privește situația sa profesională și financiară, cerere ce a fost depusă la bancă, pentru cumpărarea terenului în suprafață de 10237 mp. Întrucât pentru obținerea creditului era necesară existența unui antecontract de vânzare-cumpărare, din care să rezulte achitarea avansului de către cumpărător, a fost redactat un antecontract de vânzare-cumpărare, datat 4 septembrie 200.8, aparent încheiat între vânzător și cumpărător, deși aceștia nu se cunoscuseră încă, în care inculpata B.C. și fiul său apăreau ca martori, act în care se stipula, în mod nereal, că prețul terenului este de 182.000 euro, din care, vânzătorul recunoaște că a primit, cu titlu de avans, la data perfectării antecontractului, suma de 40.000 euro, sens în care s-a întocmit și o chitanță, nedatată, prin care se atesta primirea, de către vânzător a avansului. De obținerea raportului de evaluare a terenului necesar la dosarul de credit, urma a se ocupa inculpata B.C., care îl cunoștea pe evaluatorul B.I., la data de 29 septembrie 2008 fiind programată ieșirea la locul în discuție, pentru efectuarea lucrărilor de evaluare. Întrucât inculpata B.C. întârzia să aducă actele privind terenul (raport evaluare, adeverință de la primărie, etc), pe care inculpata C.D.E. trebuia să le ducă la bancă, aceasta din urmă, văzând o copie a actului de identitate a vânzătorului, i-a spus concubinului său, inculpatul S.V.D., că îl cunoaște pe acesta. Ca urmare, inculpatul S.V.D. i-a cerut concubinei sale să ia legătura telefonic cu vânzătorul pentru a stabili o întâlnire în trei, în scopul de a verifica dacă acesta este interesat să vândă terenul. Inculpata C.D.E. s-a conformat și l-a apelat pe vânzător însă acesta din urmă a contactat-o telefonic pe inculpata B.C., căreia i-a relatat ce i se propusese, motiv pentru care aceasta l-a sunat pe inculpatul S.V.D., căruia i-a reproșat că vrea să-i „fure omul”, făcând astfel referire la persoana interpusă, din Suceava. Independent de cele menționate, persoana interpusă a plecat de la pensiunea „H.” și a venit în municipiul Bistrița, de unde l-a apelat pe inculpatul S.V.D., cerându-i să meargă după el, lucru pe care acesta l-a și făcut, însoțit fiind de inculpata C.D.E. Cu acea ocazie, cel în cauză a relatat celor doi inculpați faptul că B.C. se poartă urât cu el, motiv pentru care vrea să plece de la ea. În aceste condiții, inculpatul S.V.D. i-a spus că îl va duce la un loc sigur, lucru pe care l-a și făcut, ducându-l pe cel în cauză la locuința numitului C.V.N., căruia i-a cerut să-l țină la el acasă pentru câteva zile. După ce a constatat „dispariția omului său”, inculpata B.C. a luat legătura cu persoana care îi relatase despre intenția vânzătorului de a înstrăina terenul în cauză, căreia i s-a plâns că S.V.D. i-a „furat omul” și i-a cerut sprijinul pentru „recuperarea acestuia”. În zilele următoare, inculpata B.C. a avut mai multe încercări de a-și „recupera omul” fără rezultate însă. Între timp, inculpații S.V.D. și C.D.E. s-au întâlnit cu vânzătorul terenului, cu care au convenit să continue afacerea, inculpatul S.V.D. solicitându-i celui în cauză să țină legătura cu