ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1155/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1155/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

ÎNALTA CUȚITE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Deliberând asupra recursurilor peste

termen constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 69 din 29 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud

în Dosarul nr. 1048/112/2009, au fost condamnați inculpații:

1. S.V.D.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de acționare

în cadrul unui grup organizat, prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., la

pedeapsa de 3 ani închisoare; complicitate la infracțiunea de uz de fals, prevăzută

de art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare; complicitate

la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215

alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 320

1

C. proc. pen.,

la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a constatat că faptele au fost comise

în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) C.

pen., iar, în baza dispozițiilor art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele,

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 3

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

În

baza dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa

aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data

de 20 noiembrie 2008 și până la data de 14 septembrie 2009.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

2. C.D.E.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de acționare

în cadrul unui grup organizat prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit.

a) și lit. c) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen. și art. 320

1

C. proc.

pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare; uz de fals, prevăzut de art. 291 C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 99 și urm. C. pen., art. 74

lit. a) și lit. c) C. pen. raportat la art. 76 lit. c) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 200 RON amendă penală; înșelăciune, prevăzută de

art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c)

C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa

de 2 ani închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise

în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C.

pen., iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. d) C. pen., au fost contopite pedepsele,

urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În

baza dispozițiilor art. 110

1

C. pen., s-a dispus

suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, stabilind, potrivit

dispozițiilor art. 110 C. pen., un termen de încercare de 3 ani.

Potrivit dispozițiilor art. 110

1

alin. (1) C. pen. raportat la art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare

inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la

Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud:

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare

de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum

și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea

locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea

fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatei dispozițiile

art. 110

1

alin. (3) raportat la art. 86

4

C. pen., referitoare

la consecințele nerespectării, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute

de lege.

S-a constatat că inculpata a fost reținută

preventiv timp de 24 de ore, la data de 20 noiembrie 2008.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat

și executarea pedepselor accesorii.

3. B.C.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de acționare

în cadrul unui grup organizat, prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare;

complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat

la art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a constatat că faptele au fost comise

în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C.

pen., iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele

aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare

și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și

lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

4. V.I.A.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune,

prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c) și art. 76 lit. b) C.

pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1

an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b)

C. pen.; fals în declarații, prevăzut de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și lit. c) și art. 76 lit. e) C. pen., art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 500 RON amendă penală.

S-a constatat că faptele au fost comise

în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C.

pen., iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. d) C. pen., au fost contopite pedepsele

aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare

și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și

lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

5. S.M.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate

la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215

alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit.

a) și lit. c), art. 76 lit. b) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la

pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.; fals în declarații, prevăzut de art.

292 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen., art. 76 lit. e)

C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 500 RON amendă penală.

S-a constatat că faptele au fost comise

în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C.

pen. iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. d) C. pen., au fost contopite pedepsele

aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare

și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și

lit. b) C. pen.

În

baza dispozițiilor art. 86

1

C. pen., s-a dispus

suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate stabilind, potrivit

dispozițiilor art. 86

2

C. pen., un termen de încercare de 5 ani.

Potrivit dispozițiilor art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor

măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la

Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud:

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare

de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum

și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea

locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea

fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile

art. 86

4

C. pen., referitoare la consecințele nerespectării, cu rea-credință,

a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat

și executarea pedepselor accesorii.

6. A.I.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate

la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215

alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a)

și lit. c), art. 76 lit. b) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa

de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut

de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74

lit. a) și lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. și art. 320

1

C. proc.

pen., la pedeapsa de 500 RON amendă penală; fals în declarații, prevăzut de

art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și lit. c) C. pen., art. 76 lit.

e) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., la pedeapsa de 500 RON amendă

penală.

S-a constatat că faptele au fost comise

în condițiile concursului real de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) C.

pen., iar în baza dispozițiilor art. 34 lit. c) C. pen., au fost contopite pedepsele

aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare

și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și

lit. b) C. pen.

În

baza dispozițiilor art. 86

1

C. pen., s-a dispus

suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, stabilind, potrivit

dispozițiilor art. 86

1

C. pen. un termen de încercare de 5 ani.

Potrivit dispozițiilor art. 86 C. pen.,

pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de

supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la

Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov:

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare

de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum

și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea

locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea

fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile

art. 86

4

C. pen., referitoare la consecințele nerespectării, cu rea-credință,

a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 71 alin.

(5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat

și executarea pedepselor accesorii.

În

baza dispozițiilor art. 357 C. proc. pen., s-a dispus anularea

actelor false.

S-a dispus disjungerea laturii civile a

cauzei, menținând măsurile asigurătorii luate.

S-a acordat avocatului G.G. suma de 200

RON cu titlu de onorariu, sumă ce s-a suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Au fost obligați inculpații S.V.D. și C.D.E.,

la plata a câte 1.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului,

B.C. la plata sumei de 1.200 RON cu același titlu, din care suma de 200 RON reprezentând

onorariul apărătorului din oficiu, V.I.A., S.M. și A.I., la plata a câte 1.000 RON

cu același titlu.

Pentru a pronunța această soluție instanța

a reținut că inculpatul S.V.D. locuiește în municipiul Bistrița, întreținând o relație

de concubinaj cu coinculpata C.D.E., care a împlinit vârsta majoratului la data

de 16 martie 2009. Inculpatul se cunoștea de mai mult timp cu coinculpatul S.M.

prin intermediul căruia l-a cunoscut pe inculpatul V.M.

Prin mijlocirea surorii sale, martora L.L.,

inculpatul S.V.D. a făcut cunoștință cu inculpata B.C. iar, prin aceasta din urmă,

l-a cunoscut și pe inculpatul A.G.

În

fine, inculpatul S.V.D. a fost coleg de școală cu inculpatul

F.M.D. și, în diferite împrejurări, a ajuns să îi cunoască pe toți ceilalți inculpați

trimiși în judecată.

A.I. a achiziționat de la numitul S.A., suprafața de 5.000 mp teren situat în raza

orașului S. în locul numit „P.A.”, cu prețul de 150.000 euro, achitând un avans

de 25.000 euro, urmând ca, diferența de preț să o achite până la data de 1 august

2008.

Inițial, inculpatul A.I. a intenționat

să construiască o pensiune pe terenul achiziționat însă ulterior, din cauza problemelor

de ordin financiar apărute, a renunțat la această idee, hotărând să vândă terenul

cu prețul de minim 65 euro/mp. Cel în cauză i-a făcut cunoscută intenția sa numitului

B.M., pe care l-a condus la teren pentru a-l vedea, căruia i-a promis că, în cazul

în care îi va găsi un cumpărător îi va da un comision de 3.000 euro.

În

aceste condiții B.M. a contactat o altă persoană, prin intermediul

căreia a identificat un potențial cumpărător care însă a oferit doar prețul de 60

euro/mp. Fiind de acord cu prețul oferit, inculpatul A.I. i-a remis, la data de

29 aprilie 2008, numitului B.M., extrasul de CF nr. F1 din 29 aprilie 2008, pentru

a-l transmite potențialului cumpărător, document în care inculpatul apărea ca proprietar,

iar numitul S.A. era înscris cu privilegiu asupra prețului.

Întrucât

terenul urma a fi achiziționat printr-un

credit iar banca nu accepta garanții cu terenuri grevate de sarcini, inculpatul

A.I. a împrumutat suma necesară pentru achitarea integrală a prețului către numitul

S.A., după care, la data de 26 iunie 2008 a obținut extrasul de CF nr. F2 din care

rezulta că terenul nu era grevat de sarcini, act pe care l-a remis lui B.M. în vederea

transmiterii acestuia către potențialul cumpărător.

În

zilele ce au urmat numitul B.M. l-a anunțat pe inculpatul

A.I. că, la data de 30 iunie 2008, va trebui să se prezinte la unitatea bancară

din municipiul Cluj-Napoca pentru a semna actele de vânzare pentru terenul său din

orașul S. Ca urmare, la data anterior menționat, inculpatul A.I. s-a deplasat, împreună

cu B.M., cu autoturismul acestuia din urmă, la Cluj-Napoca, unde i-au întâlnit pe

cei doi cumpărători ai terenului, ca și pe intermediarul la care apelase B.M. în

vederea identificării cumpărătorilor. După aceea, toți cei menționați, s-au deplasat

la sediul Băncii U.T. SA unde, în prezența notarului, urma a se semna contractul

privind terenul în cauză. Prezentându-i-se contractul întocmit de notar, inculpatul

A.I., a sesizat că acesta era un contract de garanție imobiliară și nu unul de vânzare-cumpărare,

motiv pentru care a refuzat să-l semneze.

În

aceste condiții, la solicitarea cumpărătorilor, funcționarii

bancari au sugerat înlocuirea cererii de credit într-una de credit de achiziție

de teren, pentru care urma a se solicita acordul de principiu de la Centrala băncii,

motiv pentru care inculpatul A.I. și B.M. au rămas în municipiul Cluj-Napoca până

în ziua următoare.

Primind acordul de principiu pentru acest

nou contract, intermediarul vânzării a relatat cumpărătorilor și inculpatului A.I.,

faptul că, pentru această variantă banca pretinde existența unui antecontract de

vânzare-cumpărare între părți. Pentru a se evita plata unor acte notariale suplimentare

s-a convenit a se încheia un înscris sub semnătură privată. Intermediarul tranzacției

a solicitat actele de identitate ale inculpatului A.I. și martorului B.M. după care

a redactat un antecontract de vânzare-cumpărare fictiv, în cuprinsul căruia au fost

inserate date nereale referitoare la prețul convenit de părți pentru terenul în

cauză, de 766.667 dolari SUA, și la avansul achitat de cumpărători, de 191.667

dolari SUA. Actul astfel întocmit a fost semnat, în calitate de martori, de intermediarul

tranzacției și de B.M. Apoi, același intermediar a redactat pe laptop o chitanță

fictivă, prin care se atesta faptul nereal al primirii, de către inculpatul A.I.

a sumei de 191.667 dolari SUA de la cumpărătorul terenului, în prezența acelorași

doi martori. După listarea celor două documente fictive, acestea au fost semnate

de inculpatul A.I., de cumpărătorii terenului și de cei doi martori. Ulterior, aceste

acte au fost remise funcționarului bancar D.C., pentru a fi depuse la dosarul de

credit al cumpărătorilor și a fi avute în vedere la încheierea contractului de vânzare-cumpărare

în formă autentică.

La data de 16 iulie 2008, după ce s-a primit

aprobarea de către cumpărători, pentru noul credit bancar, inculpatul A.I. și martorul

B.M. s-au deplasat din nou în municipiul Cluj-Napoca, la sediul Băncii U.T. SA,

ocazie cu care inculpatul A.I. și cumpărătorii au semnat contractul autentic de

vânzare-cumpărare

cu garanție ipotecară din 16 iulie 2008, la Biroul Notarului Public B., document

în preambulul căruia s-a luat act de încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare

sub semnătură privată și a chitanței de plată a avansului în sumă de 191.667

dolari SUA, deși acestea erau înscrisuri fictive, iar în cuprinsul contractului

autentic s-a preluat prețul de 766.667 dolari SUA, cu toate că valoarea reală a

tranzacției fusese de 300.000 euro.

În

atari condiții, cumpărătorii terenului au obținut creditul

în valoare de 575.000 dolari SUA, care reprezenta diferența de preț, pentru imobilul

în cauză, sumă convertită în euro (342.000 euro) și care a fost apoi virată în contul

inculpatului A.I., deschis la Banca U.T. SA. Ulterior, inculpatul a retras suma

de aproximativ 110.000 euro, transferând o parte din bani către fiica sa, în contul

datoriei ce o avea față de aceasta, iar apoi, în cursul aceleași seri, însoțit de

martorul B.M. s-a reîntors în Brașov, ocazie cu care i-a remis martorului suma de

5.000 euro, din care, suma de 3.000 euro reprezenta comisionul promis acestuia la

perfectarea tranzacției, 1.000 euro reprezenta datoria ce o avea față de martor

iar 1.000 euro în contul cheltuielilor efectuate de martor cu deplasările la terenul

în discuție și la Cluj-Napoca, în vederea încheierii tranzacției.

Faptele astfel reținute în sarcina inculpatului

A.I. de a fi semnat antecontractul de vânzare-cumpărare, datat 7 iulie 2008 și chitanța

aferentă acestuia, ce atesta încasarea avansului de preț, în scopul de a fi folosite

la bancă, pentru a facilita astfel obținerea creditului în valoare de 575.000

dolari SUA de către cumpărătorul terenului, întrunește în drept elementele constitutive

ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art.

290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și, respectiv complicitate

la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 251

alin. (1), alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. pen., iar, fapta de a fi făcut afirmații

necorespunzătoare adevărului și care au fost înserate în conținutul contractului

de vânzare-cumpărare din 16 iulie 2008, cu ocazia autentificării, constituie infracțiunea

de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen.

2.a. Inculpatul S.V.D. a luat legătura

la începutul lunii ianuarie 2008 cu un fost coleg de liceu căruia i-a propus să

facă afaceri împreună. În concret, inculpatul i-a propus celui în cauză să facă

un împrumut bancar pentru ca, împreună, să cumpere autoturisme noi pentru închiriat

și să-și deschidă o firmă pentru producerea geamurilor termopan. Primind acceptul

fostului său coleg, inculpatul S.V.D. i-a spus acestuia că o să-l angajeze pe o

firmă de a sa, calitate în care va putea solicita creditul bancar însă, ulterior

i-a comunicat celui în cauză că are un prieten din Canada care o să-i facă acte

care să ateste că lucrează în această țară și realizează venituri lunare mult mai

mari decât cele ce le-ar fi obținut dacă era angajat în firma sa, urmând ca aceste

documente să fie folosite pentru obținerea împrumutului bancar.

În

urma înțelegerii, în vederea întocmirii documentelor în cauză,

inculpatul a primit de la prietenul său cartea de muncă a acestuia.

După aproximativ 2 luni inculpatul l-a

căutat pe prietenul său, spunându-i că trebuie să meargă la Cluj-Napoca pentru a

semna niște acte necesare obținerii creditului, în calitatea sa de „salariat în

Canada” și pentru a se întâlni cu o persoană care îl va consilia în vederea obținerii

împrumutului.

Cu această ocazie inculpatul i-a remis

celui în cauză, un set de documente redactate în limba engleză, spunându-i că reprezintă

contractul său de muncă la firma canadiană, act ce a și fost semnat de „titularul

contactului”, o adeverință de venit ce atesta că acesta avea un salariu de peste

6.000 dolari canadieni în calitatea sa de muncitor mozaicar la firma W.B.W. LTD,

precum și alte înscrisuri referitor la care însă inculpatul nu a mai dat nici un

fel de explicații.

La data de 1 aprilie 2008 prietenul inculpatului

S.V.D. s-a deplasat în municipiul Cluj-Napoca unde s-a întâlnit cu persoana ce urma

să îl consilieze, ocazie cu care, cel în cauză a semnat documentele ce i-au fost

puse la dispoziție, respectiv cererea de credit și o serie de alte formulare, după

care s-a reîntors în localitatea de domiciliu.

În

discuțiile telefonice ulterioare pe care acesta le-a avut

cu inculpatul, cel din urmă i-a relatat că va fi contactat de personalul Băncii

U.T. SA în legătură cu creditul și va fi chestionat pe această temă, situație în

care trebuie să relateze funcționarului bancar că împrumutul bancar va fi folosit

pentru a achita avansul pentru cumpărarea unui teren situat în orașul A., teren

pe care inculpatul îl identificase prin intermediul unei agenții imobiliare din

această localitate, plata integrală a terenului urmând a se face prin contractarea

unui alt credit, mai mare, după care terenul va fi parcelat și vândut pe loturi

ca teren de construcții, la prețuri care să depășească prețul de achiziție.

După aproximativ o săptămână, inculpatul

S.V.D. s-a deplasat împreună cu prietenul său în municipiul Cluj-Napoca, la Sucursala

Băncii U.T. SA, unde s-au întâlnit cu persoana care intermedia obținerea creditului.

Cu această ocazie inculpatul a fost întrebat de prietenul său ce să facă în situația

în care la interviul ce urma a-l susține, i se vor pune întrebări în limba engleză,

însă inculpatul l-a asigurat că nu se va întâmpla așa ceva. Apoi, cel în cauză și

intermediarul au pătruns în bancă unde s-a susținut interviul și s-a semnat contractul

de credit din 14 aprilie 2008, pentru creditul în sumă de 20.000 euro.

În

ziua următoare inculpatul S.V.D. și prietenul său au plecat

din nou în municipiul Cluj-Napoca pentru ridicarea creditului. Ajunși la sediul

băncii, cei doi s-au întâlnit cu persoana care intermediase împrumutul, aceasta

din urmă pătrunzând în incinta băncii împreună cu titularul contului de credit care

a ridicat suma de 18.478 euro, rămasă după reținerea comisioanelor bancare. Intermediarul

creditului și-a reținut comisionul de 1.800 euro iar diferența de bani a fost remisă

de titularul creditului inculpatului S.V.D. Potrivit înțelegerii dintre inculpat

și prietenul său, banii astfel obținuți urmau a fi folosiți pentru plata avansului

pentru terenul situat în A., inculpatul urmând a achita ratele lunare la creditul

luat în condițiile descrise pentru o perioadă de 10 ani, lucru care nu s-a mai întâmplat.

2.b. Tot în cursul lunii aprilie 2008 inculpatul

S.V.D. și prietenul său anterior menționat au început demersurile pentru obținerea

celui de-al doilea credit, de la aceeași unitate bancară. De această dată era vorba

de un credit de nevoi personale, cu ipotecă, solicitat tot în baza pretinsului statut

de rezident în Canada al prietenului inculpatului.

Întrucât

banca nu mai aproba un nou credit de nevoi

personale fără o garanție imobiliară, inculpatul l-a convins pe prietenul său să

solicite un credit pentru obținerea căruia să gireze cu apartamentul proprietatea

exclusivă a mamei sale. Apoi, inculpatul

și fostul său coleg, au convins-o

pe mama celui din urmă, să gireze împrumutul ce se va solicita, prin ipotecarea

apartamentului său în favoarea băncii, relatându-i că, din banii astfel obținuți

vor cumpăra un teren pe care îl vor parcela și pe care îl vor vinde la un preț mult

mai mare decât cel de achiziție.

Cum cea în cauză trebuia să plece din țară

pentru o lună de zile, aceasta a încheiat o procură notarială, prin care îl împuternicea

pe fiul ei să instituie ipoteca asupra apartamentului său, în favoarea Băncii U.T.

SA, în vederea obținerii unui credit.

Inculpatul S.V.D. împreună cu persoana

care a intermediat și obținerea primului credit s-au ocupat de toate demersurile

în vederea obținerii acestui credit, inculpatul asigurând transportul prietenului

său, în mai multe rânduri, la sediul băncii, una dintre deplasări având drept scop

semnarea contractului de ipotecă pentru apartamentul mamei sale. Cu această ocazie,

cel în cauză a prezentat notarului public cu care lucra banca, procura specială

lăsată de mama sa înainte de a pleca în străinătate însă întrucât nu a agreat procura,

invocând faptul că îi lipsește o anumită frază din conținut și, în consecință, nu

este completă, notarul a refuzat să instituie ipoteca în baza acestei procuri.

În

aceste condiții, inculpatul S.V.D. a solicitat de la prietenul

său datele de pe pașaportul mamei acestuia, după care a cerut unei alte persoane

să „realizeze” o procură specială, folosind timbral sec pe numele notarului canadian

M.J.T., având forma și conținutul agreat de bancă.

La cererea inculpatului S.V.D., o persoană

rămasă neidentificată, a redactat o procură în limba engleză, care cuprindea elementele

cerute de bancă, procură la care, persoana la care apelase inițial inculpatul pentru

„realizarea” documentului, i-a întocmit în fals, o autentificare datată 21 mai 2008,

aplicându-i ștampila cu timbra sec al notarului canadian anterior menționat, și

supralegalizarea Consulatului General al României din Toronto, din 22 mai 2008.

Ulterior, inculpatul S.V.D. a dus această

procură falsificată la tradus în limba română și a legalizat-o, după care a prezentat-o

băncii, în vederea instituirii ipotecii asupra apartamentului în cauză.

Întrucât

această procură falsificată a fost acceptată

de bancă, ca valabilă, agentul intermediar a creditului l-a anunțat pe titularul

cererii de credit că se poate încheia contractul autentic și se poate trage creditul.

Însoțit de inculpații S.V.D. și C.D.E.,

titularul contractului de credit s-a prezentat la sediul Băncii U.T. SA din municipiul

Cluj-Napoca unde, împreună cu intermediarul contractului, a intrat în bancă pentru

a semna contractul de credit, lucru pe care l-a făcut folosind procura falsă, după

cum rezultă din contractul de garanție imobiliară autentificată din 26 mai 2008

al Biroului Notarului Public L. Apoi, s-au deplasat toți cei în cauză la agenția

Bănciin U.T. SA din incinta unui hipermarket de unde, titularul contractului de

credit a ridicat suma de 17.500 euro, pe care a remis-o inculpatului S.V.D. Acesta

din urmă i-a remis intermediarului contractului de credit suma de 1.200 euro după

care i-a dat prietenului său care ridicase creditul suma de 1.000 euro deși inițial

îi promisese 3.000 euro pentru ca acesta să achiziționeze o presă pentru geamuri

termopan.

Ulterior, inculpatul S.V.D. a mai încercat

să obțină un credit imobiliar de valoare mult mai mare pe numele prietenului său,

pentru cumpărarea unui teren, demers care nu s-a mai finalizat dar pentru care i-a

solicitat acestuia să semneze cererea de credit, depusă la aceeași unitate bancară

la 24 aprilie 2008, în care a înserat date nereale privind statutul și veniturile

realizate în Canada, pentru obținerea unui credit de nevoi personale garantat imobiliar,

în valoare de 40.000 euro, folosind un contract de muncă în limba engleză din care

rezulta că cel în cauză este angajat la firma W.B.W. LTD Ontario, în funcția de

montator de marmură și granit, cu un salariu de 95.000 dolari canadieni/an.

J.B., a obținut, pe baza unor documente ce atestau, în mod nereal, calitatea sa

de rezident canadian, angajat ca instalator de granit, cu un venit de aproximativ

7.000 dolari canadieni/lună, documente confecționate de un consătean, un credit

de nevoi personale de 20.000 de euro.

În

toamna aceluiași an, pe baza reușitei anterioare, inculpații

S.V.D. și C.D.E. precum și persoana care falsifica documentele necesare, au pregătit

luarea, în numele aceleași persoane, unui credit imobiliar de valoare mult mai mare,

respectiv 180.000 euro, pentru plata unei pretinse cumpărări a unui teren aparținând

numitului S.C.G.

În

acest scop urmau a fi folosite înscrisuri oficiale și sub

semnătură privată utilizate la obținere creditului în valoare de 20.000 euro cât

și alte noi înscrisuri falsificate de aceeași persoană, prin care să se actualizeze

statutul de rezident și veniturile solicitantului.

Pe baza tuturor acestor înscrisuri falsificate

a fost completată cererea de credit ipotecar în valoare de 180.000 euro, întreaga

documentație fiind depusă de inculpata C.D.E. la sucursala Cluj a Băncii U.T. SA.

La începutul lunii octombrie 2008, persoana

care falsifica documentele necesare obținerii împrumutului, s-a întâlnit cu titularul

cererii de credit, ocazie cu care i-a prezentat pe inculpații S.V.D. și C.D.E.,

relatându-i că, în curând, va trebui să meargă la Cluj-Napoca pentru creditul ipotecar

și că, deplasarea o va face cu cei doi inculpați ce îi fuseseră prezentați.

Între timp, inculpatul S.V.D. l-a contactat

telefonic pe numitul S.C.G., cu care apoi s-a și întâlnit și i-a propus să încheie

o tranzacție cu „un om de-al lui”, pentru o parte dintre terenurile pe care S.C.G.

le deținea în proprietate pe raza satului C. Cel în cauză a fost de acord să vândă

un număr de 5 terenuri cu un preț de aproximativ 70.000 euro. Inculpatul S.V.D.

i-a relatat acestuia că, pe lângă acest preț, își va pune „partea sa” fără a preciza

însă că acesta intenționa ca prețul ce urma a fi trecut în actul de înstrăinare

să fie de 180.000 euro.

În

perioada următoare inculpata C.D.E. a ținut legătura telefonic

cu numita D.C., funcționar în cadrul Băncii U.T. SA, sucursala Cluj-Napoca, cu privire

la actele necesare pentru obținerea creditului și, în același timp s-a ocupat de

obținerea rapoartelor de evaluare pentru cele 5 parcele de teren, luând legătura

cu evaluatorul B.I. căruia i-a și plătit o sumă de bani cu titlu de avans, de obținerea

extraselor de carte funciară pentru terenurile în cauză precum și de certificatul

de urbanism de la Primăria S.-M.

Într-o discuție telefonică purtată de inculpata

C.D.E. cu numita D.C. pe tema creditului, aceasta din urmă i-a spus că, pentru luarea

creditului, trebuie ca, în ansamblu, valoarea terenurilor trebuie să fie de peste

360.000 euro. În aceeași zi, inculpata l-a contactat telefonic pe numitul S.N.M.,

directorul sucursalei bancare, căruia i-a relatat că, în ceea ce privește creditul

solicitat trebuie să mai obțină certificatul de urbanism și raportul de evaluare

pentru terenuri, creditul urmând să fie în valoare de aproximativ 150.000-160.000

euro, din care solicitantul va dori să scoată în numerar, aproximativ 100.000 euro.

În

ziua următoare, după ce a luat legătura telefonic cu numita

D.C., aceasta din urmă i-a transmis prin e-mail inculpatei antecontractul de vânzare-cumpărare

datat 10 octombrie 2008, act în care S.C.G. apare ca vânzător, iar titularul contractului

de credit în calitate de cumpărător. Inculpata C.D.E. a semnat antecontractul la

rubrica „vânzător”, în numele proprietarului S.C.G. iar titularul cererii de credit

l-a semnat la rubrica „cumpărător”, cu toate că actul în sine, în care se stipula

că prețul pentru cele 5 parcele de teren a fost convenit la suma de 260.000 euro,

preț, din care s-a achitat cu titlu de avans, în aceeași zi, suma de 80.000 euro,

era fictiv în întregime. Inculpata a scanat acest document, după semnare și l-a

trimis pe e-mail numitei D.C.

După câteva zile, respectiv la 28

octombrie 2008, titularul cererii de creditare a fost luat de la domiciliu de inculpații

S.V.D. și C.D.E., toți trei deplasându-se în municipiul Cluj-Napoca pentru ca solicitantul

creditului să își facă analizele medicale și pentru a încheiat polița de asigurare

de viață. Pe drum, cei doi inculpați i-au relatat celui în cauză că urmează să ia

un credit ipotecar de 130.000 euro (și nu 180.000 euro, cât se intenționa în realitate),

pentru cumpărarea mai multor terenuri.

Cu ocazia chestionarului efectuat în vederea

încheierii poliței de asigurare, întrebat fiind unde lucrează, solicitantul creditului

a relatat funcționarilor bancari D.C. și S.N.M. că lucrează în Germania, în agricultură.

În aceste condiții a intervenit imediat inculpata C.D.E. care l-a scos din birou

pe cel în cauză, după care l-a apelat telefonic pe cel care falsificase documentele

necesare creditării, care l-a „instruit” pe solicitantul creditului să spună că

lucrează la firma W.B.W. LTD în calitate de instalator în marmură și granit. Conform

indicațiilor primite, la reîntoarcerea în incinta băncii, cel în cauză a relatat

funcționarilor bancari cele mai sus menționate, relatând totodată faptul că, urmează

să plece din țară peste câteva săptămâni.

La data de 3 noiembrie 2008, ca urmare

a programării făcute de D.C. pentru semnarea la notar a contractului autentic de

vânzare-cumpărare de către părți, pentru semnarea contractului de credit și pentru

tragerea creditului, titularul cererii de împrumut a fost luat din nou de către

inculpații S.V.D. și C.D.E. în municipiul Cluj-Napoca.

Pentru a asigura prezența vânzătorului

S.C.G. la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, inculpatul S.V.D. l-a contactat

telefonic pe acesta, determinându-l să vină din Germania direct la Cluj-Napoca.

La rândul său, apreciind că se va trage

creditul și va putea obține o parte din bani pentru serviciile sale, persoana care

a falsificat documentele necesare documentației de creditare s-a deplasat la sediul

băncii.

Inculpata C.D.E. a intrat în bancă și a

discutat cu numita D.C. dar și cu S.N.M. pentru a se ocupa de derularea corespunzătoare

a demersurilor necesare obținerii creditului, continuând să țină legătura telefonic

cu cei doi funcționari ai Băncii U.T. SA și după ce a ieșit din bancă.

Spre seară, inculpata C.D.E. a fost înștiințată

de către numitul S.N.M. de faptul că Centrala băncii nu a aprobat încheierea contractului

de credit, astfel încât, toți cei în cauză au revenit în municipiul Bistrița.

În

zilele următoare inculpata C.D.E. a purtat mai multe discuții

telefonice, atât cu D.C. cât și cu S.N.M., în încercarea de a obține aprobarea pentru

credit, fără rezultat însă. La data de 6 noiembrie 2008, cei doi inculpați s-au

deplasat la Cluj-Napoca, la sediul băncii, pentru a discuta cu numita D.F., șefa

numitei D.C., despre posibilitatea de a trage creditul însă nu au rezolvat problema.

A doua zi, respectiv la 7 noiembrie 2008, inculpata C.D.E. a fost contactată telefonic

de numitul S.N.M. care i-a relatat că nu se acordă creditul solicitat, motiv pentru

care inculpatul S.V.D. l-a apelat telefonic pe cel care falsificase documentația

de creditare, cerându-i să ia legătura cu titularul cererii de creditare și să îi

aducă la cunoștință refuzul oficial al băncii.

4.a. Prin luna aprilie 2008, numitul P.L.F.

s-a deplasat în municipiul Suceava, ocazie cu care a abordat un om fără adăpost,

care își petrecea nopțile în gara Suceava Nord, oferindu-i un loc de muncă în construcții.

Numitul P.L.F. i-a relatat celui în cauză că este căsătorit cu o doamnă din Bistrița,

făcând referire la inculpata B.C., că are o firmă de construcții pe care vrea să

angajeze mai multe persoane, în vederea obținerii unei finanțări din străinătate,

precizându-i acestuia că, dacă va accepta, nu va trebui să muncească ci doar să

apară ca angajat.

Fiind de acord cu propunerea, cei doi au

plecat spre Bistrița, persoana în cauză fiind cazată la pensiunea „H.” din S.O.,

după care P.L.F. a plecat în oraș pentru a-i aduce acestuia haine curate și mâncare.

Când s-a reîntors la pensiune P.L.F. a venit însoțit de numitul S.N.C., fiul inculpatei

B.C.

În

perioada următoare inculpata B.C. și fiul acesteia au încercat

să-i facă persoanei din Suceava buletin de identitate pe adresa unei femei în vârstă

din Bistrița însă nu au reușit.

Ca urmare, inculpata B.C., împreună cu

concubinul său P.L.F. și fiul său S.N.C. au hotărât să stabilească domiciliul celui

în cauză la locuința martorului P.M.V., cunoscut al fiului inculpatei și care a

acceptat să facă acest lucru contra sumei de 100 euro.

În

aceste condiții, numitul S.N.C., martorul P.M.V. și persoana

în cauză s-au deplasat la Primăria comunei L.L.L., ocazie cu care martorul a depus

o cerere de primire în spațiu iar cel în cauză a formulat cerere de stabilire a

domiciliului la adresa martorului, ridicând apoi actul de identitate, cu noua adresă,

la data de 12 mai 2008.

De la data la care a fost adus în Bistrița

cel în cauză a locuit într-o anexă a pensiunii „H.”, până în luna august 2008, timp

în care a lucrat ca ziler prin localitatea S.-M. sau în B.B. și la renovarea unui

apartament din municipiul Bistrița, unde a lucrat împreună cu numitul P.L.F., fiind

astfel, atât direct cât și indirect, în strânsă legătură cu inculpata B.C., la care

prindea contur ideea de a-l folosi pe acesta ca persoană interpusă la luarea unor

credite bancare.

O asemenea ocazie i-a apărut inculpatei

B.C. în luna iulie 2008, când inculpatul S.V.D. încerca să-i ajute să obțină o refinanțare

pe sora sa L.L. și soțul său E.V., pentru creditul angajat la Banca C.E.C., credit

garantat cu apartamentul celor doi. În aceste condiții, într-o ocazie în care inculpatul

S.V.D., însoțit de coinculpata C.D.E., și-a vizitat sora, aceștia au făcut cunoștință

cu inculpata B.C. care s-a prezentat ca broker de credite și care s-a oferit să

ajute familia L. în problema financiară. Cei doi inculpați au vizitat-o ulterior

pe inculpata B.C. la locuința sa.

După câteva zile, la solicitarea inculpatei

B.C., inculpatul S.V.D. a transportat-o pe aceasta, cu autoturismul său, până în

localitatea S.S. La reîntoarcerea spre Bistrița, inculpata i-a solicitat lui S.V.D.

să oprească la pensiunea „H.”, ocazie cu care inculpata i-a prezentat acestuia persoana

adusă din municipiul Suceava.

Ulterior, inculpatul S.V.D., a discutat

cu inculpata B.C. despre posibilitatea de a lua credite bancare pe numele unor persoane

fără venituri sau venituri foarte mici, în scopul obținerii unor sume de bani pentru

cumpărarea unor terenuri și revânzării lor ulterioare, pe loturi, la prețuri mult

superioare. Inculpata i-a relatat celui în cauză că i-ar putea folosi în acest scop

pe bărbatul adus din Suceava și alte două persoane, soț și soție, care locuiesc

în comuna L.L.L. La rândul său, inculpatul S.V.D. i-a spus acesteia că are un prieten

care, în schimbul sumei de 5.000 euro, poate face acte false de venituri din Canada,

pe baza cărora, persoanele interpuse ar putea obține credite, urmând ca, de toate

demersurile la Băncii U.T. SA, Sucursala Cluj, unde el are susținere, să se ocupe

inculpata C.D.E., în calitate de „broker de credite”.

În

aceste condiții, inculpatul S.V.D., inculpata C.D.E. și prietenul

inculpatului S.V.D., cel care contrafăcea documentele necesare obținerii creditelor

bancare, s-au constituit într-un grup infracțional având ca scop luarea de credite

prin folosirea de înscrisuri falsificate, grup la care inculpata B.C. a aderat pe

considerentul că, aducând potențiale persoane interpuse pentru luarea de credite,

aceasta ar fi putut beneficia de o parte din sumele de bani care s-ar fi obținut

în mod fraudulos. În concret, inculpata B.C. a discutat cu inculpatul S.V.D. și

s-a înțeles cu acesta ca, pe baza actelor false ce urmau a fi confecționate de către

prietenul inculpatului pe numele celor trei persoane interpuse propuse de inculpată,

acestea să ia câte un credit de nevoi personale în valoare de 20.000 euro, iar apoi,

tot în numele acestor persoane interpuse, să se solicite credite imobiliare de valori

mult mai mari, iar după plata câtorva rate să nu se mai achite ratele întrucât,

și dacă s-ar ajunge la executare silită, interpușii debitori nu ar deține bunuri

care să poată fi valorificate.

Inculpatul S.V.D. a luat legătura cu prietenul

său, relatându-i cele convenite cu inculpata B.C. și i-a remis acestuia copiile

actelor de identitate ale celor trei persoane interpuse, primite de la inculpată,

pentru a le face acte false de rezidență în Canada, din care să rezulte că aceștia

realizează venituri în această țară.

Așa fiind, s-au întocmit o serie de documente

false pe numele persoanei aduse din municipiul Suceava, documente ce atestau, în

mod nereal, calitatea de angajat al celui în cauză la o firmă din Canada și veniturile

pretins realizate în această calitate (contract de muncă, extras de cont, fluturași

de salarii, etc), acte pentru care apoi s-a întocmit în fals, în numele notarului

canadian M.J.T., câte un certificat notarial pentru copie conformă cu originalul,

pe care s-a aplicat sigiliul roșu și timbrul sec al notarului, ștampila pătrată

și rotundă a Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Internațional al Canadei,

precum și ștampila rotundă și cea pătrată a Consulatului General al României la

Toronto, pentru a da aparența de supralegalizare la această instituție.

Aceste înscrisuri false i-au fost remise

inculpatului S.V.D. care, la rândul său, le-a predat inculpatei C.D.E. pentru a

le depune la bancă, sens în care, în zilele următoare, cei doi inculpați s-au deplasat

la sediul Băncii U.T. SA din municipiul Cluj-Napoca, ocazie cu care, inculpata a

intrat.în sediul băncii și a remis toate aceste înscrisuri oficiale și sub semnătura

privată false numitei D.C. (căreia inculpatul S.V.D. i-o prezentase anterior pe

inculpată ca fiind colaboratoarea sa), pentru a înregistra un dosar de credit pe

numele celui în cauză.

Ca urmare, la 4 septembrie 2008, persoana

din Suceava a fost transportată, de către S.N.C. și mama sa, inculpata B.C., în

municipiul Cluj-Napoca, unde, inculpata C.D.E., care se deplasase însoțită de inculpatul

S.V.D., a intrat cu aceasta și cu inculpatul V.I.A., în sucursala Băncii U.T. SA,

contactând-o pe funcționara D.C., ocazie cu care, cel în cauză a semnat actele pe

care funcționara i le-a prezentat, respectiv cererea de acordare a unui credit bancar

pentru nevoi personale, în care erau menționate o serie de date necorespunzătoare

adevărului în ceea ce privește situația sa profesională, rezultate din actele false

depuse la dosarul de credit. Apoi, cel în cauză, împreună cu inculpatul V.I.A.,

au fost conduși de inculpata C.D.E. la sediul unei firme de asigurări unde cei doi

au semnat înscrisurile ce le-au fost prezentate.

În

baza cererii și a actelor false, ce atestau statutul său de

rezident canadian ce obținea venituri în această țară, Banca U.T. SA a aprobat creditul

solicitat, după care a fost încheiat contractul de credit din 4 septembrie 2008

prin care cel în cauză beneficia de un credit pentru nevoi personale în valoare

de 20.000 euro pe o durată de 10 ani, cu o rată a dobânzii de 14,95%/an și un comision

de acordare de 3,5%.

După câtva timp, inculpata C.D.E. a revenit

în bancă, însoțită de cel în cauză ca și de inculpatul V.I.A., ocazie cu care, cei

doi au ridicat sumele de bani ce li se acordaseră cu titlu de credit. Imediat după

ce primul dintre cei doi a semnat chitanța de primire a banilor, banii au fost luați

de inculpată, care a procedat apoi în același mod și cu banii primiți de inculpatul

V.I.A., și i-a pus într-o geantă ce îi fusese împrumutată de inculpata B.C., iar

după ce au ieșit din clădirea băncii, inculpata a remis banii concubinului său,

inculpatul S.V.D. Acesta, la rândul său, i-a dat o parte din banii astfel dobândiți

inculpatei B.C. care apoi i-a remis suma de aproximativ 700 euro persoanei titular

al contractului de credit.

La întoarcerea înspre municipiul Bistrița,

bărbatul din municipiul Suceava, pe numele căruia se ridicase creditul, a fost lăsat

la pensiunea „H.” unde era cazat, ocazie cu care inculpata a achitat, din banii

rămași la ea în urma ridicării creditului, cazarea și unele cheltuieli cu masa pentru

cel în cauză.

b) După reușita acestei „operațiuni”, membrii

grupului infracțional, format din inculpații S.V.D., C.D.E., B.C. și cel care falsifica

documentele necesare obținerii creditelor în mod fraudulos, au pregătit luarea,

în numele aceleași persoane, a unui credit imobiliar de valoare mult mai mare.

În

acest sens, inculpatul S.V.D. a întrebat-o pe coinculpata

B.C. dacă nu cunoaște o persoană care să aibă un teren de vânzare la care aceasta

i-a răspuns că se va interesa la un cunoscut al său, după care îl va anunța. Cea

în cauză l-a contactat ulterior pe prietenul său întrebându-l dacă nu cunoaște un

teren de vânzare, de până în 1,5 ha, la care acesta i-a relatat că, un prieten al

său are un teren de vânzare și că, întrucât acesta este plecat în străinătate, el

este mandatat să negocieze în numele proprietarului, având actele terenului asupra

sa.

În

aceste condiții inculpata B.C. s-a întâlnit cu cunoscutul

său care i-a prezentat actele terenului, ocazie cu care inculpata a realizat că

îl cunoaște pe proprietar. Ca urmare, inculpata l-a contactat pe acesta și i-a relatat

că are un client pentru terenul său. Ulterior s-a aflat că proprietarul terenului

pretinde suma de 92.000 euro cu titlu de preț.

În

vederea luării creditului imobiliar urmau a fi folosite înscrisurile

oficiale și sub semnătură privată ce fuseseră utilizate la obținerea creditului

pentru nevoi personale în sumă de 20.000 euro, cât și alte noi înscrisuri falsificate,

prin care să se actualizeze statutul de rezident și veniturile solicitantului împrumutatului.

După falsificarea noilor documente, pe

care s-a aplicat sigiliul roșu și timbru sec al notarului și ștampila pătrată și

rotundă a Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Internațional al Canadei,

precum și ștampila rotundă și cea pătrată a Consulatului General al României la

Toronto, aparent supralegalizate la această instituție, acestea au fost remise inculpatului

S.V.D., care le-a predat, la rândul său, inculpatei C.D.E., aceasta din urmă depunându-le

la Sucursala Cluj a Băncii U.T. SA, unde au fost preluate tot de numita D.C.

Cu ocazia discuțiilor purtate de inculpata

B.C. cu cel care urma a fi titular al contractului de credit, inculpata i-a comunicat

acestuia că vor merge mai departe cu afacerea, că împrumutul anterior fusese avansul

și că, de această dată vor lua un credit în baza căruia se va achiziționa un teren

de aproximativ 1,20 ha.

La data de 11 septembrie 2008 cel în cauză

a fost transportat de inculpata B.C. și fiul acesteia în municipiul Cluj-Napoca,

în scopul de a semna cererea de acordare a creditului imobiliar. În același scop

s-a deplasat la sediul băncii, cu o altă mașină, și inculpata C.D.E.

Cu acel prilej, persoana interpusă a semnat

cererea de acordare a creditului imobiliar, în care erau menționate aceleași date

necorespunzătoare adevărului, în ceea ce privește situația sa profesională și financiară,

cerere ce a fost depusă la bancă, pentru cumpărarea terenului în suprafață de 10237

mp.

Întrucât

pentru obținerea creditului era necesară

existența unui antecontract de vânzare-cumpărare, din care să rezulte achitarea

avansului de către cumpărător, a fost

redactat un antecontract de

vânzare-cumpărare, datat 4 septembrie 200.8, aparent încheiat între vânzător și

cumpărător, deși aceștia nu se cunoscuseră încă, în care inculpata B.C. și fiul

său apăreau ca martori, act în care se stipula, în mod nereal, că prețul terenului

este de 182.000 euro, din care, vânzătorul recunoaște că a primit, cu titlu de avans,

la data perfectării antecontractului, suma de 40.000 euro, sens în care s-a întocmit

și o chitanță, nedatată, prin care se atesta primirea, de către vânzător a avansului.

De obținerea raportului de evaluare a terenului

necesar la dosarul de credit, urma a se ocupa inculpata B.C., care îl cunoștea pe

evaluatorul B.I., la data de 29 septembrie 2008 fiind programată ieșirea la locul

în discuție, pentru efectuarea lucrărilor de evaluare.

Întrucât

inculpata B.C. întârzia să aducă actele

privind terenul (raport evaluare, adeverință de la primărie, etc), pe care inculpata

C.D.E. trebuia să le ducă la bancă, aceasta din urmă, văzând o copie a actului de

identitate a vânzătorului, i-a spus concubinului său, inculpatul S.V.D., că îl cunoaște

pe acesta. Ca urmare, inculpatul S.V.D. i-a cerut concubinei sale să ia legătura

telefonic cu vânzătorul pentru a stabili o întâlnire în trei, în scopul de a verifica

dacă acesta este interesat să vândă terenul. Inculpata C.D.E. s-a conformat și l-a

apelat pe vânzător însă acesta din urmă a contactat-o telefonic pe inculpata B.C.,

căreia i-a relatat ce i se propusese, motiv pentru care aceasta l-a sunat pe inculpatul

S.V.D., căruia i-a reproșat că vrea să-i „fure omul”, făcând astfel referire la

persoana interpusă, din Suceava.

Independent de cele menționate, persoana

interpusă a plecat de la pensiunea „H.” și a venit în municipiul Bistrița, de unde

l-a apelat pe inculpatul S.V.D., cerându-i să meargă după el, lucru pe care acesta

l-a și făcut, însoțit fiind de inculpata C.D.E. Cu acea ocazie, cel în cauză a relatat

celor doi inculpați faptul că B.C. se poartă urât cu el, motiv pentru care vrea

să plece de la ea. În aceste condiții, inculpatul S.V.D. i-a spus că îl va duce

la un loc sigur, lucru pe care l-a și făcut, ducându-l pe cel în cauză la locuința

numitului C.V.N., căruia i-a cerut să-l țină la el acasă pentru câteva zile.

După ce a constatat „dispariția omului

său”, inculpata B.C. a luat legătura cu persoana care îi relatase despre intenția

vânzătorului de a înstrăina terenul în cauză, căreia i s-a plâns că S.V.D. i-a „furat

omul” și i-a cerut sprijinul pentru „recuperarea acestuia”.

În

zilele următoare, inculpata B.C. a avut mai multe încercări

de a-și „recupera omul” fără rezultate însă.

Între timp, inculpații S.V.D. și C.D.E.

s-au întâlnit cu vânzătorul terenului, cu care au convenit să continue afacerea,

inculpatul S.V.D. solicitându-i celui în cauză să țină legătura cu