ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1089/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1089/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 284 din 22 martie 2011, Tribunalul Galați, Secția penală s-au dispus următoarele:
1) a fost condamnat inculpatul B.P.C. la o pedeapsă principală de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
A fost condamnat același inculpat la:
-
o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de acces fără
drept într-un sistem informatic. prev. de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen.; o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii contra confidențialității și integrității sistemului informatic, prev. de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.;
o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de
prejudiciere informatică prev. de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.;
-
o pedeapsă de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen., pe o durată de 2
ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii de
falsificare a instrumentelor de plată electronică, prev. de art. 24 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
-
o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de deținere de
instrumente în vederea falsificării prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, în ref. la
art. 41 alin. (2) C. pen.
-
o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare electronice în mod fraudulos, prev. de art. 27 alin. (1) și (3) din
Legea nr. 365/2002, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
-
o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de
bani prev. de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din
C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., s-au contopit pedepsele principale
de mai sus și pedepsele complementare și s-a dispus ca inculpatul B.P.C.
să execute pedeapsa mai grea de 5 ani închisoare sporită la 6 ani
închisoare,
plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de
art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei
principale rezultante.
2) a fost condamnat inculpatul G.V. la o pedeapsă
principală de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani, după
executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui
grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
A fost condamnat inculpatul G.V. la:
-
o pedeapsă de 3 ani închisoare,- pentru comiterea infracțiunii prev. de art.
42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
-
o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art.
49 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
-
o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de
art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
-
o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.
27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., au fost contopite pedepsele
principale de mai sus și s-a dispus ca inculpatul G.V. să execute
pedeapsa mai grea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani și 8 luni închisoare, plus
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b)
din C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale rezultante.
3) a fost condamnat inculpatul G.A. la o pedeapsă principală
de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementar a interzicerii drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. A fost condamnat același inculpat la :
- o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea prev. de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la efectuarea de operațiuni financiare electronice, prev. de art. 26 C. pen în ref. la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., au fost contopite pedepsele principale de mai sus și s-a dispus ca inculpatul G.A. să execute pedeapsa mai grea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani și 8 luni închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani.
4) a fost condamnat inculpatul P.D. la o pedeapsă principală de 5
ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
A fost condamnat inculpatul P.D. la:
- o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen.
- o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (1) și (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., s-au contopit pedepsele principale de mai sus și s-a dispus ca inculpatul P.D. să execute pedeapsa mai grea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani și 8 luni închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani.
5) a fost condamnat inculpatul L.C.V. la o pedeapsă principală de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
A fost condamnat inculpatul L.C.V. la: o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.
27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., s-au contopit pedepsele principale de mai sus și s-a dispus ca inculpatul L.C.V. să execute pedeapsa mai grea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani și 8 luni închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b)
din C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
6) a fost condamnat inculpatul T.I.A. la o
pedeapsă principală de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de aderare la unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
A fost condamnat inculpatul T.I.A. la:
- o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
- o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen.
- la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., s-au contopit pedepsele principale
de mai sus și s-a dispus ca inculpatul T.I.A. să execute
pedeapsa mai grea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani și 8 luni închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b)
din C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
7) a fost condamnat inculpatul R.M.B. la o pedeapsă
principală de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de aderare la unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
A fost condamnat același inculpat la:
- o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen
- o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
- o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (1) și (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., s-au contopit pedepsele principale și
complementare arătate mai sus și s-a dispus ca inculpatul R.M.B. să
execute pedeapsa mai grea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani și 8 luni închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
8) a fost condamnat inculpatul P.M. la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional
organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 19 din Legea
nr. 682/2002.
A fost condamnat același inculpat la :
- o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen și art. 19 din Legea nr. 682/2002.
-
o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev.
de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002.
- o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002.
- o pedeapsă de 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002.
- o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (1) și (3) din Legea nr. 365/2002, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., s-au contopit pedepsele principale
de mai sus și s-a dispus ca inculpatul P.M. să execute pedeapsa mai grea
de 3 ani închisoare sporită la 3 ani și 4 luni închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
9) a fost condamnat inculpatul N.M.P. la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) C. pen.
A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru
comiterea infracțiunii prev. de art. 46 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003, în ref. la art. 41 alin. (2) din C. pen.
În baza art. 33-34 lit. b) și 35 din C. pen., s-au contopit cele două pedepse principale și s-a dispus ca inculpatul N.M.P. să execute pedeapsa mai grea de 3 ani închisoare sporită la 3 ani și 2 luni închisoare.
Conf. art. 71 din C. pen. s-a aplicat tuturor inculpaților din cauză pedeapsa
accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II și b) din C. pen.
În baza art. 350 din C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților B.P.C., G.V., P.M., P.D., R.M.B., L.C.V., T.I.A. și G.A.
, iar conf. art. 88 din C. pen, s-a dedus din pedepsele principale aplicate
celor opt inculpați arestați preventiv, durata executată de fiecare de la 4 iunie 2009, până la zi respectiv 22 martie 2011.
S-au menținut toate măsurile asigurătorii instituite în faza de urmărire penală asupra bunurilor inculpaților.
S-a respins ca nefondată cererea formulată de persoana interesată C.N.
, privind ridicarea sechestrului asigurător instituit la data de 5 iunie 2009,
asupra autoturismului (proprietar R.M.) precum și cererea
formulată de martora (persoană interesată) B.M. privind restituirea sumei de 2000 dolari și a unui Laptop.
S-a constatat că inculpatul P.M. a achitat la data de 15 decembre 2010, din
prejudiciul cauzat, suma de 650 dolari SUA.
S-a constatat că partea vătămată C. BANK - Biroul București nu
s-a constituit parte civilă în cauză, cu prejudiciul de 1927,76 dolari SUA și în consecință în baza art. 118 din C. proc. pen., s-a confiscat în folosul statului de la fiecare inculpat suma de câte 211,6 dolari SUA sau echivalentul în lei a acestei sume.
În baza art. 14 din C. proc. pen., în referire la art. 998 din C. civ. a fost obligat inculpatul G.V. la plata sumei de 7557,51 dolari SUA, sau
echivalentul în monedă națională a acestei sume, către partea civilă D.F.S.
- Biroul București, cu titlu de prejudiciu.
În baza art. 14 C. proc. pen., 998 și 1003 din C. civ. au fost obligați în solidar
inculpații la plata sumei de 61.341,00 dolari SUA către partea civilă A.E.I.
- Biroul București, cu titlu de despăgubiri civile și suma
de 18,97 dolari SUA, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă C. -
Biroul București, sau echivalentul în monedă națională a acestor sume valutare.
S-au respins ca nefondate celelalte pretenții civile solicitate în cauză.
În baza art. 118 din C. pen., s-au confiscat în folosul statului următoarele bunuri ridicate în faza de urmărire penală:
- 1 laptop ce a aparținut inculpatului T.A.
- 1 laptop marca laptop marca A. și 1 laptop marca MSI, ce au aparținut inculpatului N.M., 9 suporturi optice și un hard disk W.D. cu capacitatea de 120 Gb, ce au aparținut aceluiași inculpat.
- 1 laptop marca D., ce a aparținut inculpatului G.V.; 3 CD marca T.
- 1 hard-disk marca Q.F., ce a aparținut inculpatului G.A., 42 carduri donate;
- 1 laptop marca S.V.; o unitate centrală și o dischetă ce au aparținut inculpatului L.C.;
-
1 laptop marca F.S.A., și 1 un laptop marca T.S. ce
au aparținut inculpatului P.D.; 4 laptop-uri ridicate de la domiciliu inculpatului P.M.; un hard disk și 181 de suporturi optice de stocare ridicate de la inculpatul G.V.
În baza art. 189 și 191 din C. proc. pen., au fost obligați inculpații B.P.C.
, G.V., L.C.V., P.D., G.A. și P.M. la plata a câte 6500 lei flecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpații: T.A., N.M. și R.M. la plata a câte 4000 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul B.P.C. locuia în municipiul Galați în perioada
2005-2009 și era bun prieten cu inculpatul G.A. și, în ideea de a abține bani prin fraude informatice, cei doi inculpați au atras în gruparea lor și pe
inculpații L.C.V., P.D., R.M.B.,
G.V., T.I.A. și P.M.
Colaborarea inculpaților în vederea comiterii de infracțiuni informatice a fost bine organizată, fiecare inculpat având roluri bine determinate în vederea unui scop comun, respectiv obținerea de bani prin retrageri frauduloase de la diferite bancomate din țară și străinătate.
Inculpații, în principiu, colaborau pentru obținerea prin internet de date reale privind cardurile electronice ale diferitelor persoane fizice sau juridice, după care aceste date erau prelucrate și inscripționate pe alte carduri nebancare, care ulterior erau folosite la retragerea de bani din bancomate.
Inculpații, prin accesările informatice efectuate, luau legătura cu diferite
persoane care aveau conturi bancare, și care efectuau plăți prin utilizarea cardului,
și se interesau de numărul acestui card, codul PIN al cardului, data începerii utilizării cardului sau data limită până la care se poate utiliza cardul de către respectiv persoană.
După începerea urmăririi penale s-au autorizat efectuarea de percheziții domiciliare și informatice la inculpați, precum și interceptări, și au fost descoperite mai multe elemente care aveau legătură directă cu situația de fapt.
Astfel, la data de 28 mai 2007, prin intermediul programului de calculator
„Yahoo Messenger" au avut loc unele discuții între inculpații G.A. și
L.C.V., iar din aceste discuții rezultă că ambii inculpați erau
interesați și angajați în obținerea de bani în mod fraudulos, prin folosirea de carduri donate, la un moment dat inculpatul L.C.V. spunând că este posibil să obții și 3000 de euro pe zi.
Unii inculpați au fost plecați în afara țării, respectiv în Anglia, Italia, Spania sau Irlanda, și trimiteau bani în România la diferite persoane care nu
știau proveniența reală a banilor, în cele din urmă constatându-se că inculpații nu
aveau locuri de muncă în aceste țări, iar banii trimiși în România, prin sistemul W.U., erau obținuți în mod fraudulos prin donarea și folosirea de carduri false.
Inculpații au folosit în perioada 2005 - iunie 2009, mai multe modalități de operare, în principal creând pagini web false a le diferitelor bănci sau instituții, în general din străinătate, și le încasau conținutul pe diverse servere achiziționate cu bani din conturi fraudate de cărți de credit ale unor persoane din străinătate.
Toți inculpații au un nivel de inteligență foarte ridicată, peste limita medie, și sunt pasionați de calculatoare, având vaste cunoștințe în domeniul informatic.
Prin utilizarea cunoștințelor ce le dețineau, inculpații socializau prin intermediul internetului, comunicau date cu privire la diferite servere și acționau
în ideea de a identifica noi surse informatice prin care ar putea să obțină bani prin
donarea de carduri.
Scanarea diferitelor servere se făcea de către inculpați, după anumite cuvinte-cheie, scopul urmărit de inculpați fiind identificarea utilizatorilor și a parolelor de acces în sistem (Pass files).
După ce erau identificați userii și parolele de acces, membrii grupului
infracțional procedau fie la schimbarea parolelor userilor, fie la stabilirea și
crearea unei parole alternative, astfel încât să li se garanteze accesul neîngrădit la
servere.
Mesajele trimise de inculpați se adresau către clienții băncilor erau scrise, în general, în limba engleză, pentru a crea o aparență de credibilitate, și se refereau,
în general, la compromiterea contului de card al clientului și la existența unor
disfuncționalități în ceea ce privește cardul folosit de clienți și sumele pe care
acesta le avea în contul bancar.
Metoda mesajului „Spam"
folosit de inculpați la crearea paginilor de
internet, avea ca scop colectarea de date de la utilizatorii cardurilor și clienții
băncilor în vedere donării ulterioare de carduri cu datele obținute, această
metodă fiind denumită „phishing".
Cu datele obținute de inculpați, ce vizau numerele de card, coduri PIN sau
data limită de utilizare a cardului de către persoanele cliente ale băncilor, erau
fabricate (inscripționate) alte carduri ce erau transmise membrilor grupului
infracțional, aceștia se deplasau la ATM-uri (bancomate) de unde retrăgeau
bani, cauzând astfel mari prejudicii unităților bancare.
O altă metodă folosită de inculpați în scopul obținerii ilicite a unor
importante sume de bani a fost metoda „vishing", ce consta în accesarea
diferitelor servere care erau instalate pe sistemul de operare Linux,
cărora le transmitea diferite comenzi pentru a scana servere care aveau
instalate sisteme de operare Windows.
De pe sistemul de operare Windows, inculpații foloseau sistemul informatic de telefonice S.I.P., prin utilizarea unor cuvinte-cheie și astfel se putea intra în
legătură telefonică cu orice utilizator de computer care folosea și o cască
telefonică cu microfon.
Prin utilizarea telefoniei de computer, inculpații puteau afla direct de la clienții băncilor codul PIN al cardului utilizat, numărul cardului, data limită de
expirare a cardului, alte elemente relevante.
Datele obținute de inculpați apăreau pe servere, și erau transmise ulterior
între ei, și se proceda la donarea (fabricarea) cardurilor cu care se ridicau bani de
la bancomate.
Inculpatul care proceda la retragerea de bani din bancomate opera un comision de 10-30 % pentru activitatea desfășurată, în acest sens fiind și
convorbirile telefonice dintre inculpații G.A. și P.D., purtate
într-o zi a anului 2008 (f. 26 d.u.p.).
De regulă, retragerile de numerar din bancomate se efectuau de inculpații
care temporar erau plecați din țară, iar inculpații rămași în România le furnizau acestora din străinătate mijloace de bază cu ajutorul cărora efectuau retrageri.
Banii retrași din bancomatele aflate în străinătate erau trimiși la ceilalți
inculpați din țară sau la prieteni ori rude apropiate prin sistemul de comunicare
bancară W.U.
Uneori inculpații, pentru a disimula activitatea lor infracțională, foloseau nume false sau documente false la expedierea banilor sau la primirea acestora în România.
Prin modalitățile de acțiune descrise mai sus inculpații au creat în perioada
2005-2009, mari prejudicii unităților bancare care s-au constituit părți civile în cauză.
Trebuie precizat că persoanele fizice fraudate aveau asigurări încheiate, iar sumele pierdute au fost recuperate de la societățile de asigurare.
Inculpatul B.P.C. era liderul grupului infracțional, se ocupa în mod constant activ pentru organizarea și coordonarea activităților grupului și ținea în permanență legătura cu toți inculpații din cauză.
Din probele existente la dosar a rezultat că inculpatul B.P. avea cunoștințe foarte avansate de informatică și a inițiat și îndrumat și pe alți membri ai grupării infracționale în sensul de a obține bani prin folosirea metodelor phishing și vishing.
Prin utilizarea unor aplicații informatice, inculpatul B.P., ca de altfel și
ceilalți inculpați, dețineau liste ale clienților bancari, după care prin diferite metode
reușea să obțină elemente esențiale de la clienți, respectiv număr de card, cod PIN
sau relații privind data expirării cardului.
Convorbirile telefonice purtate de inculpații B.P., P.D., G.A. și R.M.B. la data de 18 martie 2009, au relevat preocuparea
acestora de a retrage bani, cât mai mulți din bancomate, inculpatul R.M.
B. fiind temporar în Irlanda și se plângea de faptul că nu a reușit să retragă din bancomate sumele preconizate.
Tot din convorbirile telefonice avute de inculpați în luna martie 2009, a rezultat că inculpatul B.P. se preocupa intens de obținerea de conturi de carduri pentru a fi trimise în Irlanda, spunându-i inculpatului R.M. să nu vină în România, întrucât au fost și perioade foarte bune când au retras din bancomate mari sume de bani.
Dintr-o convorbire telefonică din 11 aprilie 2009, purtată între inculpații G.A.
și B.P. a rezultat că prietenul lor, inculpatul N.M. din
Suceava a reușit să scoată din bancomate suma de 11 milioane lei.
La finele lunii aprilie 2009, inculpații G.A. și B.P. erau
preocupați de schimbul unor mari sume valutare, fiind oarecum nemulțumiți de făptuirea rata de schimb leu-dolar sau euro era prea mică.
În zilele de 3-6 mai 2009, inculpatul B.P. s-a aflat în județul Constanța,
în zona orașului Năvodari și era preocupat de achiziționarea unor bunuri imobile ca
teren^sau apartament din acea zonă.
În perioada 2005-2009 inculpații au efectuat un număr de 68 de transferuri de bani prin sistemul W.U. și au beneficiat de 31 de transferuri de bani în valoare de 75.479 dolari SUA.
Astfel, inculpatul B.P. a trimis de 6 ori bani din Valencia - Spania către
martorul G.A., de 5 ori tot din Spania către inculpatul G.A., de 5 ori din aceeași țară către martora B.A. și reparat către martorii E.A., G.B. și către inculpații P.M., L.C., P.D. și G.V.
Inculpatul R.M.B., în perioada în care a fost în Irlanda a trimis
de 5 ori bani inculpatului B.P. în sumă de circa 11.000 dolari și separat a
trimis și inculpaților G.V. și T.l.A.
La perchezițiile imobiliare și informatice efectuate la locuințele inculpatului B.P. din Galați și Năvodari au fost identificate dispozitive și aparatură informatică, concretizate în 242 medii de stocare a datelor informatice, carduri donate, hard disk-uri, ordine de plată, chitanțe, extrase de cont în limba spaniolă,
agende telefonice în care se găseau numere de telefon a unor persoane apropiate
precum și a celorlalți inculpați.
La o percheziție imobiliară, la locuința inculpatului B.P. din Galați, a
fost identificat și inculpatul T.l.A., care devenise prieten cu
inculpatul B.P. și venise din Constanța la Galați pentru a aprofunda
cunoștințele de calculator și modalitățile de operare pentru extragerea frauduloasă
a banilor din bancomate.
S-a mai constatat că mai multe carduri bancare ridicate de la inculpat aveau
inscripționate benzi magnetice, conținând informații referitoare la o unitate
bancară din Spania (Bancoja), iar din conținutul convorbirii telefonice purtată între inculpatul L.C.V. și B.P. a rezultat că aceștia erau
preocupați de obținerea de bani prin folosirea cardurilor donate și erau interesați ca și alți prieteni de-ai lor să folosească metoda vishing (f.64).
La percheziția informatică efectuată asupra mai multor dispozitive informatice
ridicate de la domiciliul inculpatului B.P.C. s-au constatat mai multe medii de stocare și faptul că activitatea infracțională a inculpatului era începută încă din anul 2005.
Fișierele informatice expertizate au mai relevat contactarea informatică a
unor bănci, din afara României, și faptul că inculpatul B.P.C. ținea o
strânsă legătură și colabora îndeaproape cu inculpații: G.V.,
T.A., N.M.P., G.A., R.M.,
P.M. și alte persoane care în cauză au căpătat calitatea de martori (f. 69-
89).
Toți inculpații din cauză, inclusiv inculpatul P.D., au declarat în faza de urmărire penală, că au avut o strânsă colaborare cu inculpatul B.P., persoana de la care obțineau adesea „consultanță informatică" pentru aprofundarea metodelor de ridicare de bani din bancomate, cu ajutorul cardurilor donate (f. 96-99).
Rezultatul comisiei rogatorii efectuată în Spania a relevat că în cursul anului
2008, un grup de cetățeni români format din majoritatea inculpaților din cauză au folosit carduri falsificate (donate) pentru a retrage diferite sume de bani de la bancomate.
Inculpatul G.A. era vecin cu inculpatul B.P., avea cele mai
strânse legături cu acesta și încă din anul 2005 a început să colaboreze cu
inculpatul B.P. în vederea obținerii de diferite sume de bani prin fraude
informatice.
Rezultatele interceptărilor telefonice și a perchezițiilor domiciliare și informatice au relevat preocuparea constantă a inculpatului G.A. pentru a obține bani prin donarea de carduri și ulterior retragerea de bani în numerar de la diferite bancomate situate în general în afara țării (f.100-112).
Convorbirile telefonice purtate de inculpatul G.A. în lunile aprilie -
mai 2009 relevă faptul că acesta era preocupat de transferul unei sume de bani din afara României în țară, sens în care a luat legătura cu martorul B.D.V.
Percheziția informatică efectuată asupra bunurilor informatice (medii de stocare) găsite la domiciliul inculpatului G.A. au relevat incontestabil că acesta comunica cu inculpații B.P., G.V., T.A., L.C., P.D. pentru scopul comun, respectiv donarea de carduri cu ajutorul cărora să se retragă bani din bancomate.
Din discuțiile tip „mesaje informatice" purtate de inculpatul G.A.,
cu ceilalți inculpați din cauză (f. 120-133) rezultă că se făceau referiri clare la
sumele de bani ridicate de fiecare, aceste sume fiind de fiecare dată cel puțin de
ordinul sutelor de euro.
Un membru important al grupului infracțional a fost și inculpatul L.C.V., care încă din anul 2005 a început să retragă bani din
bancomate după ce în prealabil obținea date privind elementele esențiale ale unor
carduri precum : codul PIN, număr de card, data expirării cardului.
În concret, la solicitarea informatică a inculpatului L.C., clienții băncilor își treceau detaliile contului de card, expediau mesajul către serverul
controlat de inculpat, după care acesta comunica datele obținute la persoana de
legătură care se afla în străinătate, aceasta procedând la inscripționarea „cardurilor în alb" cu datele necesare și obținute de la inculpatul L.C.V.
Pentru fiecare retragere obținută cu succes inculpatul L.C. primea 50% din banii ridicați și purta legături strânse cu inculpații P.M.,
G.A., P.D. și B.P., obținând relații informatice și de la
aceștia.
Conținutul convorbirilor telefonice a relevat faptul că inculpatul L.C.
comunica date informatice și era interesat de retragerea de bani de la
bancomate aflate în Irlanda, Australia sau Statele Unite, ținând legătura cu persoanele de sprijin din aceste țări, inclusiv cu inculpatul P.D. (f. 172-178).
La perchezițiile domiciliare și informatice au fost găsite mai multe elemente ce au relevat activitatea infracțională a inculpatului L.C.V., faptul că acesta comunica cu alți inculpați din cauză și era interesat să obțină cât mai mulți bani, prin retrageri din bancomate cu carduri donate (falsificate).
Expertizarea informatică a mijloacelor de comunicare (laptop, calculator) au
relevat că inculpatul a comunicat de foarte multe ori cu inculpații B.P., P.D.
și G.A., în timpul convorbirilor (comunicărilor), făcându-se referire la modul de operare, banii obținuți și modul de împărțire a acestor bani.
Inculpatul L.C.V. a primit sau a expediat bani în cazul a
27 transferuri prin sistemul W.U., de la inculpații B.C., P.
M., G.V., care se aflau periodic în cursul anului 2008 în Spania și
la rândul său a trimis bani altor inculpați, cât timp s-a aflat temporar în Spania în cursul anilor 2007-2008.
Încă din anul 2002, inculpatul P.D. a devenit prieten cu inculpatul
B.P.C., iar după anul 2005 a început să colaboreze cu acesta și cu alți inculpați în vederea obținerii de bani din bancomate prin folosirea cardurilor donate (falsificate).
După anul 2005, inculpatul P.D. a devenit prieten și cu inculpații
G.A., L.C.V., P.M., colabora cu aceștia în
vederea obținerii de informații pentru donarea de carduri și retragerea de bani din
bancomate.
Inculpatul P.D. a fost inițiat în obținerea de date pentru cărțile de
credit (carduri) de către coinculpatul B.P.C., acesta arătându-i inițial
modul de utilizare a metodei pshishing și modalitatea de inscripționare a cardurilor.
Pe baza datelor obținute inițial inculpatul a făcut retrageri de numerar
împreună cu inculpatul L.C. utilizând date ale unor conturi de carduri
deschise la instituții bancare din România și Statele Unite ale Americii, după care a
furnizat el însuși date informatice unor inculpați care se aflau în afara României pentru ca aceștia să retragă numerar și să-i trimită și lui bani.
Interceptările telefonice aflate în dosar și descrise sintetic și în rechizitoriu (f.212-220) au relevat preocuparea constantă a inculpatului P.D. pentru a
retrage bani din bancomate și obținerea de date informatice necesare donării cărților de credit.
La percheziția domiciliară efectuată s-au descoperit mai multe dispozitive
informatice inclusiv „laptopuri", care fiind expertizate au furnizat mai multe elemente care au relevat preocuparea inculpatului P.D. de a retrage bani
din bancomate și legăturile de cooperare a acestui inculpat cu ceilalți inculpați din
cauză.
În luna mai 2009, inculpatul P.D. a fost depistat în orașul Sinaia,
județul Prahova, având asupra sa mai multe chitanțe și carduri ce relevau faptul că
acesta a primit sau a retras bani din bancomate.
Expertiza suporturilor informatice a relevat că inculpatul P.D. comunica în mod frecvent cu mai mulți inculpați din cauză, dar în special cu inculpatul L.C. (V.), căruia îi relata printre altele sumele retrase din bancomate, dar și posibilitatea de a obține în viitor și alți bani din donarea cardurilor (f. 226-230).
Martorii audiați la urmărirea penală au relevat că inculpatul P.D. era
implicat activ în retragerea de bani din bancomate, prin fabricarea de carduri
donate și avea strânse legături și colaborări în acest sens și cu inculpații L.C.
, P.M., G.A., R.M. și B.P.C.
Un alt membru al grupului infracțional a fost și inculpatul P.M., care din anul 2005 lucra ca operator la un club "Internet" din Brăila, având vaste cunoștințe în domeniul informatic.
Inculpatul cunoștea metodele de lucru pshishing și vishing, pentru obținerea de date ale cardurilor bancare, a legat prietenii cu inculpații B.P. și L.C. iar în cursul anului 2007, când a fost plecat în Spania a efectuat mai multe retrageri de numerar din bancomate.
La percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului P.M. din
Brăila au fost ridicate mai multe dispozitive informatice, care fiind expertizate au furnizat elemente ce conduc la concluzia certă că inculpatul a folosit internetul pentru a obține date informatice de la clienți și bănci în vederea donării de carduri.
În fișierele tip imagine descoperite în calculatoarele inculpatului P.M. au fost identificate printre altele și unele fotografii ale prietenilor săi
apropiați, printre care: B.P., R.M., G.A., L.C.
, iar verificările de transferuri monetare au scos la iveală faptul că
inculpatul a primit de trei ori bani și la rândul său a transferat bani prin sistemul
W.U. unui număr de 20 persoane printre care și unii inculpați din cauză. S-a mai reținut că inculpatul P.M. a efectuat mai multe călătorii în
Spania sau Statele Unite ale Americii de unde efectua transferuri de bani și în
permanență avea asupra sa un laptop.
Inculpatul G.V. are domiciliul în județul C. și încă
din anul 2006 a legat o bună prietenie cu inculpatul B.P., aceștia
comunicând și colaborând în principal prin intermediul internetului.
Inculpatul G.V. la sugestia inculpatului B.P. a obținut
date din cărțile de credit ale unor cetățeni americani, cu ajutorul cărora au donat carduri, după care în cursul anului 2007, inculpatul a efectuat mai multe retrageri
din bancomate în timp ce se afla în Spania,
De la domiciliul inculpatului din orașul N., județul C. au fost
ridicate mai multe bunuri printre care 181 suporturi de stocare, 43 suporturi optice
de stocare și unele carduri, care expertizate fiind, au scos în evidență
preocuparea inculpatului G.V. de obținere de informații în vederea
donării de carduri cu ajutorul cărora să se efectueze retrageri de numerar din
bancomate.
Expertizarea mediilor de stocare a scos în evidență că inculpatul G.V. avea o colaborare foarte strânsă pentru scopul comun cu inculpatul B.P.
, dar și cu inculpații T.I., P.M. și L.C.
Fiind în posesia unor sume mari de bani retrase din bancomate inculpatul
G.V. a împrumutat mai multe persoane cu sume consistente, spunându-le acestora că poate să le dea bani cu împrumut dar nu dintr-o dată, ci
în mod eșalonat.
Comisia rogatorie efectuată în Spania a ajuns la concluzia că inculpatul
G.V. făcea parte dintr-un grup infracțional organizat și avea un rol
foarte important printre care și acela de "trăgător", după care banii retrași îi
comunica în România la diferite persoane prin sistemul W.U.
Printre membrii grupării infracționale s-a numărat și inculpatul R.
M.B., zis "F.", care începând din anul 2008 a colaborat intens cu
inculpatul B.P.C., al cărui prieten era, în vederea obținerii de bani prin
donarea de carduri și folosirea acestora.
"Șeful grupării" infracționale, respectiv inculpatul B.P.B., îl
folosea pe inculpatul R.M.B. ca persoană "săgeată" sau "trăgător",
acesta având datoria de a efectua retrageri de la ba neom ațele aflate în afara
României.
Potrivit atribuțiilor primite, inculpatul R.M.B. a mers în cursul
anilor 2008-2009 în Irlanda, de unde retrăgea bani cu carduri donate, după care
acești bani erau trimiși în România prin sistemul W.U.
Pentru a putea retrage bani din bancomate inculpatul primea informații,
conturi de card și carduri donate de la inculpații aflați în țară, în special de la
inculpații B.P., P.M. și G.A.
Într-o convorbire telefonică din 6 aprilie 2009, inculpatul R.M.B., care se afla în Irlanda, a precizat că a retras în acea perioadă circa 12-13 mii de
euro, dar s-a arătat nemulțumit că nu prea merge "treaba" și ar dori să revină în
România.
De la domiciliul inculpatului R.M.B. au fost ridicate mai multe
dispozitive informatice printre care un laptop, carduri memory stick, medii optice
de stocare, care expertizate fiind, au scos în evidență activitatea infracțională a
inculpatului și colaborarea sa cu alți inculpați din prezenta cauză.
Cardurile găsite asupra inculpatului aveau rescrise benzile magnetice cu
informații referitoare la datele de cont de carduri ale unor unități bancare.
În urma expertizei informatice s-a descoperit că inculpatul a purtat discuții,
a colaborat și comunicat cu alți membri ai grupării infracționale pentru același scop
comun, anume retragerea de bani din bancomate, aceste colaborări fiind în
principal cu inculpații B.P., G.A. și P.M.
Inculpatul R.M.B. a efectuat un număr de 37 transferuri
bancare din Irlanda în România pentru ceilalți inculpați, dar și pentru persoane
apropiate, în acest sens fiind și declarațiile date de martora F.R., dar și
cererea acesteia către inculpat prin care mai solicita la începutul lunii iunie 2009 suma de 3700 euro de la inculpat.
Inculpatul T.I.A. are domiciliul în județul
C., iar în cursul anului 2007, prin intermediul unui prieten comun a luat legătura cu inculpatul B.P.C., fiind interesat să obțină bani prin folosirea cardurilor donate.
Inculpatul avea cunoștințe de informatică, dar pentru aprofundarea cunoștințelor și pentru a pricepe exact metodele "phishing" și "vishing" de donare a cardurilor a primit consultanță de "specialitate" și de la inculpatul B.P.C.
În cursul anului 2007, inculpatul B.P. a hotărât să îl folosească pe
inculpatul T.I.A. ca "săgeată", "extractor" acesta având misiunea de a merge în afara țării și prin folosirea cardurilor donate să trimită în România banii retrași din bancomate.
Tot în anul 2007, dar și în anul 2008, inculpatul conform celor stabilite a
mers în Spania unde s-a întâlnit și cu inculpații G.V. și B.P.,
retrăgând bani în numerar din bancomate, după care îi trimitea în România prin sistemul W.U., iar o parte din bani și-i păstra pentru sine sau îi împărțea
cu inculpații G.V. și B.P.
La începutul lunii iunie 2009, inculpatul T.I.A. a venit
în Galați pentru a se întâlni cu inculpatul B.P.C. luând cu el și un laptop, pe care îl utiliza frecvent, numindu-l "copilul ăla mic și de ajutor".
După câteva zile organele de poliție i-au depistat pe inculpații T.
I. și B.P. în locuința acestuia din urmă, din Galați, cei doi având
calculatoarele (laptopurile) în stare de funcționare și derulau programe informatice
menite să identifice date de carduri în vederea donării și ulterior retragerii de bani din bancomate.
Percheziția informatică efectuată a relevat că inculpatul T.I.A. a purtat discuții și a colaborat cu ceilalți inculpați în special cu inculpații
G.V. și B.P. pentru obținerea de date în vederea donării cardurilor și ulterior retragerea de bani din bancomate cu ajutorul acestor carduri donate (f.299-301).
În fișierele tip document sau imagine au fost identificate fotografii ale inculpaților apropiați printre care: G.V., P.M., G.A., dar și fragmente de discuții din care rezultă preocuparea inculpatului T.I.A., de a obține bani în mod nelegitim, arătând și cuantumul sau proporția ce i se cuvine din retragerile de bani din bancomate.
S-a mai constatat că inculpatul T.I.A. a trimis de mai multe ori bani în România prin intermediul sistemului de transfer W.U. la
diferite persoane, iar unele carduri folosite de inculpat au fost utilizate și de alți inculpați, printre care R.M., L.C., G.A., P.D., ceea ce denotă că practic toți inculpații colaborau îndeaproape pentru același scop.
Inculpatul N.M.P. locuiește în județul Suceava, nu a
făcut parte din grupul organizat condus de inculpatul B.P., dar se cunoștea cu acesta și a fost folosit de inculpatul B.P. pentru a obține date din servere ce utilizau sisteme de operare Linux și Windows.
Inculpatul N.M. a fost inițiat în utilizarea sistemelor de operare
de către inculpatul B.P. și avea ca atribuție de bază scanarea serverelor în scopul aflării parolelor de acces și a accesului la servere fără acordul utilizatorilor
legitimi ai acestor servere.
După ce inculpatul obținea accesul în servere, comunica datele obținute în
mod fraudulos către inculpatul B.P. (numele administratorului și parola), acesta din urmă recompensându-l pe inculpat cu diferite sume de bani de fiecare dată.
Inculpatul N.M. a obținut informații din servere și Ie-a
comunicat inculpatului G.V., pentru acest serviciu fiind recompensat
de către inculpatul G.V. cu suma de 300 euro, în timp ce acest inculpat se afla în Spania.
Ulterior inculpatul, prin intermediul acelorași canale de comunicații informatice de tip "chat", l-a cunoscut și pe inculpatul P.M., căruia i-a
furnizat același gen de date și programe, fapt care l-a determinat să conștientizeze
că și acest inculpat era implicat în rețeaua infracțională.
La percheziția informatică efectuată asupra bunurilor informatice ridicate de
la domiciliul inculpatului N.M.P. s-au identificat mai multe fișiere
având extensia "DAT" care conțineau informații despre datele obținute de inculpat de la utilizatorii legitimi ai unor servere și faptul că aceste date erau transmise mai departe unor inculpați din cauză pentru a fi utilizate.
Pentru serviciile efectuate inculpatul N.M. a primit diferite sume de bani, concretizate în 5 transferuri, primind de 4 ori bani din Spania și o dată din Statele Unite ale Americii.
Inculpații B.P. și G.V. au precizat că l-au cunoscut pe
inculpatul N.M.P. de la care au cumpărat în cursul anilor 2008-
2009 "root-uri" contra cost.
Pentru ca inculpatul B.P. să nu atragă atenția că posedă sume mari de bani, a început să investească banii obținuți în mod nelegal, în afaceri imobiliare, renovând locuința sa și a mamei sale, după care a cumpărat unele proprietăți în județul Constanța.
Datele obținute în faza de urmărire penală au condus la concluzia că atât
inculpatul B.P., cât și mama acestuia - numita B.V., nu aveau
locuri de muncă, nu dețineau societăți comerciale, nu derulau alte activități legale din care să realizeze importante beneficii materiale și bănești, dar cu toate acestea, dețineau bunuri materiale a căror proveniență nu putea fi justificată din muncă cinstită.
Începând din anul 2006, inculpatul B.P. a hotărât să transforme banii obținuți în mod fraudulos în investiții imobiliare și mobiliare, unele achiziționate pe numele mamei sale, cumpărând astfel două terenuri pe raza comunei Corbu, județul Constanța de la martorul I.G. cu suprafețele de 500 metri pătrați și respectiv 1000 metri pătrați. La data de 3 iunie 2006, același inculpat a cumpărat un apartament situat în orașul Năvodari, județul Constanța cu suma de 47.000 lei și totodată a achiziționat un autoturism cu valoare mare.
Probele aflate la dosar au mai relevat că mama inculpatului, B.V.
primea de cele mai multe ori banii trimiși de fiul acesteia prin sistemul W.U.
, sau dacă exista un intermediar care primea banii trimiși de inculpatul B.P.
, acesta era dator să înmâneze banii către martora B.V.
Încă din faza de urmărire penală părțile vătămate : C. Bank,
A.E.I., D.F.S. și C. București s-
au constituit părți civile în cauză, cu diferite sume valutare.
Inculpații au avut poziții procesuale relativ cooperante în faza de urmărire
penală
și față de aceștia s-a luat măsura arestării preventive la data de 4 iunie 2009,
cu excepția inculpatului N.M.P., care a fost cercetat și judecat în
stare de libertate.
Pe rolul Tribunalului Galați, cauza a fost înregistrată la nr. 8066 din 23 noiembrie 2009.
În faza de judecată fiecare inculpat audiat fiind, a adoptat poziții procesuale sincere recunoscând faptele comise, regretând cele întâmplate și descriind în detaliu activitatea infracțională pe care a derulat-o și legăturile de colaborare și cooperare cu ceilalți inculpați.
Din declarația dată de inculpatul B.P. în fața instanței a rezultat că
acesta se cunoștea cu toți inculpații din cauză, care erau cu toții pasionați de internet și toți au fost interesați să doneze carduri cu ajutorul cărora să fie retrași bani din bancomate.
Același inculpat a mai precizat că a început activitatea infracțională din anul
2005, a fost o perioadă plecat din țară, unde efectua retrageri de numerar din
bancomate și în general la o retragere de bani scotea circa 200-300 euro.
Inculpatul a explicat și tehnica folosită precizând că inițial prin calculator lua
legătura cu deponenții băncilor, cărora le explica faptul că se impune o actualizare
a datelor, unii deponenți erau de accord că colaboreze și în cele din urmă precizau
numărul de card și codul PIN, date cu ajutorul cărora inculpații donau alte
carduri, care erau folosite la retragerea de bani din bancomate.
Inculpatul P.M. a precizat că se cunoaște cu toți inculpații din cauză,
recunoaște acuzațiile aduse de către parchet și a arătat că a avut relații de
cooperare mai apropiate cu inculpații B.P. și L.C.
Același inculpat a mai arătat că a primit informații despre bănci și conturile
acestora de la inculpații L. și B., cu ajutorul cărora lua legătura cu deponenții de la bănci de la care afla în detaliu aspecte privind numărul de card, codul PIN sau data de expirare a cardului.
S-a mai precizat de către inculpatul P.M. că de la domiciliul său au fost ridicate mai multe dispozitive informatice care aveau legătură cu activitatea infracțională a sa precum și a altor inculpați din cauză.
Din declarația dată de inculpatul L.C.V. a rezultat că acesta după anul 2005 a avut o colaborare apropiată cu mulți inculpați din cauză cărora le comunica date în vederea donării de carduri, iar din banii retrași de ceilalți inculpați îi transferau și lui bani prin sistemul W.U. în România.
Inculpatul a mai arătat că este de acord să contribuie la recuperarea
prejudiciilor și că a avut o colaborare mai apropiată cu inculpații G.A.,
B.P., P.D. și P.M.
Inculpatul G.V. a precizat că a fost plecat o perioadă în Spania, unde retrăgea bani din bancomate și a deținut în Spania un aparat de donat carduri.
Inculpatul G.V. a mai precizat că a colaborat cu inculpații
T.l., B.P., G.A. și N.M. de la care
primea date informatice în vederea donării de carduri sau cărora le comunica astfel de date.
Din declarația dată de inculpatul T.l.A. a rezultat că din anul 2007, a hotărât să colaboreze cu inculpații B.P. și G.V., de la care a aflat că se pot obține "sume frumoase" de bani prin donarea de carduri cu ajutorul datelor informatice obținute de pe internet.
Inculpatul a arătat că accesa diferite pagini de internet, trimitea mesajul
către bănci sau deponenți, de la care afla date importante despre cardurile folosite
respectiv : codul PIN, data expirării cardului sau numărul de card, aceste date
erau stocate după care erau folosite la inscripționarea unor carduri noi (clonare) cu
ajutorul cărora se retrăgeau bani din bancomate.
Inculpatul T.I.A. a mai precizat că a obținut personal
în perioada 2007-2009 circa 5000 euro, iar acești bani erau comunicați de ceilalți
inculpați care se aflau periodic plecați din țară și erau transferați pe numele său pr