ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului negativ de competență dintre Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Timiș cu privire la soluționarea cauzei privindu-i pe inculpații A.C., B.A.D., B.M.A., B.P., B.D.I., B.A.F., B.L.D., C.C.D., C.O., C.C., C.M.D., D.S., D.I., D.G.C., D.S., S.D. , D.S.A., D.D.L., F.M.I., G.I., G.R.H., J.V., M.M., M.C.M., M.N., N.A., O.C.M., P.C., P.M.H., R.I., R.Z., R.C., R.M., S.A.V., S.V., S.S., S.A.S., T.M.C., T.E., Z.A.I., Z.R.C., trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 112/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire de grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, luare de mită, dare de mită și contrabandă, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 290 din 12 februarie 2011 Curtea de Apel Timișoara, în baza art. 160 3 C. proc.

pen., a respins cererea inculpatului R.I. privind ridicarea controlului judiciar instituit de instanță prin decizia penală nr. 1427 din 7 aprilie 2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție. În baza art. 42 alin. (1) raportat la art. 27 pct. 1 C. proc. pen. și la art. 11 din Legea nr. 39/2003, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre Curtea de Apel Timișoara a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție nr. 112/P/2011 din 14 iunie 2011, înregistrat pe rolul instanței sub nr. 820/59/2011 din 15 iunie 2011, au fost trimiși în judecată: 1) Inculpatul A.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită, în formă continuată (4 acte materiale) și contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Și art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap.

la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 2) Inculpatul B.A.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită și complicitate la contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 și la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 3) Inculpatul B.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, dare de mită, în formă continuată (5 acte materiale) și contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 4) Inculpata B.A.F., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită, în formă continuată (9 acte materiale) și contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic.

art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 5) Inculpatul B.L.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată (11 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (11 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic.

art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 6) Inculpatul D.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și contrabandă calificată, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, precum și cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.; 7) Inculpatul D.D.L., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap.

la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; 8) Inculpatul F.M.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată (3 acte materiale) și contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 9) Inculpatul G.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită și contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 10) Inculpatul M.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită și dare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 255 alin. (1) rap. la art. 7 alin. (2) din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., toate cu aplic.

art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 11) Inculpatul M.N., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată (6 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic.

art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 12) Inculpata N.A.F., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită și contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 13) Inculpatul O.C.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită în formă continuată (2 acte material) și contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) din C. pen.

rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, precum și cu art. 37 lit. a) C. pen.; 14) Inculpatul P.M.H., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (9 acte materiale) și contrabandă calificată, în formă continuată (9 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

și de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 15) Inculpata R.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și dare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 16) Inculpatul S.V., pentru săvârșirea a două infracțiuni de aderare la un grup infracțional organizat, o infracțiune de luare de mită, o infracțiune de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) și contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 254 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și a art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000; 17) Inculpatul S.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (5 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 18) Inculpatul S.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată (8 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 19) Inculpatul T.E., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită, în formă continuată (9 acte materiale) și contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 20) Inculpatul D.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (17 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (15 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 21) Inculpata P.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (7 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen.

rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. în ref. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 22) Inculpatul R.I., pentru săvârșirea infracțiunilor aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (7 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (7 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr». 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 23) Inculpatul T.M.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (8 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (8 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 24) Inculpatul C.O., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), dare de mită și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 25) Inculpatul M.C.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 26) Inculpatul G.R.H., pentru săvârșirea a două infracțiuni de aderare la un grup infracțional organizat, două infracțiuni de luare de mită, în formă continuată (8 acte materiale și, respectiv, 3 acte materiale ) și contrabandă calificată, în formă continuată (7 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 27) Inculpatul R.Z., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 28) Inculpatul D.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită și contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 29) Inculpatul Z.R.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, și art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 30) Inculpatul Z.A.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită, în formă continuată (2 acte materiale) și contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, rap.

la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 31) Inculpatul S.A.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită, în formă continuată (7 acte materiale) și două infracțiuni de contrabandă, dintre care una în formă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și art. 270 alin. lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap.

la art. art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003; 32) Inculpatul D.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită, în formă continuată (2 acte materiale) și contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 în ref. art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 33) Inculpatul C.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită și două infracțiuni de contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 34) Inculpatul D.G.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și dare de mită, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 35) Inculpatul B.D.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, dare de mită și contrabandă calificată, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 alin. (1) C. pen.

rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 36) Inculpatul D.S.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, și art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic, de art. 33 lit. a) din C. pen.

și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 37) Inculpatul C.C.D., pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de aderare la un grup infracțional organizat, 2 infracțiuni de luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale și, respectiv, 2 acte materiale), contrabandă calificată, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 și la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 38) Inculpata J.V., pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de aderare la un grup infracțional organizat, 2 infracțiuni de dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale și, respectiv, 4 acte materiale), și a infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea 86/2006 rap. la art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003; 39) Inculpata R.M., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 C. pen.

rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000; 40) Inculpatul C.M.D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de dare de mită, prev. art. 26 C. pen. rap. la art. 255 C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000; 41) Inculpatul B.M.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (2) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic, de art. 33 lit. a) din C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei Moravița din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș a existat un grup infracțional organizat format din polițiști de la punctul de trecere a frontierei anterior menționat și de la alte structuri polițienești de pe raza aceluiași județ, lucrători vamali și persoane implicate în activități de trafic ilegal cu țigări provenite din Serbia, membrii acestei grupări infracționale acționând coordonat, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acțiunile celorlalți, scopul urmărit fiind comiterea unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale.

Deliberând asupra excepției de necompetență materială, invocată de inculpații P.C. și B.M.A. prin apărători, instanța constată că la data de 19 septembrie 2011, inculpata P.C., prin apărător ales, a depus la dosar un memoriu, prin registratură, în cuprinsul căruia a invocat excepția de necompetență materială a Curții de Apel Timișoara de a soluționa prezenta cauză, arătând că inculpatul D.S.A. avea calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare din cadrul poliției de frontieră la datele săvârșirii faptelor reținute în sarcina lui, calitate în raport cu care D.N.A. a trimis dosarul spre soluționare Curții de Apel Timișoara, dar în speță nu se pot aplica dispozițiile speciale privind competența după calitatea persoanei cuprinse în art. 27 din Legea nr. 218/2002, deoarece aceasta este o lege specială, iar poliția de frontieră funcționează după o altă lege specială (O.U.G.

nr. 104/2001). Legea poliției judiciare stabilește că lucrătorilor poliției judiciare li se aplică doar prevederile Statutului polițistului și ale celorlalte acte normative în vigoare care reglementează activitatea structurilor din care fac parte, nu și prevederile Legii poliției care reglementează competența specială amintită. La data de 19 septembrie 2011, la Curtea de Apel, inculpatul B.M.A., prin apărător ales, a depus la dosar un memoriu în cuprinsul căruia a invocat excepția de necompetență materială a Curții de Apel Timișoara de a soluționa prezenta cauză, arătând că inculpatul D.S.A. nu a deținut calitatea de lucrător de poliție judiciară, întrucât acesta a fost mutat la Punctul de Trecere a Frontierei Foeni, unde competențele sale nu s-au înscris în perimetrul activităților concrete, exprese, directe și permanente cu un caracter operativ de cercetare penală.

Analizând excepția prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel a constatat că este fondată. Astfel, Curtea de Apel Timișoara reține că a fost sesizată avându-se în vedere dispozițiile art. 28 1 lit. d) C. proc. pen. și ale art. 27 din Legea nr. 218/2002, în raport cu calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare deținută de către inculpatul D.S.A. (Rechizitoriul, p. 1027). Se observă de către Curtea de Apel, că temeiul de drept invocat nu este aplicabil în cauză, deoarece Legea nr. 218/2002 este o lege specială ce privește organizarea și funcționarea Poliției Române, iar inculpatul D.S.A. făcea parte, la momentul săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa, din structurile Poliției de Frontieră Române, ale cărei organizare și funcționare sunt reglementate de altă lege specială, O.U.G.

nr. 104/2001, act normativ care nu cuprinde dispoziții speciale de competență materială sau în funcție de calitatea persoanei în cazul săvârșirii de infracțiuni de către polițiștii de frontieră. Curtea de Apel nu a primit argumentul procurorului în sensul că li s-ar aplica și polițiștilor de frontieră dispozițiile speciale de competență din Legea nr. 218/2002 întrucât, conform art. 76 din Legea nr. 360/2002, prevederile statutului polițistului se aplică în mod corespunzător și personalului Poliției de Frontieră Române.

Este adevărat că, potrivit art. 76 din Legea nr. 360/2002, prevederile statutului polițistului se aplică în mod corespunzător și personalului Poliției de Frontieră Române, iar conform art. 10 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, lucrătorilor poliției judiciare li se aplică prevederile Statutului polițistului și ale celorlalte acte normative în vigoare care reglementează activitatea structurilor din care fac parte. Dar, trebuie remarcat faptul că dispozițiile amintite trimit nu către Legea nr. 218/2002 (unde, într-adevăr, există norme speciale de competență), ci către statutul polițistului, act normativ care nu cuprinde dispoziții speciale de competență în funcție de calitatea persoanei.

Pe lângă împrejurarea că polițiștilor de frontieră nu le sunt aplicabile dispozițiile speciale de competență prevăzute pentru cadrele din Poliția Română, se constată că în cauză nu ar fi îndeplinite nici condițiile cerute de lege pentru calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) și (3) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, poliția judiciară este constituită din ofițeri și agenți de poliție, anume desemnați de ministrul administrației și internelor, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, specializați în efectuarea activităților de constatare a infracțiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală.

Prin urmare, nu este suficient ca un lucrător de poliție să fie desemnat ca organ de cercetare al poliției judiciare, ci este necesar ca acesta să și desfășoare efectiv activități specifice poliției judiciare. Or, din adresa nr. 1925716 din 12 octombrie 2011 a Ministerului Administrației și Internelor - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră - Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Timiș - Sectorul Poliției de Frontieră Cruceni rezultă că, în perioada 22-24 septembrie 2010, inculpatul D.S.A. a fost numit să coordoneze activitățile din P.T.F. Foeni și nu a desfășurat efectiv activități specifice poliției judiciare. Cum în cauză nu sunt aplicabile normele speciale de competență după calitatea persoanei, competența materială se stabilește în funcție de natura infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații.

Întrucât printre infracțiunile cu care a fost sesizată instanța de judecată se numără și cele de luare de mită, dare de mită și inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, competența materială aparține tribunalului. Referitor la competența teritorială, aceasta aparține Tribunalului Timiș, conform criteriilor stabilite prin art. 30 alin. (1) lit. a), b) și c) C. proc. pen. Prin sentința penală nr. 471/ PI din 16 noiembrie 2011, Tribunalul Timiș, în baza ari. 42 C. proc. pen., raportat la ari. 28 1 pct. 1 lit. d) C. proc. pen., art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara.

În baza art. 43 alin. (1), (3) C. proc. pen., a dispus sesizarea Î.C.C.J. București pentru soluționarea conflictului negativ de competență dintre Tribunalul Timiș și Curtea de Apel Timișoara. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Timiș a avut în vedere că prezenta cauza a fost înregistrată la Tribunalul Timiș la data de 18 octombrie 2011 sub același număr de dosar, respectiv 820/59/2011. La termenul de judecată din 16 noiembrie 2011, Tribunalul a invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția de necompetență după calitatea persoanei a Tribunalului Timiș.

Analizând excepția invocată în raport de actele și lucrările aflate la dosar - care dovedesc calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare a unuia dintre inculpați - D.S., Tribunalul a constatat că excepția este admisibilă pentru următoarele motive: Potrivit art. 27 pct. 3 lit. b) din Legea nr. 218/2002 infracțiunile săvârșite de ofițeri de poliție care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare, cu gradul profesional de la comisarul șef de poliție la sub-inspector de poliție, se judecă în primă instanță de către curtea de apel în cazul ofițerilor de poliție. Din înscrisurile aflate la dosar, Tribunalul reține că inculpatul D.S.

a fost desemnat organ de cercetare al poliției judiciare la data de 01 decembrie 2008 fiind eliberat din această calitate la data de 09 martie 2011, prin avizul procurorului nr. 405/C/A/2011, împrejurarea în raport de care se reține că la data săvârșirii de către inculpat a faptelor ce fac obiectul prezentului dosar, acest inculpat avea calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare. Se reține de asemenea că, prin adresa MAI - Direcția Generală Management Resurse Umane din data de 27 aprilie 2011 aflată la dosar (Vol. 71, fila 1), se menționează că sistemul informatic de management resurse umane din Ministerul Administrației și Internelor asigură evidența datelor de personal ale angajaților instituției, conform reglementărilor legale.

Referitor la calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, datele respective se înregistrează în sistemul informatic de evidență ca urmare a emiterii avizelor și actelor administrative privind desemnarea sau eliberarea din această calitate. Se constată de către Tribunalul Timiș că, la data numirii inculpatului D.S. în poliția judiciară, era în vigoare Ordinul cu nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, care prevede modul de numire și revocare în și din funcția de organ de cercetare al poliției judiciare. Potrivit acestui ordin și conform art. 201 alin. (3) C. proc.

pen., art. 6 alin. (1) din Legea nr. 364/2004, pentru a fi numit în funcția de ofițer al poliției judiciare, se întocmește un proiect de numire de către ministrul de interne, acesta este înaintat procurorului general, care acordă sau nu avizul conform, după care, în cazul în care se primește avizul conform din partea procurorului general, cum s-a întâmplat și în cazul inculpatului D.S.A., se întocmește un act administrativ de numire efectivă, acesta fiind actul care produce consecințe juridice.

Pentru a înceta calitatea de organ al poliției judiciare, trebuie urmată procedura inversă, ceea ce în cazul inculpatului nu s-a întâmplat decât în martie 2011. În raport de aceste argumente, se reține de către Tribunal că în cazul mutării unui ofițer de poliție dintr-o structură în alta, acesta nu își pierde calitatea de organ al poliției judiciare, eliberarea din poliția judiciară putând fi făcută doar în cazul reținerii în sarcina ofițerului a unor abateri, infracțiuni sau alte motive întemeiate. Potrivit Legii nr. 360/2002 polițistul este funcționar public cu statut special și își exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română. Polițistul are atribuții generale de constatare a infracțiunilor, etc., atribuții care se suprapun cu activitățile de poliție judiciară.

Potrivit art. 76 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, prevederile acestei legi, se aplică în mod corespunzător și personalului poliției de Frontieră Română, etc. Astfel, polițistul de frontieră, ca și celorlalți polițiști, de rutieră, etc., li se aplică statutul polițistului. În ceea ce privește O.U.G. nr. 104 din 27 iulie 2001, se constată că aceasta cuprinde doar reglementare ce vizează organizarea și funcționarea Politiei de Frontieră, însă această ordonanță nu conține vreo normă expresă cu privire la competența de cercetare a organelor de poliție.

Așa fiind, se reține că singura lege care reglementează competența de cercetare a polițiștilor care au și calitatea de organe ale poliției judiciare este Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, care prin art. 27 pct. 3 lit. b) mai sus menționat, stabilește în competența curților de apel judecarea în primă instanță a infracțiunilor comise de ofițerii de poliție ce au calitatea de organ de cercetare ale poliției judiciare cu grad profesional de la comisar șef de poliție la sub-inspector de poliție. În condițiile în care inculpatul D.S.A. deși a făcut parte din poliția de frontieră și-a menținut calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, se apreciază că revine curții de apel competența soluționării cauzei, întrucât poliția de frontieră face parte potrivit art. 1 din Legea nr. 218/2002 și art. 2 din O.U.G.

nr. 104/2001 din Ministerul Administrației și Internelor. În raport de faptul că polițiștii de frontieră se supun statutului polițiștilor și Legii nr. 218/2002, se reține că revine curților de apel competența de soluționare a infracțiunilor săvârșită de ofițeri având calitatea de organ de cercetare ale poliției judiciare. Tribunalul Timiș reține și că prin art. V din Legea nr. 281 din 24 iunie 2003 a fost abrogat expres art. 64 din Legea nr. 360/2002, iar prin art. 27 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 modificat și completat prin art. IV din Legea nr. 281/2003, au fost stabilite norme de desemnare a polițiștilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliției judiciare, precum și competența de urmărire penală și judecată a acestora, în funcție de gradele lor profesionale.

În aplicarea acestor texte de lege, precizează tribunalul, Ministrul administrației și internelor a emis inițial ordinul nr. 617 din 29 decembrie 2003, înlocuit prin ordinul nr. 484 din 14 ianuarie 2005, modificat și completat prin ordinul nr. 581 din 04 aprilie 2005, ulterior cu ordinul nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, fiind desemnați nominal, în 43 de anexe, cei 20.413 polițiști ce funcționează ca organe de cercetare penală ale poliției judiciare. în art. 27 alin. (2) din Legea nr. 218/2002, se prevede că urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror în cazul infracțiunilor săvârșite de polițiști care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare, după distincțiile arătate în alin. (3) al aceluiași articol.

Așadar, consideră Tribunalul Timiș, textul de lege menționat instituie norme exprese de competență după calitatea persoanei atât în ceea ce privește urmărirea penală cât și judecarea în primă instanță, fără a distinge în raport cu natura infracțiunii săvârșite. Având în vedere motivele expuse anterior, Tribunalul Timiș apreciază că reglementările legale stabilesc competența de a judeca în primă instanță cauzele privind infracțiunile săvârșite de ofițerii de poliție care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare, în sensul că această competență aparține curților de apel, potrivit art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002. Apreciind că în cauză competența aparține Curții de Apel Timișoara, Tribunalul a sesizat Î.C.C.J pentru soluționarea conflictului negativ de competență dintre Tribunalul Timiș și Curtea de Apel Timișoara.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15 decembrie 2011. La ședința de judecată din data de 14 februarie 2012, părțile prezente au învederat faptul că inculpatul D.S.A. nu a avut calitatea de ofițer de poliție judiciară, la data săvârșirii faptelor, ci pe cea de ofițer de poliție de frontieră, Poliția Română și Poliția de Frontieră fiind două instituții distincte din cadrul M.A.I., fiecare dintre acestea funcționând și fiind organizate după legi proprii, respectiv Legea nr. 218/2002 pentru poliția română și O.U.G. nr. 104/2001, pentru poliția de frontieră, urmând a se avea în vedere și prevederile art. 10 din Legea nr. 364/2004, privind organizarea și funcționarea poliției judiciare; polițistului de frontieră care are calitatea de organ al poliției judiciare, cum este și cazul inculpatului D.S.A., îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 360/2002, ale O.U.G.

nr. 104/2001 și ale Legii nr. 364/2004, astfel că nu-i revine Curții de Apel competența materială de a soluționa prezenta cauză, indiferent dacă polițiștii de frontieră au sau nu calitatea de organe ale poliției judiciare.

Analizând competența soluționării cauzei privindu-i pe inculpații trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 112/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire de grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, luare de mită, dare de mită și contrabandă, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în cauză competența aparține Curții de Apel Timișoara pentru următoarele considerente: Competența de judecarea a infracțiunilor comise de un subcomisar de poliție judiciară detașat la un punct de trecere a frontierei, persoană în ale cărei atribuții de serviciu se includ cele de constatare a infracțiunilor de la acel punct de frontieră, aparține Curții de Apel, chiar și în cazul în care ulterior comiterii faptei care avea legătură cu atribuțiile de serviciu, calitatea de ofițer de poliție judiciară încetează.

Ambele instanțe, Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Timiș, au analizat atât competența de judecare a faptelor de care inculpatul D.S. este acuzat la data reținută în Rechizitoriu ca moment al săvârșirii lor, cât și competența după pierderea acestei calități, de ofițer de poliție judiciară. Competența instanței în raport de calitatea inculpatului la data săvârșirii faptelor. Curtea de Apel Timișoara a fost investită cu soluționarea cauzei, prin Rechizitoriu, în temeiul art. 27 din Legea nr. 218/2002, în raport de calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare deținută de către inculpatul D.S.

Curtea de Apel Timișoara a considerat că nici la momentul săvârșirii faptelor de care este acuzat D.S., competența nu revenea acestei instanțe, pentru că în speță nu se pot aplica dispozițiile speciale privind competența după calitatea persoanei cuprinse în art. 27 din Legea nr. 218/2002, deoarece aceasta este o lege specială, iar poliția de frontieră funcționează după o altă lege specială (O.U.G. nr. 104/2001). În acord cu Tribunalul Timiș, înalta Curte apreciază că în ceea ce îl privește pe D.S.A., și pe cale de consecință și pentru ceilalți inculpați, în mod corect a fost investită cu soluționarea cauzei Curtea de Apel, competența de judecarea a faptelor aparținând acestei instanțe, deoarece calitatea de ofițer de poliție judiciară fusese dobândită de inculpatul D.S.A.

conform legii, iar această calitate nu încetase prin numirea la Punctul de trecere a frontierei Foeni II. Astfel, prin art. V din Legea nr. 281 din 24 iunie 2003 a fost abrogat expres art. 64 din Legea nr. 360/2002, iar prin art. 27 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 modificat și completat prin art. IV din Legea nr. 281/2003, au fost stabilite norme de desemnare a polițiștilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliției judiciare, precum și competența de urmărire penală și judecată a acestora, în funcție de gradele lor profesionale.

în aplicarea legilor anterior enumerate, Ministrul administrației și internelor a emis inițial ordinul nr. 617 din 29 decembrie 2003 (în raport de care ÎCCJ s-a pronunțat prin decizia penală nr. 1532/2005, publicată pe www.scj.ro, în sensul că este de competența Curții de Apel judecarea unei infracțiuni comise de un ofițer al poliție de frontieră cu sarcini în combaterea infracțiunilor transfrontaliere și infracțiunilor comise în legătură cu frontiera), înlocuit prin ordinul nr. 484 din 14 ianuarie 2005, modificat și completat prin ordinul nr. 581 din 04 aprilie 2005, ulterior cu ordinul nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, în care au fost desemnați nominal, în 43 de anexe, cei 20.413 polițiști ce funcționează ca organe de cercetare penală ale poliției judiciare.

Ordinul cu nr. 1504 din 17 noiembrie 2006 era în vigoare la data numirii lui D.S. în poliția judiciară. Faptele de care este acuzat inculpatul D.S., aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită, în formă continuată au legătură cu atribuțiile sale de serviciu ce includeau, chiar dacă inculpatul își desfășura activitatea la un punct de frontieră, competențe specifice poliției judiciare, de constatare a infracțiunilor. Conform art. 3 din Ordinul cu nr. 1504 din 17 noiembrie 2006, calitatea de organ de cercetare a poliție judiciare încetează la numirea în funcții care nu presupun desfășurarea activităților prevăzute în art. 4 din același ordin. Atribuțiile agenților de poliție de frontieră, între care și inculpatul D.S.

după detașarea acestuia la PTF Foeni, presupun însă competențe de poliție judiciară, conform art. 215 C. proc. pen.: luarea de declarații de la făptuitor și de la martorii care au fost de față la săvârșirea unei infracțiuni, întocmirea unui proces-verbal despre împrejurările concrete ale săvârșirii acesteia, reținerea de corpuri delicte, evaluarea pagubelor, precum și efectuarea de orice alte acte, când legea prevede aceasta. În consecință, în cazul mutării unui ofițer de poliție judiciară dintr-o structură în alta, calitatea de organ al poliției judiciare nu se pierde dacă se mențin atribuțiile aferente funcției.

Legea nr. 281/2003 - privind modificarea si completarea Codului de procedura penala și a unor legi speciale a modificat Legea privind organizarea și funcționarea Politiei Române nr. 218/2002, prevăzând că infracțiunile săvârșite de polițiștii care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare se judecă în prima instanța de către curtea de apel, în cazul polițiștilor prevăzuți în art. 14 alin. (2) pct. I lit. e)-j) din Legea nr. 360/2002 și anume comisar-șef de poliție, comisar de poliție, subcomisar de poliție, inspector principal de poliție, inspector de poliție, subinspector de poliție (art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002, astfel cum a fost modificată). Inculpatul D.S.

avea calitatea de subcomisar de poliție judiciară și coordonator de tură al polițiștilor din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș - Sectorul Poliției de Frontieră Cruceni - Punctul de Trecere a Frontierei FOENI II. Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că inculpatul D.S. a fost desemnat organ de cercetare al poliției judiciare la data de 01 decembrie 2008 fiind eliberat din această calitate la data de 09 martie 2011, prin avizul procurorului nr. 405/C/A/2011, împrejurare în raport de care, în acord cu Tribunalul, înalta Curte de Casație și Justiție reține că la data săvârșirii de către inculpat a faptelor ce fac obiectul prezentului dosar, acest inculpat avea calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare.

Calitatea inculpatului a fost avută în vedere la sesizarea formulată de D.N.A. în faza de urmărire penală cu privire la luarea și prelungirea măsurilor preventive trimise Curții de Apel București (încheierea din 16 februarie 2011 în Dosarul nr. 1418/2/2011 al Curții de Apel București, secția I penală, încheierea din 02 martie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 1881/2/2011 al Curții de apel București, secția I penală, încheierea din 04 aprilie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3022/2/2011 al Curții de apel București, secția I penală) cenzurate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca și la stabilirea competenței de judecare cererilor de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpați în faza de urmărire penală, când competența a aparținut, de asemenea, Curții de Apel.

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este constantă în sensul interpretării textelor menționate anterior și stabilire a competenței în favoarea Curții de Apel,, atât în prezenta cauză, când a examinat recursurile declarate împotriva încheierilor din faza de urmărire penală, cât și în cauze similare (de exemplu, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, decizia nr. 47 din 5 ianuarie 2006). Competența de judecare a prezentei cauzei după pierderea calității de ofițer de poliție judiciară. Declinarea de competență a mai avut în vedere faptul că la Punctul Trecere Frontieră Foeni competențele inculpatului nu s-au înscris în perimetrul activităților concrete, exprese, directe și permanente cu un caracter operativ de cercetare penală.

În aplicarea art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Curtea de Apel, rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul D.S.A., după sesizarea instanței prin rechizitoriu, a pierdut calitatea de ofițer al poliției judiciare, având în vedere că faptele de aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, și art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003 au legătură cu atribuțiile sale de serviciu ce includeau la momentul faptelor de care este acuzat, atribuții specifice de ofițer al poliției judiciare.

De altfel, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, Încheierea nr. 496 din 31 martie 2011, este în același sens. Analizând actele și lucrările dosarului cu referire la dispozițiile art. 39 alin. (1) și art. 40 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că activitatea desfășurată de inculpatul D.S.A., care a pierdut calitatea după momentul sesizării instanței nu poate fi disociată de atribuțiile de serviciu. Aderarea la o grupare infracțională nu este posibilă decât în contextul existenței unor relații profesionale ori personale dintre inculpați, aceștia fiind colegi de serviciu în cadrul aceleiași structuri. Luarea de mită de asemenea se reține inclusiv prin primire sumel