CtEDO 29.11.2007 Auto

CASE OF ISMAILOVA v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
29.11.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Preliminary objection dismissed (Article 35-1 - Exhaustion of domestic remedies);No violation of Article 14+8 - Prohibition of discrimination (Article 14 - Discrimination) (Article 8 - Right to respect for private and family life;Article 8-1 - Respect for family life)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF ISMAILOVA v. RUSSIA (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

Reclamantul s-a născut în 1972 și locuiește în orașul Makhachkala. Reclamantul s-a căsătorit în 1990. Soțul și reclamantul ei erau musulmani nominali, dar nepractici atunci. Doi copii, un băiat și o fată, s-au născut la cuplu în 1993 și respectiv în 1997. Se pare că familia locuia într-o casă a bunicilor paterni din satul Novomugri, districtul Sergokalinskiy din Republica Dagestan. 10. Fiind supărată de diferite dificultăți în relațiile cu soțul ei care a fost un marinar și a fost frecvent departe de mare, în iunie 1999 reclamantul a început să se asocieze cu Martorii lui Iehova. 11. În iunie 2000, tensiunile crescute dintre soții față de interesele religioase ale reclamantului au dus la decizia reclamantului de a părăsi casa matrimonială împreună cu copiii. Reclamantul și copiii au început să trăiască cu bunicii materni. 12. În decembrie 2000, reclamantul a fost baptizat ca Martor al lui Iehova. 13. Se pare că au existat doar contacte ocazionale între soțul reclamantului și copiii între iunie 2000 și iulie 2001. Întrucât soțul reclamantului nu a reușit în mod sistematic să ofere sprijin financiar pentru educația copiilor, la începutul anului 2001, reclamantul a depus în instanță o cerere de întreținere. La 26 aprilie 2001, Curtea a ordonat soțului să plătească pentru sprijinul copiilor. 14. La 1 iulie 2001, copiii au fost vizitați bunicii paterni și la 26 august 2001 bunicii au refuzat să returneze copiii la solicitant. Reclamantul susține că nu a avut acces regulat la copii de atunci. 15. La 17 septembrie 2001, tatăl a depus o cerere de divorț în Curtea de District Leninskiy din Makhachkala („Tribunalul de District” – δенинский районн El a susținut, de asemenea, că era gata să ofere copiilor condiții de viață și morală mai bune decât reclamantul, că reclamantul a dus copiii la întâlniri religioase în vederea transformării lor în credința Martorilor lui Iehova, că copiii au devenit iritabili și nu au vrut să se întoarcă la mama lor, și a cerut instanței să-i acorde custodia ambelor copii. 17. În răspuns, reclamantul a acceptat că căsătoria s-a descompunet în mod ireversibil, dar a contestat cererea soțului de custodie. 18. La o audiere preliminară, Curtea de District a ordonat elaborarea unui raport privind problema custodiei copiilor de către Agenția de Custodie și Tutelă atașată de Consiliul de District Leninskiy al orașului Makhachkala („Agenția de Custodie și Tutelă” – Орפан енеки и δоδеителаства δри Одминистраии δенининскооо района O scrisoare de instruire din 24 octombrie 2001 conținea o cerere de a raporta asupra condițiilor de viață ale reclamantului și de a concluziona „poaterea de a părăsi copiii cu ea, având în vedere faptul că [reclamantul] participă [ședințe ale] sectei „ Martorii lui Iehova”. 20. La 4 decembrie 2001, un oficial, U., a elaborat un raport privind ancheta preliminară cu privire la condițiile de viață ale reclamantului. Raportul a descris cele trei camere apartamente care măsoară în total 68,5 metri pătrați în care reclamantul, cei doi părinți și cei trei frați trăiau și apoi a declarat: „... Informații suplimentare despre [familia reclamantului]: [familia reclamantului] participă [întâlniri] a organizației „ Martorilor lui Iehova”; membrii organizației se întâlnesc uneori la domiciliul ei și studiază literatura relevantă. [Parintii reclamantului] sunt critici în privința religiei sale. Eu consider că, în interesul copiilor minori, să fie mai consilieri pentru ei să trăiască cu tatăl lor ... În satul Novomugri, districtul Sergokalinskiy.” 21. Într-o dată neespecificată, Curtea de District a adăugat raportul din 4 decembrie 2001 la dosarul. 22. La cererea Curții de District, Consiliul de District Leninskiy al orașului Makhachkala („Consiliul de District” – Одминистраשиש δенинскоо районно 23. Consiliul de district a raționat după cum urmează: „Agenția de Custodie și Gardiană atașată Consiliului de District Leninskiy din orașul Makhachkala a stabilit că [ reclamantul] locuiește în casa părinților ei... În 1990 s-a căsătorit cu dl Magomed Gazimagomedov, de la care a născut doi copii minori: Abdul Gazimagomedov, născut în 1993, și Aminat Gazimagomedova, născut în 1997. Soții locuiau în satul Novomugri din districtul Sergokalinskiy. Lucrează într-un sat vecin ca profesor; lucrarea sa era legată de călătoriile în mare. Din iunie 2000, soțiile Gazimagomedovy de facto și-au întrerupt relațiile conjugale. Copiii au început să trăiască cu mama lor la Makhachkala. Cu mult timp înainte de divorțul lor, [reclamantul] a început să participe [întâlnirile] organizației religioase „ Martorii lui Iehova”. Asistarea ei la întâlnirile care au implicat călătoria [în alte orașe] a fost motivul discordării și despărțirea familiei. Satenii și rudele au vorbit împotriva condusului [ reclamantului]. Când locuiesc cu copiii din Makhachkala, în contravenție cu voința părinților ei, ea nu s-a abținut de a participa cu regularitate la întâlnirile „ Martorilor lui Iehova”. Ea a început să susțină în mod activ ideile acestei organizații. Uneori colegii ei credincioși se adunează la casa părinților ei și studiază literatura relevantă. De asemenea, îi ducea și copiii la întâlniri. După ce au participat la aceste întâlniri, copiii au devenit timidi și iritabili, ei au perceput lumea înconjurătoare și fenomenele naturale în modul în care predarea Martorilor lui Iehova îl prezintă ( copiii se temeau de 'Dilusul Mondial' ori de câte ori ploaia, ei au numit "Satan", ei nu vor participa la aniversarea colegilor de clasă sau alte sărbători pentru că religia nu a permis acest lucru). Tatăl copiilor ... era foarte îngrijorat că asociația copiilor cu mama lor a amenințat educația lor; el a fost împotriva revenirii lor la Makhachkala. Copiii mai mici locuiesc în prezent cu tatăl lor. [Fiul] primește acum urme bune la [scola]... Pe baza celor menționate mai sus, având în vedere faptul că părinții trebuie să ofere fiecărui copil posibilitatea de a crește sănătos, fizic și spiritual, și pe baza intereselor copiilor minori, Agenția Custodia și Tutela consideră că este recomandabil ca copiii să locuiască cu tatăl lor.” 24. La 15 martie 2002, Curtea de District a încheiat căsătoria dintre reclamant și soțul ei și a acordat custodia copiilor tatălui lor. 25. Curtea de District a motivat după cum urmează: „... [Soții] căsătoriți la 6 decembrie 1990, apoi au locuit în diferite locații, și din 1997 într-o casă privată din Gazimagomedov, în satul Novomugri din districtul Sergokalinskiy din Republica Dagestan. [Eli] au copii în căsătorie: Abdula, născut la 30 mai 1993, și Aminat, născut la 15 ianuarie 1997. În iunie 2000, după ce s-au dus să viziteze părinții ei, [reclamantul] s-a alăturat organizației Martorilor lui Iehova. Familia a început să aibă probleme și de atunci nu locuiesc împreună ca soț și soție. Familia s-a despărțit. Curtea i-a stabilit o perioadă de reconciliare, dar părțile nu s-au reunit și au cerut să-și pună capăt căsătoriei. Rezultă că familia nu poate fi păstrată și căsnicia ar trebui dizolvată. Din observațiile [de solicitant] și ale mamei sale ... transpiră că membrii organizației Martorilor lui Iehova vin la apartamentul în care [de reclamantul] și părinții ei rezide de câteva ori pe săptămână pentru a desfășura activitățile lor. În plus, [reclamantul] participă la întâlnirile săptămânale ale Martorilor lui Iehova. [mama reclamantului] a fost interogat în instanță și a confirmat faptul că, la început, nepoții ei au fost foarte frică de ploaie și vânt și au spus că un 'Dilug mondial' și un cutremur va avea loc. Atunci [mama reclamantului] a aflat că [mama reclamantului] luase copiii la întrunirile sectei „ Martorii lui Iehova”. Din documentele de caz și depunerile părților, aceasta transpiră că în prezent [soțul reclamantului] locuiește, împreună cu părinții săi, în satul Novomugri într-o casă de două etaje. De fapt, casa îi aparține. De câteva luni din anul în care lucrează în mare și aceeași cantitate de timp petrece acasă. Copiii trăiesc cu el și cu părinții săi. Potrivit unui certificat de școală secundară Novomugri, [fiul reclamantului] are rezultate excelente la școală. [Reclamantul] lucrează ca profesor și are referințe bune. De la un raport despre condițiile de viață care transpiră că un apartament de trei camere este ocupat de solicitant, părinții ei și frații ei. Membrii organizației Martorilor lui Iehova se adună în același loc și studiază literatura relevantă. Potrivit unui raport privind condițiile de viață [de reclamantului] și observațiile Agenției de Custodie și Tutela, „părinții sunt obligați să furnizeze copiilor lor o oportunitate de a crește fizic și spiritual sănătos; având în vedere interesele [fiilor], Agenția de Custodie și Tutela consideră oportună acordarea custodiei [a ambii copii] tatălui lor”. Curtea este de asemenea de părere că, având în vedere faptul că [fiii] trăiesc cu tatăl lor de mai mult de cinci ani și nu au atins încă vârsta de 10 ani și, de asemenea, în interesele [fiilor], astfel cum se definește în secțiunile 54-56 și 61-66 din Codul Familiei RF, această custodie ar trebui acordat tatălui lor ...” 26. Reclamantul și avocatul ei au apelat împotriva hotărârii din 15 martie 2002 la Curtea Supremă a Republicii din Dagestan („Curtea Supremă” – „Curtea Supremă” – „Curtea Supremă” – „Curtea Supremă” – судедана колеשиשо δраадссоо сесулики פасестан). 27. În motivele ei de recurs, ea a susținut că hotărârea de primă instanță a fost discriminatorie în sensul că aceasta se bazează pe afiliarea reclamantului la Martorii lui Iehova, că constatările instanței de primă instanță au fost perverse, nesostenibile și neconstruite, că instanța nu a avut în vedere toate factorele relevante pentru cazul în conformitate cu art. 65 alineatul (3) din Codul de familie (absența frecventă a tatălui din cauza lucrării sale în mare, competența pedagogică demonstrată de solicitant ca profesor de școală profesionist, antecedente și recentă a implicarii ambilor părinți în educația copiilor lor, comportamentul presupus imoral al tatălui, etc.) și că instanța a acționat pe presunția că Martorii lui Iehova sunt o organizație periculoasă. 28. Reclamantul a citat, de asemenea, jurisprudența internă în cazurile de custodie a copiilor și hotărârea din 23 iunie 1993 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Hoffmann c. Austria. 29. La 17 aprilie 2002, Curtea Supremă, ședința într-o compoziție de trei judecători profesioniști, a examinat recursul reclamantului și cu două voturi față de unul a respins-o ca fiind nefondată. 30. În special, majoritatea a stabilit următoarele: „... în ceea ce privește decizia că tatăl ar trebui să aibă custodia copiilor, instanța de judecată a ajuns la concluzia corectă că acest lucru era în interesul cel mai bun al copiilor, decizia de judecată se bazează pe încheierea Agenției de Custodie și Gardiană și asupra circumstanțelor stabilite în instanță. Astfel, Curtea a stabilit că mama copiilor ... care este membru al organizației Martorilor lui Iehova, a dus copiii cu ea la reuniunile sectei, și le-a implicat în asocierea cu membrii sectei la casele lor. Prin urmare, ea a încălcat cerința articolului 28 din Constituția Federației Ruse, în temeiul căreia toți sunt garantate libertatea de conștiință și de religie. În temeiul articolului 17 alineatul (2) din Constituție drepturile fundamentale ale omului sunt inalienabile și aparțin tuturor la naștere. [Tribunul] consideră irelevant [argumentele reclamantului] că, prin decizia sa, instanța a privat-o de dreptul de a educa copiii ei din cauza religiei ei și a aderării la organizația Martorilor lui Iehova. În conformitate cu art. 17 alineatul (3) din Constituție și cu art. 65 alineatul (1) din Codul familiei, exercitarea drepturilor sale constituționale, inclusiv dreptul de a practica orice religie și drepturile ei parentale, nu trebuie să pună în pericol drepturile și libertățile altora sau să conflicte cu interesele copiilor. Dreptul părintelui de a educa un copil din care trăiește separat este garantat de art. 66 din Codul de Familie, care definește procedura de exercitare a drepturilor părinților. Curtea a stabilit, de asemenea, că starea financiară și condițiile de locuință ale soțului solicitant sunt mai bune decât cele ale [reclamantului]. [Soțul reclamantului] este angajat, locuiește cu părinții săi, și deține o casă de două etaje cu condițiile de viață necesare pentru copii. [Bunicii paterni] nu se opun nepoților lor care locuiesc cu ei. [Reclamantul] lucrează ca profesor de istorie în [o școală] la Makhachkala. Locuiește în apartamentul de 48 de metri pătrați, de trei dormitori, alături de tatăl ei, mama ei și trei frați, născuți în 1977, 1983 și 1985. Agenția Custodia și Gardiana a concluzionat că era în interesul copiilor că rămân în custodia tatălui lor... [Reclamantul] argument, a declarat în apelul său, că acordarea de custodie tatălui ar avea repercusiuni negative asupra statului emoțional al copiilor în viitor, nu a fost justificată. Argumentul că Martorii Religioșii lui Iehova au înregistrarea statului, beneficiile societății, etc., nu poate fi luat în considerare deoarece este irelevant în privința chestiunii examinate de instanță. Nu există nici un motiv în apelul [reclamantului] de a inversa [pentru judecata de primă instanță] pronunțată în acest caz...” 31. Judecătorul disidente a dat următorul aviz: „... Susțin că decizia pronunțată de instanța de primă instanță a fost supusă inversării datorită nerespectării circumstanțelor menționate la art. 65 alineatul (3) din Codul Familiei RF.” 32. Încercările ulterioare ale reclamantului de a căuta reexaminarea deciziilor în cazul ei, prin revizuirea supravegherii, au fost eșuate. 33. Toate cererile sale respective au fost respinse ca nefondate. 34. Ultima decizie în acest sens a fost luată de Curtea Supremă a Republicii Dagestan la 28 noiembrie 2003. 35. Reclamantul a afirmat că fostul ei soț s-a recăsătorit și că noua sa soție nu a încercat să asume rolul sau responsabilitatea mamei vitrege. În absența tatălui, care a fost frecvent departe pe mare, bunica paterna a devenit efectiv singurul îngrijitor. 36. Reclamantul a susținut în continuare că ea a fost permis să viziteze copiii ei doar ocazional și nu ar putea rămâne niciodată singur cu ei. 37. Guvernul a susținut că, în conformitate cu informațiile furnizate de șeful administrației locale Sergokalinskiy a Republicii Dagestan, copiii reclamanților au locuit cu tatăl și bunicii paterni într-o casă privată de două etaje. Aveau toate facilitățile necesare pentru educarea și educarea copiilor. Tatăl lor a recăsătorit și a avut un al treilea copil. Copiii reclamantului au dezvoltat legături emoționale cu al treilea copil. 38. art. 28 din Constituția rusă din 12 decembrie 1993 spune: „Toată lumea va fi garantată dreptul la libertatea conștiinței, libertatea religiei, inclusiv dreptul de a profesa, fie singur, fie în comunitate cu alții, ori în nici o religie, să aleagă, să aibă și să difuzezeze liber convingerile religioase sau alte condamnații și să acționeze în conformitate cu acestea.” 39. Secțiunea 65 (pentru exercitarea drepturilor părintelor) din Codul Familiar al Federației Ruse prevede următoarele: „3. Locul reședinței copiilor, dacă părinții trăiesc separat, se stabilește printr-un acord între părinții. În lipsa unui acord, disputa dintre părinții se rezolvă în instanță, procedând din interesele copiilor și ținând seama de opinia copiilor. În acest sens, instanța ia în considerare afecțiunea copilului pentru fiecare dintre părinții săi și pentru frații și surorile sale, vârsta copilului, caracteristicile morale și alte caracteristici personale ale părinților, relațiile existente între fiecare dintre părinți și copil, precum și posibilitatea de a crea condiții optime pentru educarea și dezvoltarea copilului (un fel de activitate și regim de muncă al părintelor, situația materială și starea de familie, etc.)” 40. Secțiunea 66 (în ceea ce privește exercitarea drepturilor părintelui care rezidă separat de copil) din Codul prevede următoarele: „1. Părintele care rezidă separat de copil are dreptul de a comunica cu copilul și de a participa la educația sa și de a rezolva problema educației copilului. Părintele cu care trăiește copilul nu trebuie să împiedice comunicarea copilului cu celălalt părinte, cu excepția cazului în care această comunicare nu afectează sănătatea fizică și mentală a copilului sau dezvoltarea morală a copilului. Părinții au dreptul de a încheia un acord scris cu privire la modul în care părinții care locuiesc în afara copilului își pot exercita datoria parentală. În cazul în care părinții nu pot ajunge la un acord, litigiul se rezolvă în instanță cu participarea organismului de tutelare și de administrație fiduciară, după cererea părinților (sau a unuia dintre ei). În caz de nerespectare a hotărârii instanței, măsurile prevăzute de legislația procedurală civilă se aplică părintelui respectiv. În caz de nerespectare persistentă a hotărârii instanței, instanța are dreptul, după cererea părintelui care rezidă separat de copil, de a lua o decizie cu privire la transmiterea copilului la acest părinte, de procedură din interesele copilului și ținând seama de opinia copilului. Părinții care locuiesc separat de copil au dreptul de a obține informații despre copilul său de la unitățile de învățământ și centrele medicale, de la instituțiile de protecție socială a populației și de la alte instituții similare. Informațiile pot fi refuzate numai dacă părintele prezintă o amenințare pentru viața și sănătatea copilului. Renunța la furnizarea de informații poate fi contestată în instanță.”

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă