ÎCCJ, Decizia nr. 86/2013
ÎCCJ, Decizia nr. 86/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 5 judecători, constată următoarele:
I. Prin sentința penală nr. 877 din 1 iunie 2012 pronunțată în dosarul de fond, secția penală, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în unanimitate, a hotărât următoarele:
În baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei comisă de inculpatul V.C. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;
A fost condamnat inculpatul V.C.,
senator în Parlamentul României, fără antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută și pedepsită de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (actul material constând în primirea de la inculpatul L.M. a sumei de 119.000 lei);
- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută și pedepsită de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului V. Cătălin, dispunându-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare;
În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.;
În baza art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 30 martie 2010 la 18 iulie 2011;
În baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei comise de inculpatul C.C. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000;
A fost condamnat inculpatul C.C., asociat la SC P.A.C.O.I. SRL Bacău, fără antecedente penale), la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prev.de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000 (actul material din data de 11 septembrie 2009);
În baza art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului
exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.;
În baza art. 86
1
C. pen. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 86
2
C. pen.;
Conform art. 86
3
alin. (1) C. pen., s-a stabilit ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;
A fost atrasă atenția inculpatului asupra disp.art. 86
4
C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii;
S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 8 aprilie 2010, la 12 aprilie 2010;
A fost condamnat inculpatul C.F., fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000;
În baza art. 71 alin. (2) C. pen., i s-a interzis inculpatului
exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.;
În baza art. 86
1
C. pen. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 86
2
C. pen.;
Conform art. 86
3
alin. (1) C. pen., s-a stabilit ca, pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
A fost atrasă atenția inculpatului asupra disp.art. 86
4
C. pen.;
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii;
S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 8 aprilie 2010 la 12 aprilie 2010;
În baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei comise de inculpatul L.M. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000;
A fost condamnat inculpatul L.M. administrator al SC L.I. SRL, fără antecedente penale, la:
- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută și pedepsită de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000 (actul material constând în remiterea sumei de 119.000 lei inculpatului V.C.);
- 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție, prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale);
- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual la Legea contabilității în legătură cu fapte de corupție comisă în participație improprie, prevăzută și pedepsită de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului L.M., dispunându-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare;
În baza art. 71 alin. (2) C. pen., i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.;
În baza art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 8 aprilie 2010 la 12 aprilie 2010;
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpații C.F. și L.M. prin încheierea nr. 562 din 3 iunie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul de fond, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 429 din 9 iunie 2010 pronunțată în dosarul de fond al Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 9 judecători;
În baza art. 348 C. proc. pen. au fost anulate următoarele înscrisuri falsificate:
- contractul de asistență juridică nr. 380802 din 19 octombrie 2009 încheiat între Cabinetul de avocat V.C. și SC L.I. SRL;
- factura fiscală din 19 octombrie 2009, emisă de Cabinet de avocat V.C. către SC L.I. SRL;
- ordinul de plată din 21 octombrie 2009 emis de SC L.I. SRL către Cabinetul de avocat V.C.;
- contractul fără număr din 17 octombrie 2009 între SC L.I. SRL și SC A.I.E. SRL;
- factura fiscală din 20 octombrie 2009 emisă de SC L.I. SRL către SC A.I.E. SRL;
- ordinul de plată din 21 octombrie 2009 emis de plătitor SC A.I.E. SRL din contul S.V. către SC L.I. SRL;
Au fost ridicate măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanțele nr. 310/P/2009 din 04 mai 2010 și nr. 310/P/2009 din 06 mai 2010 cu privire la imobilul proprietatea inculpatului L.M. situat în București, sect.1, înscris în C.F. a Sectorului 1 București și suma de 200.000 euro depusă de inculpatul C.C. pe numele său și la dispoziția organului de urmărire penală;
În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, au fost confiscate de la inculpatul V.C. sumele de 200.000 euro și 119.000 lei prin obligarea inculpatului la plata acestor sume către stat;
Potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000 și art. 163 C. proc. pen., a fost instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului V.C. până la concurența sumelor confiscate de la acesta;În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații C.C., C.F. și L.M. la câte 60.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul V.C. la 60.200 lei cu același titlu din care suma de 200 lei reprezentând onorariul parțial de avocat din oficiu, s-a stabilit că se va avansa din fondul Ministerului Justiției;
II. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că, prin rechizitoriul nr. 310/P/2009 din data de 20 mai 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., secția de combatere a corupției, a dispus:
Trimiterea în judecată a inculpaților:
V.C. în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de influență în formă continuată (două fapte), prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;
C.F. judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, fost președinte al secției civile și de proprietate intelectuală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare);
C.C., asociat la SC P.A.C.O.I. SRL Bacău, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
L.M. administrator al SC L.I. SRL pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- cumpărare de influență prevăzută de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000(cu modificările și completările ulterioare) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. ;
- participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității în legătură cu fapte de corupție, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 (republicată) cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului C.V. pentru infracțiunea de
participație improprie la fals intelectual la Legea contabilității în legătură cu fapte de corupție, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 (republicată) cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. fiind aplicabile dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Neînceperea urmăririi penale față de:
- C.F. și C.V. pentru infracțiunea de
folosire de informații ce nu sunt destinate publicității, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), întrucât din cercetările efectuate a rezultat că această faptă nu există ;
- D.M. și B.D., pentru infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 6
1
din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), întrucât din cercetările efectuate a rezultat că această faptă nu există;
- S.A. pentru infracțiunile de:
- fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000(cu modificările și completările ulterioare) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității în legătură cu fapte de corupție prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 (republicată) cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000(cu modificările și completările ulterioare), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., întrucât în ambele cazuri lipsește latura subiectivă specifică infracțiunilor menționate, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen.
- A.N. pentru infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității în legătură cu fapte de corupție prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991 (republicată) cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fiind incidente prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen.;
- P.V., G.V. ȘI M.G.A., pentru infracțiunile de:
- fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000(cu modificările și completările ulterioare) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- fals intelectual la Legea contabilității în legătură cu fapte de corupție, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 (republicată) cu referire la art. 289 C. pen. combinat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (art. 10 lit. d) C. proc. pen.);
- B.C. pentru infracțiunea de uz de fals în legătură cu fapte de corupție prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare) (art. 10 lit. d) C. proc. pen.) ;
Disjungerea cauzei cu privire la următoarele fapte și persoane:
C.V., senator în Parlamentul României, pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), J.C. - judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/200 (cu modificările și completările ulterioare) și M.A. - senator în Parlamentul României, pentru infracțiunea de cumpărare de influență, prevăzută de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare), cu referire la faptele ce fac obiectul dosarului de fond (fost nr. 340/P/2009);
C.V., senator în Parlamentul României, pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare) cu aplic art. 33 lit. a) C. pen. și C.C. pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 6
1
C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., cu referire la alte sume de bani pretinse și primite de la C.C. de C.V. în schimbul intervențiilor făcute pe lângă magistrați, polițiști, miniștri pentru a soluționa în favorabil omului de afaceri.
Disjungerea materialului de urmărire penală și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 (republicată) cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., săvârșite de S.A.;
În esență, prima instanță a constatat că parchetul, în urma probatoriilor administrate în faza de urmărire penală, a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 16 noiembrie 2009, D.N.A., secția de combatere a corupției, s-a sesizat, din oficiu, cu faptul că, în luna august 2009, inculpatul C.C., asociat la SC P.A.C.O.I. SRL Bacău, i-a cerut inculpatului V.C. - senator în Parlamentul României - să intervină pe lângă magistrații, secției de contencios administrativ și fiscal, din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție investiți cu soluționarea dosarului de fond, având ca obiect litigiul dintre SC P.A.C.O.I. SRL Bacău și C.N.A.D.N.R., pentru ca aceștia să adopte o soluție favorabilă societății comerciale menționate.
Inculpatul V.C. a fost de acord și, în schimbul intervențiilor sale, a pretins și primit de la inculpatul C.C., prin intermediul martorului D.M. (angajat al omului de afaceri), foloase necuvenite în cuantum de 200.000 euro.
Urmare înțelegerii infracționale menționate, inculpatul V.C. a contactat ulterior pe inculpatul C.F. - președinte al secției civile și de proprietate intelectuală, din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, și i-a cerut, în schimbul unor foloase materiale, să-i determine pe magistrații investiți cu soluționarea dosarului de fond să pronunțe o soluție favorabilă SC P.A.C.O.I. SRL Bacău.
Pe întreaga perioadă a judecării recursului, inculpații V.C. și C.F. au întreprins acțiuni prin care i-au creat inculpatului C.C. convingerea că au făcut numeroase intervenții la membri completului de judecată și că aceștia vor pronunța o hotărâre favorabilă firmei sus-menționate.
La data de 16 noiembrie 2009, D.N.A. - secția de combatere a corupției, s-a sesizat, din oficiu, cu faptul că, în anul 2009, inculpatul V.C. a pretins și primit de la inculpatul L.M., administrator al SC L.I. SRL și acționar majoritar la ziarele „I.P.” și „A.”, suma de 119.000 lei, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă polițiștii din cadrul D.G.P. a Municipiului București și-i va determina să nu dispună măsura reținerii împotriva sa și să propună parchetului o soluție de neurmărire penală în dosarul de fond (nr. 2166/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București).
În acest dosar, inculpatul L.M. era cercetat pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5 C. pen.
Pe lângă suma de bani sus-menționată, inculpatul L.M. i-a promis inculpatului V.C., urmare cererii acestuia, că-i va remite și alte foloase, constând în publicarea cu titlu gratuit în cotidianul „I.P.” a unor materiale cu conținut electoral.
Prima instanță, examinând întregul material probator administrat în cauză în faza de urmărire penală și în faza cercetării judecătorești, a reținut ca fiind dovedită următoarea situație de fapt :
Inculpatul C.C. era asociat unic la SC P.A.C.O.I. SRL Bacău, societate care a participat la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiectiv „Lucrări de reabilitare a Lotului D-DN76, Stei Beiuș’’. Valoarea lucrării a fost estimată de autoritatea contractantă în limita maximă a sumei de 31.410.500 euro (fila 167, vol. II, dosar urmărire penală).
În urma analizării ofertelor, comisia de evaluare a respins oferta SC P.A.C.O.I. SRL Bacău ca neconformă, în baza art. 36 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2005, întrucât nu a respectat cerințele caietului de sarcini și a desemnat câștigătoare, cu un punctaj final de 98,07 puncte, cu prețul de 99.586.550,44 euro fără T.V.A., oferta SC J.V.A.Z.V.I SA, SC A.C. SRL - Spania/România.
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios - administrativ și fiscal, sub nr. 3360/2/2009, SC P.A.C.O.I. SRL Bacău a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R, anularea deciziei prin care oferta depusă de aceasta a fost declarată ca fiind neconformă și, implicit, a deciziei de declarare ca fiind câștigătoare a ofertei depuse de către SC J.V.A.Z.V.I. SA, SC A.C. SRL - Spania/România, obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică din etapa evaluării ofertelor și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Prin sentința civilă nr. 1698, pronunțată la data de 17 aprilie 2009 în dosarul de fond, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC P.A.C.O.I. SRL Bacău.
Nemulțumită de hotărârea pronunțată de instanța de fond, SC P.A.C.O.I. SRL Bacău a declarat recurs, care a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, - în ziua de 8 iulie 2009, sub nr. 3360/2/2009, termenul pentru judecarea recursului fiind fixat la data de 09 decembrie 2009.
Ulterior datei de 08 iulie 2009, inculpatul V.C. s-a întâlnit cu inculpatul C.C., ocazie cu care, potrivit susținerilor celor doi, după ce inculpatul C.C. i-a spus inculpatului V.C. că pierduse contestația formulată la Curtea de Apel București, acesta din urmă promițându-i că o să-l ajute cu tot ce poate, afirmând că „are relații și un avocat pe care îl va pune în mișcare”.
După discuția pe care a avut-o cu inculpatul C.C., inculpatul V.C. l-a contactat pe inculpatul C.F., cu care s-a și întâlnit, inculpatul C.F., după ce a aflat de la inculpatul V.C. faptul că inculpatul C.C. a pierdut licitația, solicitându-i „că în măsura în care este posibil, să-i trimită niște hârtii pe care să se uite și în funcție de acestea să facă niște precizări și, eventual, să-i dea niște sfaturi juridice…”
Inculpatul C.F. a confirmat faptul că, în luna iulie 2009, s-a întâlnit cu inculpatul V.C., ocazie cu care acesta i-a înmânat motivele de recurs formulate de SC P.A.C.O.I. SRL Bacău împotriva sentinței civile nr. 1698 din 17.04 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, și i-a spus că inculpatul C.C. a pierdut o licitație, iar pentru că este un bun prieten al său vrea să-l ajute „fără nici un fel de interes material, pur și simplu pentru că simte că i s-a făcut o nedreptate”.
După întâlnirea cu inculpatul C.F., în ziua de 13 iulie 2007, la orele 21:23:56, inculpatul V.C. l-a sunat pe inculpatul C.C. și i-a spus că se va ocupa cu „domnul doctor”, de „tratamentul acela”, referindu-se la ajutorul pe care i-l promisese acestuia la întâlnirea de la începutul lunii iulie 2009 care a avut loc la restaurantul „S.”
Instanța de fond a reținut că, în limbaj disimulat, „domnul doctor” era inculpatul C.F., cu care inculpatul V.C. se întâlnise anterior și căruia îi adusese la cunoștință problema juridică a inculpatului C.C. și îi ceruse să-l ajute în soluționarea favorabilă a acesteia.
La data de 14 iulie 2009, martorul B.H.P., avocatul SC P.A.C.O.I. SRL Bacău, a depus o cerere prin care a solicitat instanței preschimbarea termenului de judecată din data de 09 decembrie 2009, cerere ce a primit termen de soluționare la data de 30 iulie 2009.
În ziua următoare, inculpatul V.C. l-a sunat pe inculpatul C.C. și, folosind și de această dată un limbaj disimulat, i-a comunicat data la care se va judeca cererea de preschimbare a termenului de judecată și l-a asigurat că „restul e totul foarte bine”, respectiv că recursul va fi soluționat în favoarea SC P.A.C.O.I. SRL Bacău, lăsându-i impresia că a luat legătura cu membri completului de judecată.
Prin încheierea din data de 30 iulie 2009 pronunțată în dosarul de fond, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de preschimbare a termenului de judecată formulată de SC P.A.C.O.I. SRL Bacău și a fixat termen pentru judecarea recursului declarat de această societate la data de 16 septembrie 2009, Completul 2.
Din declarațiile martorilor I.I., M.N. și F.C., magistrații care au făcut parte din completul de judecată investit cu soluționarea cererii de preschimbare a termenului de judecată, a rezultat că soluționarea favorabilă a cererii de preschimbare a termenului de judecată a fost determinată, exclusiv, de obiectul cauzei, respectiv contestație la o procedură de achiziție publică, care se judecă în regim de urgență potrivit O.G nr. 34/2000 (filele 231, 233 vol. 4, fila 80 vol. III dosar instanță).
În ziua de 03 august 2009, la ora 7:24:21, inculpatul V.C. l-a sunat pe inculpatul C.C., care se afla în Germania și, sub pretextul că vrea să ajute pe un fin al său a cărui firmă de construcții se afla în blocaj financiar, i-a cerut suma de 2.500.000.000 lei (echivalentul a 60.000 euro) cu titlu de împrumut, sumă care, în cele din urmă, nu a fost remisă de inculpatul C.C.
În realitate, a reținut instanța de fond, suma de bani cerută inculpatului C.C., sub aparența unui împrumut, a reprezentat folos material al infracțiunii de trafic de influență comisă de inculpatul V.C.
La sfârșitul lunii august 2009, inculpatul V.C. a luat inițiativa de a organiza o întâlnire, la care să participe și inculpații C.C. și C.F., scopul acesteia fiind, potrivit susținerilor inculpatului V.C., acela ca inculpatul C.F. să „explice inculpatului C.C. situația cauzei și să-i dea niște sfaturi în domeniul care era de fapt pe contencios și nu la secția dânsului” (filele 117-126 vol. VIII dosar urmărire penală).
În realitate, a reținut instanța de fond, prezența inculpatului C.F. la întâlnirea respectivă a constituit o garanție a seriozității demersurilor la care inculpatul V.C. se angajase anterior față de inculpatul C.C.
În cadrul acestei întâlniri, inculpatul C.C. a aflat că inculpatul C.F. „fusese deja informat de C.V. despre litigiul SC P.A.C.O.I. SRL Bacău și despre pierderea litigiului la Curtea de apel,” aspect confirmat și de inculpatul C.F.
După întâlnirea de la sfârșitul lunii august 2009, în ziua de 03 septembrie 2009, la ora 19:01:47, inculpatul V.C. l-a sunat din nou pe inculpatul C.C. si i-a comunicat faptul că a vorbit cu „domnul doctor”, că a declanșat „procedura medicală” și că „sunt pe drumul cel bun”.
Semnificația reală a termenilor folosiți de inculpatul V.C. era cu totul alta, el se referea, de fapt, la cauza în a cărei soluționare favorabilă era interesat inculpatul C.C., pe care, și de aceasta dată, l-a asigurat că dosarul se afla sub controlul său și al inculpatului C.F. (care, în limbaj disimulat, era „domnul doctor”).
La data de 11 septembrie 2009 ora 12:46:29, inculpatul V.C. l-a sunat pe inculpatul C.C. si i-a cerut suma de 200.000 euro, sumă pe care a primit-o de la acesta în aceeași zi, prin intermediul martorului D.M. Ca și în discuția purtată la data de 03 septembrie 2009, inculpatul V.C. a încercat să creeze aparența că banii fac obiectul unui împrumut, cu deosebirea că de această dată, inculpatul a afirmat că suma respectivă îi este necesară lui pentru rezolvarea unor probleme personale.
În realitate, astfel cum a rezultat din ansamblul materialului probator administrat în cauză, și această sumă de bani reprezenta foloase materiale a căror obținere a urmărit-o inculpatul V.C. de la inculpatul C.C., în schimbul intervențiilor promise acestuia pe lângă judecători, pentru a-i determina pe aceștia din urmă să pronunțe o hotărâre favorabilă în cauza aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Din declarațiile martorului D.M., persoana prin intermediul căreia suma de 200.000 euro a ajuns la inculpatul V.C., a rezultat că, în ziua de 11 septembrie 2009, în timp ce se deplasa spre Buzău, a fost contactat telefonic de directorul financiar al SC P.A.C.O.I. SRL Bacău, martorul D.F., care i-a spus să se întoarcă în București și să ridice din contul său suma de 200.000 euro, sumă ce urma să-i fie transferată în aceeași zi.
După primirea sumei de 200.000 euro, în aceeași zi, la ora 16:39:39, inculpatul V.C. l-a sunat pe inculpatul C.C. pentru a-i mulțumi și a primi confirmarea cuantumului sumei pe care acesta i-o trimisese prin intermediul martorului D.M., care a fost prezent la discuția telefonică purtată de cei doi.
La termenul de judecată din data de 16 septembrie 2009, completul de judecată format din judecătoarele F.C. - președinte, D.M. și P.J., membre în completul de judecată investit cu soluționarea dosarului de fond, au dispus amânarea judecării recursului declarat de SC P.A.C.O.I. SRL Bacău pentru data de 14 octombrie 2009, motivul fiind Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție de solidarizare cu acțiunile de protest ale judecătorilor din țară, adoptată la data de 01 septembrie 2009.
În ziua imediat următoare, respectiv la data de 17 septembrie 2009, inculpatul V.C. s-a întâlnit cu inculpatul C.F.
Această parte a situației de fapt a fost confirmată de dialogul purtat de cei doi inculpați, interceptat și înregistrat în mediu ambiental la data sus-menționată, din care a rezultat că, în debutul întâlnirii, inculpatul C.F. i-a comunicat inculpatului V.C. termenul acordat în cauză, precum și faptul că intervențiile sale pe lângă magistrați s-au soldat cu rezultate foarte bune, după care inculpatul V.C. l-a sfătuit pe inculpatul C.F. cum să procedeze în discuțiile cu membri completului de judecată, pentru ca, pe de o parte, să nu le trezească acestora suspiciunea că, în schimbul rezolvării favorabile a cauzei, ei primesc bani de la inculpatul C.C., iar pe de altă parte, pentru a-i convinge să pronunțe soluția dorită de acesta din urmă.
În concret, a reținut instanța de fond, inculpatul V.C. i-a sugerat inculpatului C.F. să le transmită judecătoarelor din complet faptul că solicitarea de soluționare favorabilă a recursului declarat de SC P.A.C.O.I. SRL Bacău le este adresată prin intermediul său de importanți lideri politici, că satisfacerea acestei solicitări nu reprezintă o încălcare a legii, deoarece SC P.A.C.O.I. SRL este îndreptățită să câștige și că, la rândul său, le va face si el un contraserviciu prin pronunțarea unor hotărâri favorabile în cauzele în care ele ar fi, eventual, interesate.
În ziua de 12 octombrie 2009, cu două zile înaintea termenului acordat în cauză, inculpatul V.C. s-a întâlnit din nou cu inculpatul C.F. care, în convorbirea telefonică pe care cei doi au purtat-o cu inculpatul C.C. la orele 14:56:56, este „domnul de legătură”. Cu această ocazie, inculpatul V.C. i-a dat noi asigurări inculpatului C.C. că procesul se va soluționa în data de 14 octombrie 2009, în favoarea sa, aspect confirmat de inculpatul C.F. care i-a spus inculpatului C.C. ,„Sperăm c-o să fie o zi mare că e și ocrotitoarea Moldovei acolo.”
La data de 14 octombrie 2009, ora 12:35:56, după ce instanța de recurs a rămas în pronunțare, inculpatul V.C. l-a sunat pe inculpatul C.F., care i-a comunicat faptul că s-a „amânat pronunțarea, i-a confirmat că „doamna profesoară” (cu referire la magistrații din complet) a rămas să analizeze, dându-i acestuia asigurări că soluția va fi pronunțată în favoarea SC P.A.C.O.I. SRL Bacău afirmând „ dacă era rău, era azi”.
În aceeași zi, la scurt timp după primirea informațiilor de la inculpatul C.F., respectiv la ora 12:48:50, inculpatul V.C. l-a sunat pe inculpatul C.C. căruia, tot într-un limbaj disimulat, i-a comunicat că „are confirmarea” că s-a amânat pronunțarea o săptămână („a rămas în discuție tratamentul într-o săptămână”), precum și faptul că hotărârea va fi în sensul admiterii recursului declarat de SC P.A.C.O.I. SRL Bacău („. e bine, e foarte bine”.)
În dimineața zilei de 15 octombrie 2009, la ora 9:27:15, în prezența inculpatului C.F., inculpatul V.C. l-a sunat din nou pe inculpatul C.C. și, pentru a-i întări convingerea că se află in permanență în legătură cu membrii completului de judecată, i-a cerut acestuia să-i comunice „băiatului” său, adică martorului B.H.P., avocatul care a reprezentat SC P.A.C.O.I. SRL în instanță, să facă o sinteză a concluziilor scrise pe maxim trei pagini în care să evidențieze faptul că, în oferta depusă de SC P.A.C.O.I. SRL, s-au strecurat mici erori materiale și nu de fond, concluzii pe care să le depună la dosar chiar în ziua respectivă sau cel mai târziu a doua zi.
Solicitarea inculpatului V.C. a fost transmisă martorului B.H.P. de către inculpatul C.C. la scurt timp după încheierea convorbirii telefonice cu inculpatul V.C.
La cererea inculpatului C.C., în ziua de 16 octombrie 2009, martorul B.H.P. a depus la dosar concluziile scrise, structurate în trei pagini și jumătate, așa cum ceruseră inculpații V.C. și C.F., în conținutul cărora se regăsesc sugestiile primite de la inculpatul C.F., prin intermediul inculpatului V.C.
În data de 28 octombrie 2009, cu ocazia deliberării, completul de judecată, constatând că la concluziile scrise depuse la dosar, SC P.A.C.O.I. SRL Bacău a anexat înscrisuri cuprinzând elemente de calcul care nu au fost comunicate părții adverse și cu privire la care aceasta nu și-a precizat punctul de vedere a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 151 C. proc. civ., repunerea cauzei pe rol și acordarea unui nou termen de judecată, la data de 11 noiembrie 2009.
Soluția dispusă de instanță a fost comunicată inculpatului V.C. de către inculpatul C.F., care, deși nu a dat curs invitației acestuia de a se întâlni în ziua respectivă pe motiv că are examen, i-a confirmat inculpatului V.C. telefonic, că „diagnosticul este cert”, respectiv că soluția ce se va pronunța în cauză va fi favorabilă SC P.A.C.O.I. SRL Bacău.
Pentru a-l convinge pe inculpatul C.C. de faptul că soluția de repunere a cauzei pe rol a fost rezultatul intervențiilor pe care le-a făcut pe lângă judecătorii din complet „doamna doctor” (care în limbaj disimulat era președinta completului de judecată) și cele două" doamne adjuncte" (cele două judecătoare din completul de judecată), că se află într-un contact permanent cu acestea și că o atare soluție nu se pronunță în mod frecvent, inculpatul V.C. l-a sunat pe inculpatul C.C. și în ziua de 30 octombrie 2009, la ora 13:20:45, ocazie cu care i-a comunicat faptul că, pentru soluția de repunere a cauzei pe rol, dispusă prin încheierea din data de 28 octombrie 2009, magistrații care au pronunțat-o au fost cercetați de procurori din cadrul D.N.A. (în limbaj disimulat „doi directori, inspectori de la D.N.S.P.”) asigurându-l, însă, că nu au găsit nimic pentru că „tratamentul este foarte bun”. Tot în cadrul acestei convorbiri telefonice, inculpatul V.C. i-a reamintit inculpatului C.C. că o decizie de repunere a cauzei pe rol este foarte rară „este simplă procedură care numai în domeniul acesta medical merge, funcționează dar în cazuri foarte rare (…)”.
La data de 11 noiembrie 2009, ora 17:29:45, inculpatul C.C. l-a sunat pe martorul B.H.P. pentru a afla soluția pronunțată în cauză. Martorul i-a spus că n-a aflat nimic, până la ora respectivă, aducându-i, totodată, la cunoștință inculpatului adevăratul motiv pentru care s-a repus cauza pe rol și anume faptul că, pentru un membru al completului de judecată, s-a semnat decizia de pensionare în perioada cuprinsă între data când s-au pus concluzii pe fondul cauzei și data când s-a amânat pronunțarea „ deci să știți asta pentru că am auzit vorbind cu A.N.I (…) alte explicații.'”
Din răspunsul pe care inculpatul C.C. l-a dat martorului B.P. „Nu, nu, nu, nu, nu. A zis că e chestie de procedură” transpare faptul că acesta era convins de realitatea celor ce i-au fost comunicate în convorbirile anterioare de către inculpatul V.C., referitoare la motivul repunerii cauzei pe rol și anume intervențiile pe care el și inculpatul C.F. le-au făcut pe lângă judecători, pentru ca aceștia să pronunțe o soluție conformă intereselor sale.
După ce a aflat soluția pronunțată in cauză (Decizia nr. 5039 din 11 noiembrie 2009, prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de SC P.A.C.O.I. SRL Bacău împotriva sentinței nr. 1698 din 17 aprilie 2009 a Curții de Apel București), inculpatul C.F. s-a întâlnit cu inculpatul V.C. și de comun acord au hotărât să-l sune pe inculpatul C.C.
Astfel, la ora 18:37:27, inculpatul V.C. l-a apelat pe inculpatul C.C., de pe telefonul său mobil și, după ce i-a adresat formula de salut, i l-a dat la telefon pe inculpatul C.F. Acesta, după ce și-a exprimat indignarea față de soluția pronunțată, afirmând că „este o mizerie, o batjocură”, i-a spus inculpatului C.C. că el și inculpatul V.C. au făcut „tot ce era omenește posibil și chiar mai mult”, dar cu toate acestea „s-a dat o soluție strâmbă pe cu totul și cu totul alte considerente decât dreptatea”, referindu-se la eventualele fapte de corupție comise de președinta completului de judecată care „a preferat arginții”, iar cu privire la celelalte două judecătoare a spus că au cedat „fiind amenințate de D.N.A.”, asigurându-l, totodată, de faptul că urmează să vadă ce remedii juridice găsește pentru ca decizia pronunțată în cauză să fie desființată.
În continuare, discuția a fost purtată de inculpatul C.C. cu inculpatul V.C., care, după ce a făcut referiri la cariera profesională a uneia dintre judecătoarele care a pronunțat soluția, la opiniile și stările de spirit ale judecătorilor înainte și după pronunțarea deciziei, l-a asigurat pe acesta de tot sprijinul său, în special după data de 6 (fiind vorba de 6 decembrie când partidul din care face parte va ajunge la putere) când „va primi de la viață ce merită”.
La sfârșitul lunii noiembrie 2009, cei trei inculpați s-au întâlnit la restaurantul „S.”, ocazie cu care inculpații V.C. și C.F. i-au reamintit inculpatului C.C. că au depus toate eforturile pentru ca acesta să aibă câștig de cauză, inculpatul V.C. promițându-i și avantaje viitoare după ce „(…). partidul din care face parte va ajunge la putere (…)”.
La data de 11 decembrie 2009, inculpatul V.C. a fost audiat de organul de urmărire penală, ocazie cu care, referitor la suma de 200.000 euro pe care a primit-o de la inculpatul C.C. în ziua de 11 septembrie 2009, a declarat: „Este adevărat că o singură dată, respectiv în anul 2009, am apelat la dl.C.C. să mă împrumute cu suma de 200.000 euro, termenul de restituire stabilit de comun acord fiind sfârșitul acestui an. Acesta a onorat solicitarea mea, iar banii i-am folosit pentru a ajuta un fin, D.F., aflat într-un blocaj financiar. Acest fin al meu este un om de afaceri, executase niște lucrări la un campus universitar în Tg.Jiu, beneficiar fiind Ministerul Învățământului, iar contravaloarea lucrării nu i-a fost virată nici până în prezent. A apelat la mine să-l ajut cu suma menționată, deoarece creditorii lui introduseseră la plată niște file C.E.C. emise de el, iar în situația în care nu avea disponibil în cont ar fi intrat sub incidența legii penale”.
A doua zi, pe data de 12 decembrie 2009, după ce organul de urmărire penală i-a adus la cunoștință învinuirea constând în săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, având ca obiect material suma de 200.000 euro, care i-a fost remisă la cererea sa de către inculpatul C.C., în schimbul intervențiilor promise pe lângă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpatul V.C. l-a sunat pe șoferul său, numitul I.A.C., și i-a cerut să ia legătura telefonic cu martorul F.D.R.
În declarația dată în cursul cercetării judecătorești, martorul F.D.R. a confirmat convorbirile telefonice pe care le-a avut în luna decembrie 2009 cu I.A.C., precum și faptul că, la solicitarea inculpatului V.C., a venit în mun. București si s-au întâlnit în locuința acestuia. Cu această ocazie, martorul a aflat de la inculpatul V.C. că acesta a cerut, cu titlu de împrumut, de la inculpatul C.C. suma de 200.000 euro, pentru a-l ajuta să-și rezolve problemele pe care le avea la firmă și că el trebuie să-i restituie inculpatului C.C. suma respectivă până la sfârșitul anului. A mai arătat martorul că inculpatul V.C. i-a spus să încheie o chitanță cu inculpatul C.C. și i-a cerut ca, în cazul în care va fi întrebat, să spună că banii sunt ai lui C.C. și că au fost împrumutați de la acesta de către V.C. pentru el.
În ziua de 22 decembrie 2009, la orele 11:34:39, inculpatul V.C. l-a sunat personal pe martorul F.D.R. și i-a cerut să restituie banii inculpatului C.C. până la sfârșitul anului, cerere acceptată de martor conform înțelegerii pe care cei doi au avut-o anterior în locuința inculpatului V.C.
Conștientizând faptul că exista riscul de a suporta consecințele legii penale, inculpatul, din nou, a încercat să acrediteze ideea că suma de 2.500.000.000 lei sau echivalentul sumei de 60.000 euro, pretinsă de la inculpatul C.C., respectiv suma de 200.000 euro, cerută și primită de la același inculpat, au reprezentat împrumuturi pe care le-a cerut pentru martorul F.R.D., iar nu obiect material al celor două acte materiale de trafic de influență comise în datele de 3 august 2009 și 11 septembrie 2009.
La data de 29 martie 2010, martora D.L.A., avocatul firmei administrată de martorul F.D.R., luând cunoștință din mass-media de știrea conform căreia inculpatul V.C. a încercat să zădărnicească aflarea adevărului în cauza în care era cercetat, prin influențarea martorului F.R.D., inclusiv de conținutul convorbirii telefonice purtată de inculpat cu martorul, la orele 15:51:13 l-a sunat pe acesta și i-a relatat știrea în integralitatea ei (filele 71-76, vol. I dosar urmărire penală).
În discuția telefonică purtată la data sus-menționată, martorul a negat faptul că ar avea vreo datorie la inculpatul C.C. cu scadență la sfârșitul anului 2009 si care ar reprezenta sume de bani împrumutate pentru el de inculpatul V.C. de la inculpatul C.C.
Cu privire la infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților V.C. și L.M., în urma examinării tuturor probelor administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut ca fiind dovedită următoarea situație de fapt:
În luna iulie 2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost sesizat cu plângerea penală formulată de SC T.M.L. I.F.N. SA împotriva numitului L.M. sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Cu adresa din 31 iulie 2009, plângerea respectivă a fost înaintată de parchet, S.I.F. din cadrul D.G.P. a Municipiului București, unde a fost înregistrată sub nr. 80571/2009. În vederea efectuării cercetărilor penale in cauza respectivă, la data de 25 august 2009 organul de poliție a emis o citație pe numele lui L.M.
După primirea citației, inculpatul L.M. a discutat cu martorul I.A., pe care-l cunoștea din anul 2007, și l-a rugat - potrivit propriilor susțineri - să-i aranjeze o întâlnire cu inculpatul V.C., pentru a-i prezenta acestuia situația și pentru a-l ruga să-i intermedieze o audiență la organul de poliție la care fusese trimisă spre competentă soluționare plângerea formulată împotriva sa de către SC T.M.L. I.F.N. SA. În realitate, a reținut instanța de fond, inculpatul L.M. urmărea ca inculpatul V.C. să intervină pe lângă polițiștii care instrumentau cauza în care era cercetat pentru soluționarea favorabilă a acesteia.
Martorul a dat curs rugăminții inculpatului L.M. și, în acest scop, a luat legătura cu inculpatul V.C. De comun acord, au convenit ca cei doi inculpați să se întâlnească în ziua de 30 august 2009, la restaurantul „S.”, la discuții participând martorii I.A. și C.L., acesta din urmă la cererea expresă a inculpatului V.C.
Din dialogul purtat de cei doi inculpați, interceptat și înregistrat în mediu ambiental în data de 30 august 2009, a rezultat că cererea inculpatului L.M., adresată inculpatului V.C., era ca acesta din urmă să intervină pe lângă ofițerii de poliție investiți cu instrumentarea dosarului penal, pentru a nu lua împotriva sa măsura preventivă a reținerii și pentru a înainta parchetului dosarul în care era cercetat, cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.
Cererea inculpatului L.M. a fost acceptată de inculpatul V.C., care i-a dat asigurări ferme că este singura persoană care îi poate rezolva problema, dezvăluindu-i, pentru a-l convinge, mai multe coordonate ale acțiunilor sale, atrăgându-i în același timp atenția să manifeste o discreție maximă, deoarece, în caz contrar, nu vor obține rezultatul dorit.
În final, inculpatul V.C. i-a sugerat inculpatului L.M. că va trebui să îi dea bani în schimbul intervențiilor pe care le va face pe lângă polițiști, cererea fiind mascată cu oarecare abilitate.
Convins fiind că, urmare intervențiilor promise de inculpatul V.C., dosarul penal va fi soluționat în sensul dorit de el, inculpatul L.M. l-a întrebat pe inculpatul V.C., în prezența martorilor I.A. și C.L., cu ce poate ajuta pentru că începe campania electorală, referindu-se la publicarea în cotidianul „I.P.” a unor articole cu conținut electoral și la tipărirea unor astfel de materiale la tipografia SC F.P. SRL București, al cărei administrator era chiar el.
Aceste din urmă aspecte, cu referire la care s-a reținut că rezultă din dialogul purtat de cei doi inculpați în ziua de 30 august 2009, sunt confirmate și de martorul I.A., în declarația dată în faza de urmărire penală, declarație pe care a menținut-o în cursul cercetării judecătorești.
În perioada imediat următoare, inculpatul V.C. a avut mai multe convorbiri telefonice cu martorul C.M., care, la acea dată, pe lângă faptul că îndeplinea funcția de inspector general adjunct al I.G.P.R., era desemnat și la conducerea poliției capitalei, cei doi stabilind ziua în care inculpatul L.M. să se prezinte la Poliția Capitalei, cu precizarea că ora a fost cea indicată de inculpatul L.M.
La data și ora stabilite, inculpatul L.M. a mers la Poliția Capitalei și a fost condus în biroul martorului C.M., unde, în prezența purtătorului de cuvânt al instituției și a numitului B.D., șeful S.I.F. a spus - potrivit propriilor susțineri - că este amenințat de către E.F.T., fără însă a consemna in scris cele afirmate verbal, deși i s-a sugerat să procedeze în acest sens.
În ziua de 17 septembrie 2009, inculpatul V.C. s-a întâlnit cu martorul C.L., căruia i-a relatat, pe lângă faptul că inculpatul L.M. ar fi divulgat unor persoane intervențiile pe care el le-a făcut în interesul său la organele de poliție, și împrejurarea că l-a atenționat pe acesta că, în cazul în care cele auzite de el se vor confirma, va interveni pe lângă ofițerii de poliție pe care îi contactase anterior și le va cere să dispună împotriva sa măsura reținerii.
Ulterior datei de 17 septembrie 2009, cei doi inculpați V.C. și L.M. au convenit asupra modului în care să procedeze, pentru a da aparență de legalitate sumei de bani ce urma să fie primită de inculpatul V.C., de la inculpatul L.M., în schimbul intervențiilor promise acestuia din urmă pentru soluționarea favorabilă a dosarului penal în care era cercetat.
În acest sens, inculpații V.C. și L.M. au convenit ca remiterea banilor să fie disimulată sub forma plății prestațiilor aferente unui contract de consultanță juridică, încheiat de Cabinetul de avocat „V.C.” cu SC L.I. SRL (firma al cărei administrator este inculpatul L.M.). Această împrejurare a rezultat din dialogul purtat de inculpatul V.C. cu inculpatul L.M., interceptat și înregistrat în mediu ambiental la data de 16 octombrie 2009.
Conform celor stabilite anterior, la data de 19 octombrie 2009, Cabinetul de avocat „V.C.” a încheiat cu SC L.I. SRL contractul de asistență juridică, având ca obiect „consultanță juridică în materie civilă și comercială”.
Potrivit mențiunilor din contract, părțile au convenit asupra sumelor de 100.000 lei, reprezentând onorariu, și de 19.000 lei reprezentând T.V.A.-ul aferent, cheltuielile urmând a fi stabilite „în funcție de decontul prezentat”. În contract, la capitolul „Alte clauze” a fost înserată mențiunea „Onorariul se va achita în maxim 7 zile de la semnare în B.R.D. Ag.Cotroceni I.B.A.N., 4.100 RON”.
La aceeași dată -19 octombrie 2009 - Cabinetul de avocat „V.C.” a emis către SC L.I. SRL, Factura în valoare de 119.000 lei (cu T.V.A. inclus) cu mențiunea „Servicii avocațiale conform contract asistență juridică din 19 octombrie 2009”.
Pentru că nu avea disponibilitățile bănești necesare în conturile SC L.I. SRL și fiind interesat să justifice încheierea contractului de consultanță juridică cu inculpatul V.C., inculpatul L.M. a împrumutat de la martorul S.A. suma de 119.000 lei, stabilind cu acesta ca împrumutul să fie disimulat sub forma plății prestațiilor aferente unui contract încheiat între SC L.I. SRL și SC A.I.E. SRL Ilfov (martorul având calitatea de împuternicit pentru această societate conform procurii autentificată din 13 octombrie 2009 de B.N.P. L.A.).
În realitate, așa cum rezultă din declarațiile martorilor R.M.C., S.A. și P.V., aceasta din urma îndeplinind funcția de contabil la SC L.I. SRL, situația financiară a firmei administrată de inculpatul L.M. nu era una foarte bună, în sensul că societatea era în imposibilitate de a-și achita datoriile. De asemenea, din documentele financiar bancare ale societății, a rezultat că la sfârșitul anului 2009 aceasta avea credite bancare și asimilate de peste 30.000.000 lei.
Urmare înțelegerii anterioare cu martorul S.A., în ziua de 17 octombrie 2009, inculpatul L.M. a semnat, în calitate de administrator al SC L.I. SRL, „contractul de comision pentru intermediere a lo