ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 123/2014

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 501 din 21 decembrie 2012, Tribunalul Cluj, în baza art. 334 C. proc. pen., ca urmare a extinderii acțiunii penale pentru alte acte materiale comise în dauna persoanelor vătămate B.D., C.R., C.F. și B.O.A. în temeiul art. 335 C. proc. pen. și a reunirii pentru indivizibilitate în temeiul art. 33 lit. c) C. proc. pen. a actelor materiale din cuprinsul rechizitoriului nr. 22/D/P/2011, obiect al Dosarului nr. 14443/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca, admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentanta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj:

- în sensul introducerii în sintagma „cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen." a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. și a actelor materiale referitoare la inducerea în eroare a persoanelor vătămate B.D., C.R., C.F. și B.O.A.

- în sensul introducerii în sintagma „cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen." a infracțiunii de fals informatic prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 și a actelor materiale referitoare la introducerea în sistemul informatic al Băncii T. - Agenția M.V. a datelor informatice necorespunzătoare adevărului cu ocazia inducerii în eroare a persoanelor vătămate B.D., C.R., C.F. și B.O.A., respectiv a actelor materiale referitoare la conturile numitului C.G. - decedat,

- în sensul introducerii în sintagma „cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen." a infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. a actelor materiale constând în contrafacerea scrierii/subscrierii a două ordine de plată care atestă transferul sumei de 5.992 RON între numitul C.G. și persoana vătămată P.A., respectiv a documentelor bancare justificative ale operațiunilor derulate ulterior prin sistemul informatic al băncii referitoare la conturile persoanelor vătămate B.D., C.R., C.F. și B.O.A.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) și c), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnată inculpata P.M.E., specialist marketing în cadrul SC M.T. SRL pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, la pedeapsa de 6 ani închisoare și s-au interzis drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) și c), art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic la pedeapsa de 1 an și 11 luni închisoare.

În baza art. 290, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) și c), art. 76 lit. e) teza I C. pen. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată la pedeapsa de 2 luni și 15 zile închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) și alin. (4) lit. a) din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) și c), art. 76 lit. c) C. pen. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare în mod continuat de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului de către o persoană care, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, la pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunile de mai sus sunt concurente și în baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite mai sus de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., 1 an și 11 luni închisoare, 2 luni și 15 zile închisoare și 2 ani și 11 luni închisoare și aplică pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe care o sporește cu 3 luni închisoare, în final inculpata urmând să execute în regim de detenție pedeapsa de 6 ani și 3 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. a fost privată inculpata, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv începând cu data de 02 septembrie 2010 și până la data de 22 decembrie 2011.

S-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată prin încheierea penală din data de 20 decembrie 2011 a Tribunalului Cluj, dată în prezentul dosar, până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător luată asupra imobilului situat în comuna F., str. A.I., jud. Cluj înscris în CF nr. XX, nr. cadastral C1, C2, C3, C4, C5 și C6, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj din data de 12 noiembrie 2010.

În baza art. 348 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. s-au desființat înscrisurile constând în ordine de plată, ordine de cumpărare valută, transfer cont de economii, ordine de vânzare valuta, contract de depozit bancar, solicitare de desființare depozit, extras depozit active, întocmite în numele părților vătămate, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței.

În baza art. 14 și urm., art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 5 și art. 103 din Legea nr. 71/2011, art. 998 C. civ. anterior a fost obligată inculpata să plătească în favoarea părții civile SC Banca T. SA cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str. G.B., jud. Cluj prin Sucursala C. cu sediul social în mun. Cluj-Napoca, b-dul E., jud. Cluj sumele de 676.756,14 RON; 4.195,65 dolari SUA și 3.607,48 euro.

În baza art. 189 C. proc. pen. s-a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 300 RON reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (avocat A.C.) ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj cu nr. 234/D/P/2010, a fost trimisă în judecată inculpata P.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fals informatic în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; efectuarea în mod continuat de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului, de către o persoană care, în virtutea atribuțiilor de serviciu, realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, prev. de art. 27 alin. (1) și (4) lit. a) din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin rechizitoriul emis în Dosarul nr. 22/D/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj a fost trimisă în judecată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunilor de: fals informatic în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin încheierea penală din data de 20 decembrie 2011 instanța a extins acțiunea penală față de inculpată pentru 4 acte materiale de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. referitoare la inducerea în eroare a părților vătămate B.D., C.R., C.F. și B.O.A., respectiv pentru actele materiale aferente activităților referitoare la persoanele de mai sus de fals informatic prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003; actele materiale aferente activităților referitoare la persoanele de mai sus de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Întrebată fiind, atât la debutul procedurilor cât și la primul termen de judecată cu procedura completă după apariția O.U.G. nr. 21/2011, inculpata a declarat că nu dorește să uzeze de procedura de judecată simplificată prev. de art. 320 C. proc. pen., ea nerecunoscând inițial săvârșirea infracțiunilor. La momentul la care a fost întrebată a recunoscut săvârșirea actelor materiale pentru care s-a extins acțiunea penală însă aplicarea parțială a dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., doar pentru unele acte materiale, nu este posibilă. La finalul procedurilor inculpata a recunoscut în întregime toate actele materiale, astfel cum sunt acestea descrise în cele două rechizitorii, emise în Dosarele nr. 234/D/P/2010 și 22/D/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj.

Având în vedere că inculpata a recunoscut toate actele materiale astfel cum sunt menționate în rechizitorii, respectiv actele materiale pentru care s-a extins acțiunea penală, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține starea de fapt menționată în actele de inculpare, respectiv următoarele:

Prin plângerea penală formulată în cauză la data de 16 august 2010, partea vătămată Banca T. a solicitat cercetarea și tragerea la răspundere penală a inculpatei P.M.E. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave , prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., delapidare, prev. și ped. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. și ped. de art. 288 C. pen., uz de fals, prev. și ped. de art. 291 C. pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. și ped. de art. 246 C. pen.

În conținutul plângerii penale s-a arătat faptul că începând cu anul 2009, în calitate de administrator de cont la Banca T. - Agenția M.V., prin metoda „s.", a transferat fără drept prin intermediul sistemului informatic al Băncii T. bani din contul unor clienți în vârstă sau cu puține cunoștințe despre procedurile bancare, în conturile numitelor K.R.V. și D.M., conturi pe care le controla în totalitate și ale căror carduri le deținea. Ulterior, susnumita a procedat și la extragerea sumelor de bani de la ATM-ul băncii utilizând fără drept cardurile atașate conturilor deschise pe numele K.R.V., D.M. și R.l. și emise fără acordul acestora. În această modalitate a prejudiciat părțile vătămate M.C., R.l., P.V., G.A. și S.I., suma totală de 520.000 RON și 33.000 euro, părți vătămate despăgubite ulterior de partea civilă Banca T.

Ca urmare a faptului că toți clienții Băncii T. au fost despăgubiți de bancă s-a procedat la audierea titularilor de conturi în calitate de martori, întrucât potrivit prevederilor art. 75 și urm. C. proc. pen., aceștia au arătat că nu înțeleg să participe în procesul penal în calitate de părți vătămate sau părți civile.

Pe baza actelor administrate în cauză s-a stabilit următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2006, inculpata P.M.E. a fost angajată în calitate de administrator cont la Banca T. - Sucursala D., însă la data respectivă, întrucât nu era căsătorită, contractul individual de muncă a fost încheiat pe numele pe care inculpata l-a avut înainte de căsătorie, respectiv acela de B. Potrivit fișei postului, inculpata avea printre atribuțiile de serviciu atragerea de clienți care să își deschidă conturi curente la Banca T., conturi care aveau atașate carduri. Întrucât practica bancară era aceea de a stimula angajații să atragă cât mai mulți clienți, existau bonificații pentru fiecare angajat al băncii, în funcție de numărul de noi clienți pe care îi dobândea banca. În aceste condiții, inculpata a apelat la cunoștințe și prieteni care au fost de acord să își deschidă conturi la Banca T. și printre care erau martorele D.M. și K.R.V. Cele două martore nu erau în relații foarte apropiate cu inculpata, ci erau doar simple cunoștințe, în sensul că martora K.R.V. a fost angajată la o societate comercială administrată de părinții inculpatei, iar pe martora D.M. a cunoscut-o prin intermediul unor prieteni comuni.

La propunerea inculpatei, cele două martore au fost de acord să își deschidă cont la Banca T. - Sucursala D., astfel că pe numele martorei K.R.V. a fost deschis contul nr. RR, care avea atașat un card Visa Electron Global și un card Master Card Mondo, iar pe numele martorei D.M. a fost deschis contul nr. HH, care avea atașat două carduri Visa Electron Global și Master Card Mondo. Cardurile care au fost emise pe numele celor două martore au fost valabile până în anul 2008, fiind necesar acordul titularului pentru prelungirea perioadei de valabilitate a acestora. Martorele K. și D. au intrat în posesia celor două tipuri de carduri, iar după expirarea termenului de valabilitate de 2 ani nu au mai solicitat reînnoirea acestora.

La data de 29 iunie 2007 inculpata P.M.E. a fost angajată în baza contractului individual de muncă înregistrat la I.T.M. sub nr. AA/2007, în calitate de administrator cont la Banca T. - Sucursala C.N. - Agenția M.V. Șefa agenției respective era numita P.C.L., iar B.D. avea calitatea de consilier bancar, P.A.M. avea calitatea de administrator cont și M.D. avea calitatea de casier.

În momentul în care a fost angajată în municipiul Cluj-Napoca, inculpata P.M.E. a transferat de la Sucursala D. a Băncii T. la Agenția M.V. a aceleiași instituții bancare cele două conturi deschise pe numele martorelor K. și D. fără ca acestea să aibă cunoștință despre acest fapt. Practic, cunoscând faptul că martorele nu efectuează operațiuni prin conturile respective, inculpata a transferat întreg portofoliul de clienți pe care îl dobândise în intervalul de timp în care a fost angajată la Sucursala D., în care se încadrau și cele două martore. În aceste condiții, la data expirării cardurilor atașate conturilor martorelor, inculpata, în numele celor două, a solicitat eliberarea unor noi carduri valabile pe o perioadă de încă 2 ani, atașate acelorași numere de conturi - carduri pentru care a semnat personal de ridicare, le-a păstrat fără a le înmâna titularelor.

Inculpata a avut tot calitatea de administrator cont, iar în această calitate avea următoarele atribuții: asigura interfața dintre bancă și client prin preluarea și predarea documentelor, asigura asistența la completarea formularelor pentru diverse produse și servicii ale băncii, avea acces la sistemul informatic al băncii în sensul că introducea date referitoare la constituirea și desființarea de depozite, efectua licitații de schimb valutar, opera transferuri dintr-un cont în altul, transferuri care urmau ulterior procedurile bancare.

Potrivit normelor bancare, în aplicația maintainer orice administrator de cont avea posibilitatea ca în urma alocării unui user și a unei parole să efectueze pe baza documentelor și a solicitării titularului anumite modificări privind schimbarea numelui, a adresei și a actului de identitate. Totodată, în această calitate, dar în aplicația branch power inculpata avea posibilitatea să efectueze operațiuni pe cont, însă doar după introducerea user-ului și a parolei individuale care nu putea fi transmisă sau comunicată altei persoane, motiv pentru care orice fel de operațiuni efectuate de către un anume angajat al băncii sunt identificate ușor.

În această calitate, inculpata a intrat în contact direct cu mai mulți clienți ai Băncii T. - Agenția M.V., printre care cu persoanele vătămate G.A., R.I., S.I., P.V., P.A. și M.C.

Întrucât inculpata era foarte amabilă cu clienții, în scurt timp a captat încrederea acestora, în sensul că de fiecare dată când doreau să facă diverse operațiuni bancare se adresau doar inculpatei, care îi ajuta să întocmească documentele bancare necesare pentru constituirea și respectiv desființarea depozitelor, pentru ridicarea sumelor de bani ce reprezentau dobânda aferentă depozitelor constituite, etc. Din momentul în care inculpata a fost angajată la Agenția M.V. a aflat că persoanele vătămate menționate sunt persoane în vârstă de aproximativ 70 - 80 de ani, că acestea se prezintă la bancă într-o anumită zi a lunii stabilită ca și dată scadentă pentru ridicarea dobânzii aferentă sumelor depuse în conturile lor și că sunt persoane care nu au cunoștințe despre sistemul bancar. Mai mult, inculpata a observat și faptul că toate persoanele la care s-a făcut referire aveau constituite depozite pentru sume importante de bani și că niciodată nu veneau la bancă însoțite de alte persoane.

Profitând de situația în care se aflau persoanele vătămate, pe fondul unei situații materiale dificile, în cursul lunii decembrie 2007, inculpata a luat hotărârea de a sustrage din conturile persoanelor menționate diferite sume de bani. Încă de la început inculpata a avut reprezentarea modalității concrete în care urma să sustragă sumele de bani din conturile părților vătămate, în sensul că având cunoștință despre data la care acestea se prezentau la bancă, a început să transfere din conturile lor fie către contul său personal, fie către conturile martorelor K.R.V. și D.M. diferite sume de bani, pe care ulterior le ridica din contul personal sau de la bancomat cu cardurile emise pe numele celor două martore fără cunoștința acestora. În opinia instanței, metoda nu era necunoscută și celorlalte persoane care lucrau în bancă, respectiv în alte bănci, dovadă fiind faptul că pe rolul instanțelor clujene mai sunt dosare similare. Tot în opinia instanței, inculpata nu avea cum să desfășoare activitățile descrise mai jos fără concursul altor persoane care lucrau în aceeași bancă.

În aceste condiții, activitatea infracțională a inculpatei a implicat conturile deschise pe numele persoanelor vătămate amintite mai sus, în modalitatea „s." și s-a desfășurat în felul următor:

Persoana vătămată G.A. este în vârstă de 72 de ani. în cursul anului 2006 a încheiat cu Banca T. - Sucursala C. un contract de depozit, fiind deschis contul cu cod IBAN B1, pentru suma de 150.000 RON. Persoana vătămată G.A. se prezenta la Agenția M.V. a Băncii T. în data de 28 a fiecărei luni pentru a ridica dobânda aferentă depozitului, având deschis pe numele său, atât un cont de economii, cât și un cont curent la care avea atașat un card bancar. În anul 2007 persoana vătămată a cunoscut-o pe inculpată, încă din momentul în care aceasta a fost transferată de la Sucursala D. a Băncii T., iar din acel moment întrucât era foarte amabilă, ori de câte ori se ducea la bancă o contacta doar pe inculpată, care făcea operațiunile necesare ridicării dobânzii.

Bucurându-se de deplina încredere a persoanei vătămate, inculpata s-a hotărât în luna decembrie 2007 să transfere din contul persoanei vătămate G.A. suma de 147.000 RON în contul ei personal, restul de 3000 RON fiind lăsat în mod intenționat în contul de economii al clientului pentru ca depozitul să nu fie desființat. Această operațiune a fost efectuată de inculpată prin introducerea de date nereale în sistemul informatic al băncii, folosind aplicațiile arătate mai sus, în sensul că au fost operate datele necesare transferului între contul persoanei vătămate G.A. și contul inculpatei, fiind întocmite în fals și documentele justificative aferente operațiunii - operațiune justificată cu titlu de „cadou" sau „împrumut". Ulterior, inculpata a ridicat suma de bani ce a fost transferată în contul său, o parte de la casieria agenției unde lucra, iar restul de la Agenția B. a Băncii T. Suma respectivă de bani i-a fost oferită soțului inculpatei - numitul P.M.S. care i-a folosit în interesul societății comerciale SC P&T T. SRL Cluj, unde era asociat și administrator.

Inculpata a arătat că nu i-a adus la cunoștința soțului său proveniența banilor.

Ca urmare a faptului că, în cursul lunii decembrie 2007 persoana vătămată G.A. s-a prezentat la Banca T. - Agenția M.V. la o altă dată decât cea stabilită ca și dată scadentă a depozitului și a solicitat ridicarea sumei de 9.000 RON - sumă care nu mai era în cont, inculpata s-a văzut nevoită ca, în aceeași modalitate, respectiv prin introducerea în sistemul informatic al băncii de date nereale, să efectueze operațiuni de transfer a sumei solicitate de persoana vătămată dintr-un alt cont. Corespunzător operațiunii din sistemul informatic, inculpata a întocmit din nou în fals documentele justificative, respectiv ordinul de plată prin care se atesta transferul din contul IBAN B2 deschis pe numele părții vătămate P.V., a unei sume de bani către contul deschis pe numele G.A., pentru ca acesta din urmă să nu-și dea seama că nu mai are banii în cont.

Partea vătămată P.V. este în vârstă de 82 de ani, iar în cursul lunii octombrie 2007 a încheiat cu Banca T. un contract de depozit, pentru echivalentul în RON al sumei de 33.000 euro. Și persoana vătămată P.V. se prezenta la bancă doar o dată pe lună, la data scadentă pentru ridicarea dobânzii, iar persoana cu care ținea legătura din cadrul bănci era inculpata P.M.E. În aceste condiții, inculpata avea de asemenea cunoștință despre faptul că, fiind o persoană în vârstă, numita P.V. obișnuiește să ridice lunar sume mici de bani care echivalau doar cu suma ce reprezenta dobânda aferentă depozitului și că întotdeauna apelează la ajutorul său. În acest context, în momentul în care persoana vătămată G.A. s-a prezentat intempestiv la bancă pentru a ridica suma de 9.000 RON, inculpata a hotărât să transfere din contul persoanei vătămate P.V., în contul deschis pe numele lui G.A. suma necesară, pentru ca acesta să nu realizeze că banii pe care i-a depus în cont nu mai există.

Din acest moment, întrucât nu a reușit să restituie suma de bani însușită inițial din contul deschis pe numele G.A., inculpata a început o așa zisă „s." în care a implicat mai multe conturi ale clienților amintiți mai sus.

În continuare, datorită numărului extrem de mare de operațiuni efectuate de către inculpată, respectiv de transferuri bancare, sunt expuse cu titlu de exemplu câteva operațiuni care au fost derulate prin conturile deschise pe numele P.M.E., G.A., P.V.

Din analiza extraselor de cont, a rezultat faptul că pe lângă operațiunile amintite mai sus cu titlu de exemplu, inculpata P.M.E. a procedat și la folosirea conturilor altor persoane fizice, clienți ai băncii, însă de la care nu a sustras sume de bani, ci practic a introdus în circuitul de tip „s. " al banilor și conturile respective. Astfel, din documentele menționate rezultă faptul că la data scadentă a depozitului, respectiv 28 a fiecărei luni inculpata se asigura că din diferite conturi erau transferate sume modice de bani ce reprezentau dobânda, după care sumele erau retrase de către titularul contului de la ATM. La data de 27 decembrie 2008 din contul lui P.V., inculpata a operat un transfer de 17.557 RON către contul lui G.A., deoarece acesta a intenționat să ridice suma de 9.000 RON, sumă care depășea cu mult ceea ce avea în cont, precum și suma ce reprezenta dobânda lunară. Din extrasul de cont rezultă că în aceeași zi s-a făcut o retragere de 9.000 RON de la ATM-ul Băncii T. - Sucursala C. - str. E., după care a fost creditat contul cu titlu de „cadou" cu suma de 350 RON din contul deschis pe numele soțului inculpatei, numitul P.M.S., iar apoi a fost transferată în contul personal al inculpatei suma de 8.884 RON; astfel că la sfârșitul zilei de 27 decembrie 2008 persoana vătămată G.A. a avut în cont suma de 13,71 RON.

S-a precizat de asemenea faptul că după data de 03 septembrie 2009 când din contul lui G.A. s-a făcut un virament cu titlu de „cadou" către numita K.R.V. în cuantum de 700 RON, la datele de 05 septembrie 2009 și respectiv 08 septembrie 2009 au fost efectuate plăți de către inculpată cu cardul atașat contului acesteia la SC G.E. SRL și respectiv P. România.

Tot din analiza extraselor de cont a rezultat faptul că la data de 06 noiembrie 2007 de pe contul persoanei vătămate G.A., au fost efectuate 13 ridicări de la ATM/POS ale Băncii T. - Agenția M.V. în valoare totală de 7.800 RON de către inculpată. Din aceleași mijloace de probă, a rezultat faptul că după ce întreaga sumă de bani a fost transferată din contul deschis pe numele P.V., periodic inculpata alimenta contul acesteia cu sume de aproximativ 1.400 RON, sume care echivalau cu dobânda lunară și care erau retrase de la ATM de către titulara contului, cu ajutorul inculpatei. Cu toate că lunar persoana vătămată avea în cont suma respectivă, tocmai pentru a nu bănui ce se întâmplă, din extrasul de cont se poate observa că la finalul zilei ce reprezenta data scadentă, suma din cont varia între 0,27 RON, 0,66 RON, 6,43 RON etc.

În modalitatea descrisă mai sus, inculpata a reușit o perioadă de timp să acopere contravaloarea dobânzilor, precum și a sumelor de bani ridicate de către cele două persoane, fără însă a putea restitui suma de bani însușită.

În aceste condiții, inculpata a introdus în activitatea sa infracțională și contul deschis pe numele martorei P.A. În cursul anului 2008, P.A., în vârstă de 45 de ani, a încheiat cu Banca T. un contract de depozit în sumă de 40.000 euro, pentru care dobânda se plătea lunar. Persoana vătămată P.A. nu avea foarte multe cunoștințe despre sistemul bancar întrucât lucra în Italia de mai mulți ani. Inculpata a fost cea care s-a ocupat și de această dată de noul client al băncii, astfel că, după o anumită perioadă de timp a convins-o să își constituie un nou depozit în lei, sub pretextul că dobânda era mult mai avantajoasă. Martora P.A. a fost de acord cu propunerea inculpatei, motiv pentru care a schimbat valuta pe care o avea în RON și a constituit un depozit în RON pentru contul IBAN B3 pe numele fiicei sale M.C., unde martora figura doar ca și împuternicit.

Ulterior, constituirii depozitului în RON, martora P.A. a transferat din contul pe care îl avea deschis la Banca R. și echivalentul în RON a sumei de 13.000 euro, astfel că la final în contul deschis pe numele de M.C. era suma de 220.000 RON. Martora P.A. a ridicat din această sumă 20.000 RON, rămânând ca și sumă constituită cu titlu de depozit 200.000 RON.

După ce a fost constituit depozitul amintit, inculpata a transferat din contul lui M.C. diferite sume de bani către contul lui G.A., pentru a acoperi suma lipsă, dar și către conturile deschise pe numele martorelor D.M. și K.R.V., de unde ridica personal sumele de bani cu ajutorul cardurilor celor două martore ce se aflau în posesia sa.

Analizând extrasele de cont depuse la dosarul cauzei a rezultat că, la fiecare transfer de bani din contul persoanei vătămate M.C. către conturile martorelor D.M. și K.R.V., suma transferată a fost ulterior retrasă de către inculpată de la ATM sau POS-ul Băncii T. - Agenția M.V. și Sucursala de pe str. E. sau a fost cheltuită de către inculpată în diferite magazine. Astfel, după transferul sumei de 6.300 RON din data de 21 decembrie 2009, din contul lui M.C. către contul martorei K.R.V., au fost efectuate 4 retrageri de la ATM în cuantum de 5.400 RON, după transferul sumei de 7.721 RON din data de 04 martie 2010, din contul lui M.C. către martora D.M., au fost efectuate 3 plăți la diferite societăți comerciale și 6 retrageri de la ATM-uri, în sumă totală de 6.800 RON.

Inculpata a încercat ca prin folosirea contului persoanei vătămate M.C. să ascundă sustragerea sumei de bani din contul lui G.A., dar deși inițial a intenționat să recupereze suma însușită, la scurt timp, inculpata a transferat întreaga sumă de bani care exista în contul deschis pe numele M.C., către conturile martorelor D. și K. de unde a folosit în modalitatea arătată suma de 200.000 RON. În aceste condiții la paguba inițial produsă s-a adăugat și suma pe care inculpata și-a însușit-o din contul persoanei vătămate M.C., motiv pentru care „a antrenat în sistemul s." și alte conturi pentru a ascunde fapta comisă și pentru ca persoanele vătămate să fie convinse că depozitele constituite inițial se derulează potrivit clauzelor contractuale.

În cursul anului 2009 în activitatea sa infracțională, inculpata a implicat și contul deschis pe numele persoanei vătămate S.I., în vârstă de 65 de ani. În luna septembrie 2009, persoana vătămată S.I. a încheiat cu Banca T. - Agenția M.V. un contract de depozit pentru suma de 100.000 RON, fiind deschis contul B5. Încă de la început, inculpata a fost cea care s-a ocupat de întocmirea documentației necesare deschiderii contului și constituirii depozitului, astfel că și de această dată inculpata a cunoscut că persoana vătămată este în vârstă și că se prezintă la bancă doar o dată pe lună pentru a ridica dobânda aferentă depozitului.

În luna decembrie 2009 persoana vătămată a ridicat din cont suma de 5.000 RON, iar ulterior în luna martie 2010 a ridicat din cont suma de 5.000 RON, rămânând în cont, potrivit contractului de depozit suma de 90.000 RON.

În perioada septembrie 2009 - iulie 2010 inculpata a efectuat mai multe operațiuni în contul persoanei vătămate S.I., prin introducerea de date nereale în sistemul informatic al băncii și prin întocmirea în fals a mai multor documente justificative care atestau operațiunile respective. Astfel, la data de 04 decembrie 2009 contul persoanei vătămate S.I. a fost creditat din contul numitei M.C., cu titlu „contravaloare teren", cu suma de 100.758,44 RON, după care a fost debitat în mod repetat prin mai multe retrageri de la ATM. La data de 08 decembrie 2009 același cont a fost din nou debitat cu suma de 105.687 RON, cu titlu „contravaloare contract de vânzare-cumpărare" astfel că la finalul zilei respective se mai găseau doar 300,80 RON. Ulterior, la data de 15 februarie 2010 contul respectiv a fost din nou creditat cu suma de 1.200 RON, cu titlu „restituire datorie", transfer efectuat de către P.A. de pe contul persoanei vătămate M.C. De asemenea, la data de 03 mai 2010, contul a fost din nou creditat cu suma de 860 RON din contul inculpatei, cu titlu „cadou".

Analizând operațiunile efectuate de către inculpată, a rezultat faptul că la fiecare alimentare de cont, există mai multe retrageri de la ATM și transferuri din contul persoanei vătămate S.I. către conturile celorlalte persoane menționate mai sus, operațiuni în urma cărora la data de 30 iulie 2010 în contul persoanei vătămate mai erau doar 503,96 RON.

În activitatea infracțională derulată de către inculpată a fost implicat și contul deschis pe numele persoanei vătămate R.l. în vârstă de 71 ani.  În cursul anului 2007 persoana vătămată R.l. a încheiat un contract de depozit cu Banca T., fiind deschis contul B6, cont în care a fost depusă inițial suma de 150.000 RON. La scurt timp persoana vătămată a retras suma de 100.000 RON, astfel că a fost constituit un nou depozit pentru diferență, respectiv pentru suma de 50.000 RON. Ca urmare, data fixată ca și dată scadentă pentru ridicarea dobânzii a fost la începutul lunii, respectiv data de 06. Persoana vătămată a cunoscut-o pe inculpata P.M.E. În cursul anului 2009, fiind abordat de către aceasta în momentul în care a văzut că se deplasează lunar la Banca T. - Agenția M.V. pentru a ridica dobânda. Fiind foarte amabilă inculpata s-a oferit să întocmească documentele necesare pentru prelungirea lunară a depozitului, înțelegându-se cu persoana vătămată că nu este nevoie să se deplaseze de fiecare dată la bancă, ci că îi va prelungi contractul de depozit de fiecare dată, chiar în absența lui. Persoana vătămată i-a spus inculpatei că locuiește în afara municipiului Cluj-Napoca și acesta este motivul pentru care nu poate să vină în fiecare lună la bancă.

La scurt timp după ce a cunoscut-o pe inculpata P.M.E., persoana vătămată a mai depus în cont și suma de 8.000 RON, sumă obținută din economii. Întrucât R.I. nu avea împuternicit pe cont și i-a spus inculpatei că întreaga sumă de bani constituită ca și depozit nu are nici o destinație specială, inculpata s-a hotărât să folosească în derularea activității sale infracționale și contul acestuia.

Mai mult, inculpata a întocmit în numele persoanei vătămate R.I. o cerere de emitere a unui card atașat contului respectiv, după care a început să efectueze operațiuni prin cont - operațiuni în urma cărora a retras și suma de bani ce se afla în contul acestuia cu ajutorul cardului.

În acest context, contul deschis pe numele R.I. a fost implicat în metoda de tip „s." folosită de inculpată așa cum s-a arătat și mai înainte pentru obținerea unui profit material.

Din operațiunile descrise mai sus și din extrasele de cont, a rezultat faptul că după fiecare alimentare a conturilor martorelor K.R.V. și D.M. există mai multe retrageri de la ATM-ul sau POS-ul Băncii T. - Agenția M.V., retrageri efectuate de către inculpată cu cardurile celor două persoane. De asemenea, din analiza extrasului de cont emis pe numele R.I. a rezultat că după creditarea contului de card, respectiv a contului curent, au fost efectuate 13 retrageri în perioada 26 aprilie 2010 - 04 mai 2010, cu cardul emis pe numele acestuia fără cunoștința sa. Totodată, în perioada 06 mai 2010 - 31 mai 2010 au fost efectuate retrageri și plăți către diferiți comercianți ca și SC L. SRL, SC Z.P. SRL, SC C.R. SA, SC C.P. SRL, SC B.P., SC C.R. SA, SC O.M. SRL, în sumă totală de 66.069,67 RON.

Ulterior operațiunilor efectuate de către inculpată în contul persoanei vătămate R.I. nu a mai rămas nici o sumă de bani, soldul fiind zero.

În activitatea infracțională desfășurată, inculpata P.M.E. a implicat și contul persoanei vătămate B.D., în vârstă de 50 de ani. Persoana vătămată B.D. a cunoscut-o pe inculpata P.M.E., astfel că în cursul anului 2009 a încheiat un contract de depozit în RON și în valută cu Banca T. - Agenția M.V. Potrivit contractului de depozit în RON, pe numele persoanei vătămate a fost depusă suma de 4.600 RON, iar potrivit clauzelor contractuale ale depozitului în valută, pe numele persoanei vătămate a fost depusă suma de 4.180 dolari SUA. De precizat este faptul că inculpata știa despre persoana vătămată că este fosta soție a actualului soț al mamei sale, astfel că discuțiile dintre cele două nu erau referitoare strict la relația profesională. În baza relației dintre cele două, inculpata știa și despre persoana vătămată B.D. că nu ridică bani din contul său și că vine foarte rar la bancă.

În aceste condiții, pentru a acoperi sumele de bani sustrase din celelalte conturi a folosit și contul persoanei vătămate B.D. Astfel, la data de 28 februarie 2009 a transferat din contul persoanei vătămate în contul lui G.A. suma de 2.996 RON, cu titlu de „împrumut" pentru că la data respectivă era data scadentă a dobânzii aferentă contului acestuia din urmă. Manopera folosită de inculpată a fost comisă cu scopul ca numitul G.A. să nu realizeze la data la care se prezenta la bancă pentru ridicarea dobânzii, că în cont nu mai există suma pentru care a încheiat contractul de depozit. Ulterior, la data de 05 martie 2009 inculpata a transferat din contul lui G.A. către contul lui B.D. suma de 1.470 RON, cu titlu de „restituire".

În modalitatea arătată până în cursul anului 2010 în contul în RON al persoanei vătămate B.D. a rămas suma de 1,33 RON.

Fiind audiată în fața organelor de urmărire penală inculpata P.M.E. nu a recunoscut inițial faptele reținute în sarcina sa, și a precizat că toate operațiunile prin care a fost cauzat prejudiciul părților vătămate s-au datorat numitei P.A., care le cunoștea pe celelalte persoane vătămate și pe martorele D.M. și K.R.V. Inculpata P.M.E. a susținut că P.A. a înscenat toată fapta, deoarece dorea să ascundă faptul că, în calitate de împuternicită pe contul fiicei sale M.C. a cheltuit toți banii. Ulterior, inculpata a revenit asupra declarației date și a recunoscut că pe fondul situației materiale pe care o avea, a fost nevoită să-și însușească din contul persoanei vătămate G.A. suma de 147.000 RON, pe care ulterior nu a mai restituit-o, iar din acel moment, prin metoda „s." a sustras banii din conturile celorlalte persoane vătămate, folosindu-se de cardurile emise pe numele D.M., K.R.V. și R l. Inculpata a recunoscut și faptul că personal a introdus date nereale în sistemul informatic al băncii, după care a întocmit în fals documente justificative, care atestau operațiunile efectuate în vederea sustragerii banilor. În prima fază, inculpata a arătat că în întreaga activitate infracțională pe care a desfășurat-o au fost implicate și numitele P.C.L., B.D., P.A.M. și M.D. Inculpata a precizat că toate cele 4, în baza atribuțiilor de serviciu pe care le aveau, potrivit postului pe care îl ocupau, au ajutat-o, fie prin confirmarea operațiunilor de transfer a sumelor de bani dintr-un cont în altul, fie prin eliberarea sumelor de bani de la casierie, în condițiile în care clientul sau titularul cardului nu era de față. Inculpata a menționat că cea care a coordonat întreaga activitate infracțională desfășurată cu complicitatea tuturor, a fost numita P.C.L., care era în relații de prietenie cu numita P.A. În urma cercetărilor efectuate în faza de urmărire penală nu s-a putut stabili vinovăția persoanelor menționate, iar inculpata a revenit asupra declarațiilor sale acuzatoare la adresa colegelor ei menționând că acestea nu au participat la infracțiuni.

În faza de judecată inculpata a fost audiată de 3 ori, în prima declarație ea contestând suma de 33.000 euro pe care ar fi sustras-o din contul persoanei vătămate P.V., susținând că aceasta avea contul în RON, contestând de asemenea diverse sume menționate în rechizitoriul nr. 234/D/P/2010 cu precizarea că a plătit parte din dobânzile aferente conturilor persoanelor vătămate, inclusiv din contul personal. Este real faptul că persoana vătămată P.V. a avut contul deschis în RON și nu în euro, însă celelalte susțineri nu sunt fondate deoarece banii din conturile inculpatei proveneau din sustragerile de bani din celelalte conturi, deci practic nu erau bani personali, iar plata dobânzilor s-a făcut din celelalte conturi ale persoanelor vătămate, prin metoda s., această modalitate de achitare a dobânzilor fiind de esența metodei precizate.

Faptele inculpatei au fost descoperite la data de 19 iulie 2010 când numita P.A., în calitate de împuternicită a fiicei sale M.C. s-a prezentat la Agenția l.M. a Băncii T., unde i-a solicitat martorei P.S., casier la agenția respectivă, un extras de cont. Cu acea ocazie a constatat faptul că în cont nu mai este suma de bani pentru care era constituit depozitul, astfel că prin șefa Agenției l.M. - martora P.C.I. a încercat să verifice care este situația contului fiicei sale. Martora P.A. a constatat că avea în contul curent suma de aproximativ 900 - 1000 RON și atât ea cât și fiica ei apăreau împuternicite pe contul martorei D.M., persoană pe care nu o cunoștea. În acest context, martora P.C.I. a luat legătura telefonic cu inculpata P.M.E. pentru a lămuri situația, astfel că inculpata pentru a împiedica descoperirea faptelor sale, a contactat-o imediat pe martora P.A. Discuția telefonică purtată între cele două a fost auzită și de martora P.C.I. deoarece telefonul martorei P.A. a fost pus pe speaker. Cu prilejul acelei convorbiri, inculpata a încercat să o liniștească pe martora P.A. cerându-i să meargă la Agenția M.V. a Băncii T. pentru a verifica împreună ce s-a întâmplat. Totodată, inculpata i-a spus cu prilejul aceleiași convorbiri că martora D.M. este o verișoară de-a ei și că totul este în regulă.

La scurt timp după discuția respectivă, la sediul Agenției l.M. a venit și persoana vătămată M.C., în prezența căreia martora P.C.I. a mai verificat încă o dată situația contului. Cu această ocazie s-a constatat faptul că pe numele M.C. era constituit la data de 19 iulie 2010 un depozit de 47.000 euro, depozit pentru care martora P.A. nu apărea împuternicită. În aceste condiții, martora P.C.I. i-a sugerat martorei P.A. să facă o sesizare către conducerea Băncii T., sesizare pe care personal a înregistrat-o și a înmânat-o directorului de operațiuni.

În aceeași perioadă, la Agenția M.V. se efectua un control de către martora V.M.L. - șef serviciu control și monitorizare riscuri operaționale în cadrul instituției bancare amintite. Martora V.M.L. se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu la Agenția M.V. în momentul în care a fost formulată sesizarea de către martora P.A. Pe fondul acestei sesizări, martora V.M.L. a procedat la efectuarea controlului operațiunilor desfășurate de către inculpata P.M.E. în calitate de administrator cont. În urma analizei efectuate, martora V.M.L. a sesizat din primul moment că toate documentele justificative pentru operațiunile efectuate de inculpată pe contul martorei P.A. și a persoanei vătămate M.C. erau întocmite de către inculpata P.M.E. și semnate tot de către aceasta. Din declarația martorei V.M.L. rezultă că după ce a constatat cele precizate mai înainte, a efectuat verificări cu privire la întreaga activitate a inculpatei, pe o perioadă de aproximativ 3 ani. În acest context, a stabilit faptul că în momentul în care inculpata a fost angajată la Banca T. - Agenția M.V., a transferat de la Sucursala D. a aceleiași instituții bancare 2 conturi deschise pe numele martorelor D.M. și K.R. - conturi care aveau atașate carduri, iar pe cererea de eliberare a acestora nu exista semnătura titularului care să ateste ridicarea cardului și a codului PIN, cardurile nu se găseau în agenție și nici nu exista dovada distrugerii acestora cum se procedează potrivit normelor bancare în caz de neridicare. Din depoziția testimonială a rezultat că inculpata a efectuat operațiuni fără cunoștința titularilor care au implicat aproximativ 25 de conturi, în sensul că din conturile unor persoane în vârstă sau fără cunoștințe bancare erau transferate sume de bani, direct sau prin intermediul altor conturi spre conturile martorelor K. și D. În acest context, o parte dintre conturile folosite de către inculpată nu au fost „golite", ci au fost folosite ca și mijloace în întreaga „s.", printre titularii acestor conturi fiind numiții C.R., M.C., I.N., M.M., O.l., B.N., D.D., etc. - o parte dintre aceste persoane fiind în relații apropiate cu inculpata, aspect care îi asigura o dată în plus acesteia clandestinitatea activității pe care o desfășura. Martora V.M.L. a constatat în urma analizării tuturor operațiunilor efectuate de inculpată, că apăreau în mod frecvent, transferuri cu justificarea „restituire împrumut", între contul martorei P.A. și contul personal al inculpatei - operațiune care a fost contestată de către martora P.A. În plus, martora V.M.L. a precizat că a constatat și faptul că în memoria unității centrale pe care o folosea inculpata în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost identificate modele de extrase de cont diferite de cele folosite în mod obișnuit de bancă și modele de contracte de depozit și că numitele P.A. și M.C. apăreau împuternicite pe contul unei persoane M.V. și pe conturile martorelor D.M. și K.R.

Aceleași aspecte au fost confirmate și de către martorul B.C.H., angajat în calitate de director regional de operațiuni la Banca T. În această calitate, martorul B.C.H. a participat la ancheta internă care a fost efectuată cu privire la activitatea infracțională a inculpatei, ocazie cu care a constatat aceleași nereguli ca și martora V.M.L. În plus, martorul B.C.H. a luat legătura și cu titularii conturilor din care inculpata și-a însușit sumele de bani și a preluat sesizările formulate de către aceștia.

În cauză au fost audiați titularii conturilor „golite" de inculpată, ocazie cu care s-a stabilit faptul că aceștia nu se cunoșteau între ei și că efectuau operațiunile bancare, în special de ridicare a dobânzii lunare cu ajutorul inculpatei pe care o cunoșteau și pe care au caracterizat-o ca fiind foarte amabilă. Din depozițiile acestora, rezultă faptul că inculpata avea același comportament raportat la fiecare în parte, în sensul că profitând de faptul că sunt fie persoane în vârstă, fie persoane cu foarte puține cunoștințe despre sistemul bancar, le prezenta o situație nereală cu privire la suma de bani existentă în contul lor, precum și cu privire la cuantumul dobânzii lunare. Întrucât toate aceste persoane nu se prezentau la bancă decât la data scadentă a depozitului, nu veneau însoțite de alte persoane mai tinere sau cu mai multe cunoștințe bancare, inculpata a depus în mod facil manopere pentru a le menține în eroare cu prilejul derulării contractelor de depozite încheiate anterior. Titularii conturilor au fost reaudiați de instanță și au confirmat cele declarate în faza de urmărire penală.

În cursul cercetărilor efectuate în cauză au fost audiate martorele K.R.V. și D.M. (căsătorită B.). Din declarația celor două martore, rezultă faptul că au cunoscut-o pe inculpată în urmă cu mai mulți ani, în perioada în care aceasta era angajata Băncii T. - Sucursala D. Cele două martore au confirmat faptul că la propunerea inculpatei au fost de acord să solicite eliberarea unor carduri de tipul Master Card Forte, carduri în posesia cărora au intrat, dar care au expirat după doi ani de zile, fără ca acestea să solicite eliberarea altora. Martora K.R.V. a precizat că în anul 2008, deși cardul său expirase, pe adresa de domiciliu îi erau comunicate extrase de cont care atestau efectuarea unor operațiuni cu ajutorul cardului respectiv. Deoarece i s-a părut suspect, a încercat să ia legătura cu inculpata P.M.E. pentru a lămuri acest aspect, însă nu a reușit să o contacteze direct pe aceasta, ci doar pe sora ei căreia i-a explicat situația. Martora a precizat că ulterior momentului respectiv nu a mai primit extrase de cont la domiciliu, însă nici nu s-a mai întâlnit cu inculpata P.M.E. Martorele au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală și cu ocazia audierii lor de către instanță.

La dosarul cauzei au fost depuse imaginile înregistrate de camerele de supraveghere montate la ATM-urile Băncii T. - Agenția M.V. și Agenția H. Din analizarea imaginilor respective, a rezultat că persoana care a efectuat retragerile în perioada imediat următoare efectuării transferurilor către conturile unde erau atașate cardurile emise pe numele R.l., D.M. și K.R.V., este inculpata. Astfel, imaginile surprinse de camerele de supraveghere se coroborează cu data și ora operațiunilor de transfer efectuate de către inculpată, prin conturile la care s-a făcut referire mai sus.

Pe baza declarației de recunoaștere a faptelor, dată de către inculpată în fața organelor de urmărire penală, coroborată și cu declarația martorei V.M.L., precum și cu cele ale persoanelor vătămate, s-a stabilit că toate documentele justificative care atestau operațiunile derulate prin conturile implicate, au fost întocmite de către inculpată. În acest context, a fost dispusă în faza de urmărire penală efectuarea unei constatări tehnico-științifice pentru a se stabili dacă scrisul și semnăturile depuse pe un număr de 224 de documente bancare, reprezentând ordine de plată, dispoziții de transfer, solicitări de desființare a depozitelor, contracte de depozit bancar, contracte de cont economii, extras de depozite și ordine de vânzare, au fost sau nu executate de către inculpată. Din raportul de constatare tehnico-științifică din data de 05 noiembrie 2010, întocmit de către I.P.J. Cluj - Serviciul Criminalistic - Biroul de Expertize și Constatări Tehnico - Științifice, a rezultat faptul că pe un număr de 47 de documente bancare, reprezentând ordine de plată și dispoziții de transfer, întocmite pe numele M.C., R.l., P.A., G.A., P.V., B.D. și S.I., a fost identificat un scris care prezintă caracteristici grafice ca și cel al inculpatei. În conținutul aceluiași script, s-a precizat faptul că semnăturile depuse la rubrica „titular" pe 224 de documente supuse examinării, prezintă o variabilitate mare, atât în privința unor caracteristici generale (aspect general construcție, viteză de execuție, dimensiuni, continuitate), cât și a modalității de redare a unor grafisme (atacuri, finaluri, legarea grafismelor). Raportat la acest aspect, specialiștii au menționat că astfel de deosebiri existente între semnăturile date în numele aceleiași persoane sunt nefirești, atunci când intră în componența unor semnături în nume propriu, neputând fi puse pe seama influenței unor factori obiectivi sau subiectivi. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a arătat că semnăturile de pe cele 224 de documente aparținând Băncii T. - Agenția M.V. se constituie în imitații din fantezie, nu au fost executate de către titularii rubricilor respective și datorită numărului mic de elemente de comparație nu se poate stabili, în mod cert, autorul grafic al acestora.

Având în vedere concluziile raportului de constatare tehnico-științifică care se coroborează cu declarația inculpatei, precum și cu declarațiile celorlalte persoane audiate în cauză, instanța a constatat că este dovedită săvârșirea de către inculpată a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în latura obiectivă a acesteia fiind incluse cele 224 de acte materiale.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pe baza probelor analizate mai sus, instanța a constatat la rândul ei că inculpata P.M.E.