ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4206/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4206/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului penal

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 275 din 12 octombrie

2011, Tribunalul Brașov, în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus, schimbarea încadrării

juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatei, astfel cum a fost stabilită

de Curtea de Apel Brașov în decizia nr. 868/R din data de 18 decembrie 2009 pronunțată

în dosarul penal nr. 141/62/2007, din art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de înșelăciune prevăzută

de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

pentru părțile vătămate descrise la punctele 1-22, 22 acte materiale, într-o faptă

de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., partea vătămată I.T.V. și

o faptă distinctă, conform art. 335 alin. (2) C. proc. pen., prin extindere față

de partea vătămată A.V.P., pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.

215 alin. (1) C. pen.

În baza art. 215

alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea

art. 74 alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. a dispus condamnarea inculpatei

S. (nume anterior D.) M.O.  la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua, lit. b) și c) C. pen. pe o

durată de 3 ani, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată,

22 acte materiale.

În baza art. 65 C.

pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi

asociat sau administrator al vreunei societăți comerciale prevăzută de art. 64

lit. c) C. pen. pe o durată de 5 ani, executabilă conform art. 66 C. pen.

A dispus comunicarea acestor

dispoziții, după rămânerea definitivă către Oficiul Registrului Comerțului Brașov,

cu aplicarea art. 13 C. pen. ca urmare a neaplicării pedepsei accesorii.

În baza art. 81 și 82

C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

încercare de 5 ani.

A atras atenția inculpatei

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., în sensul că dacă în cursul termenului de

încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat

o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea

condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește

cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Revocarea suspendării pedepsei nu

are loc însă, dacă infracțiunea săvârșită ulterior a fost descoperită după expirarea

termenului de încercare.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a dispus achitarea

inculpatei pentru două infracțiuni de înșelăciune, părți vătămate I.T.V. și A.V.P.,

prevăzute de art. 215 alin. (1) C. pen.

În baza art. 346

alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 și 999 C. civ. a obligat inculpata

la plata despăgubirilor civile, către părțile civile, după cum urmează:

- părții vătămate M.D.O.

suma de 15.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății;

- părților vătămate D.

(fostă U.) M. și U.D.C. suma totală de 20.000 dolari SUA, sau contravaloarea în

RON la cursul oficial din ziua plății;

- părții vătămate M.M.

suma de 1500 dolari SUA și 7631 euro, sau contravaloarea în RON la cursul oficial

din ziua plății (pentru suma 14.500 mărci germane aceasta a fost convertită în euro,

față de paritatea de 1,9 la retragerea monedei marcă de pe piață);

- părții vătămate B.G.

suma de 11.151 dolari SUA sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății;

- părții vătămate B.I.

suma de 34.520 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății;

- părții vătămate S.I.

suma de 6130 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății;

- părții vătămate G.B.

suma de 10.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății;

- părții vătămate S.F.

suma de 14.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății;

- părții vătămate C.G.

și C.E. suma totală de 9.549 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial

din ziua plății;

- părții vătămate M.P.V.

suma de 11.200 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății;

- părții vătămate C.F.

suma de 7000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății;

- părții vătămate B.A.

suma de 12.040 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății;

- părții vătămate K.A.A.

suma de 1500 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății;

- părții vătămate S.P.

suma de 4.647 euro, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății

(suma de 8830 mărci germane, a fost convertită în euro la paritatea de 1,9);

- părții vătămate I.G.

suma de 3500 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății;

- părții vătămate A.B.

suma de 18.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății;

- părții vătămate S.D.

suma de 3000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății

și 4.000 RON;

- părții vătămate N.L.Ș.C.

suma de 2500 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății;

- părții vătămate S.P.

suma de 20.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății;

- părții vătămate G.D.

suma de 15.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua

plății și

- părții civile L.P.M.,

pentru L.P.Mi. decedat, suma de 15.600 RON. Se vor respinge celelalte pretenții

solicitate de părțile civile.

A respins în totalitate

pretențiile solicitate de părțile vătămate I.T.V. și A.V.P.

A pus în vedere inculpatei

dispozițiile art. 84 C. pen. în sensul că neexecutarea cu rea credință a obligațiilor

civile stabilite până la expirarea termenului de încercare va determina revocarea

suspendării executării pedepsei și executarea acesteia în regim de detenție.

A constatat că părțile

vătămate B.R.A., B.M.A. și B.S.A. nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului

penal.

A constatat că partea

civilă I.B. a renunțat la pretențiile în cuantum de 5000 dolari SUA, astfel că în

baza art. 118 lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpată în favoarea statului

a acestei suma, sau a contravalorii în RON la cursul oficial din ziua plății.

A constatat că SC B.E.

SRL și SC B. SRL nu au calitate de părți responsabile civilmente.

A respins cererile privind

obligarea SC B.E. SRL și SC B. SRL în solidar cu inculpata la plata despăgubirilor

civile.

A respins cererile formulate

de părțile civile B.I., C.G. și B.G. privind obligarea inculpatei la plata cheltuielilor

judiciare.

În baza art. 191

alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpata să plătească statului suma de 7000 RON,

cu titlu de cheltuieli judiciare, restul acestor cheltuieli avansate de stat, rămân

în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut în esență că:

Prin rechizitoriul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 170/P/2001 din data de 03 mai 2001 s-a

dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a

inculpatei S.M.O. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.

(1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În sarcina inculpatei

s-a reținut că „folosindu-se de calitatea de asociat și administrator al SC B. SRL

Brașov și SC B.E. SRL Brașov, a indus în eroare, în realizarea aceleiași rezoluții

infracționale, un număr de 4 părți vătămate, prezentându-le în mod mincinos împrejurarea

că sumele de bani împrumutate de la acestea vor fi folosite în afacerile societății

deși i-a folosit în interes personal, iar pentru restituirea unor sume de bani a

emis niște file CEC știind că pentru valorificarea acestora nu există disponibilitate,

cu consecința producerii unui prejudiciu total în valoare de 22.230 dolari SUA și

122.900.000 ROL.

Prin rechizitoriul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 385/P/2000 din data de 28 februarie 2001,

s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă

a inculpatei S.M.O. pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită

de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În sarcina inculpatei

s-a reținut că folosindu-se de calitatea de asociat și administrator al SC B. SRL

Brașov și SC B.E. SRL Brașov, a indus în eroare, în realizarea aceleiași rezoluții

infracționale, un număr de 20 părți vătămate, prezentându-le în mod mincinos împrejurarea

că sumele de bani împrumutate de la acestea vor fi folosite în afacerile societății

deși i-a folosit în interes personal, iar pentru restituirea unor sume de bani a

emis niște file CEC știind că pentru valorificarea acestora nu există disponibilitate,

cu consecința producerii unui prejudiciu total în valoare de 184.545 dolari SUA,

33.430 DM și 339.587.500 ROL. S-a considerat că în cauză nu se poate face aplicarea

art. 215 alin. (5) C. pen., având în vedere că practica instanțelor de judecată

privind interpretarea art. 146 C. pen. raportat la O.G. nr. 207/2000, în sensul

că prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de

1 miliard ROL în dauna unei singure persoane și nu prejudiciul cumulat cauzat mai

multor persoane vătămate.

Cele două dosare formate

la nivelul Judecătoriei Brașov, 1032/2001 și 554/2001 au fost conexate sub nr. 554/2001

în ședința de judecată din data de 19 aprilie 2002.

La termenul de judecată

din data de 09 noiembrie 2001, numitul A.V.P. a învederat instanței de fond că solicită

reținerea în sarcina inculpatei ca act material component al infracțiunii pentru

care a fost trimisă în judecată și a aceluia comis în dăuna sa, deoarece a împrumutat

societatea SC B.E. SRL cu suma de 700.000.000 ROL, inculpata justificând că această

sumă îi era necesară pentru deschiderea unor case de schimb valutar în București,

iar pentru garantarea restituirii împrumutului i-a eliberat o filă CEC fără acoperire.

A fost depusă filă CEC în copie și dovada refuzului de plată, în copie.

Prin sentința penală nr.

1547/2004, Judecătoria Brașov a dispus în baza art. 215 alin. (1), (3) și (4)

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (24 acte materiale), condamnarea

inculpatei S.M.O. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de „înșelăciune” în formă continuată.

S-a făcut aplicarea

art. 71 - 64 C. pen.

În baza art. 346

alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen. și art. 998, 999 C. civ.

a fost obligată inculpata S.M.O. să plătească următoarele despăgubiri civile:

- părții civile I.T.V.

suma de 19.877 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile B.G. suma

de 11.151 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile B.I. suma

de 34.520 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății, respinge restul pretențiilor civile solicitate;

- părții civile S.J. suma

de 6.250 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății, respinge restul pretențiilor civile solicitate;

- părții civile I.B. suma

de 5.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile B.G. suma

de 10.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile S.F.D.

suma de 13.270 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile C.G. suma

de 9.549 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății și dobânda legală până la restituirea debitului;

- părții civile M.P.V.

suma de 11.200 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății, respinge restul pretențiilor civile solicitate;

- părții civile C.F. suma

de 7.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Națioanale

a României din ziua plății;

- părții civile B.A. suma

de 12.046 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile K.A. suma

de 1.500 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății și dobânda legală până la restituirea debitului;

- părții civile S.P. suma

de 4.648 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile I.G. suma

de 3.500 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile S.D.G.

suma de 3.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile B.A.I.

suma de 17.970 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile N.L.Ș.C.

suma de 2.500 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile S.P. suma

de 20.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile G.D.I.

suma de 15.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile L.P.M.

suma de 187.800.000 ROL;

- părții civile A.V.P.

suma de 700.000.000 ROL;

- părții civile M.D.O.

suma de 15.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății;

- părții civile U.D.C.

și U.M. suma de 6.130 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii

Naționale a României din ziua plății;

- părții civile M.M. suma

de 4.921 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale

a României din ziua plății.

S-a constatat că părțile

vătămate B.R.A., B.M.A. și B.S.A. nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului

penal.

A fost respinsă cererea

de constituire de parte civilă formulată de către martora C.C.

S-a constatat că SC B.E.

SRL și SC B. SRL nu au calitatea de părți responsabile civilmente în prezenta cauză.

Împotriva acestor dispoziții,

au declarat apel: Ministerul Public prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov,

sentința fiind criticată pentru faptul că în mod greșit s-a constatat că cele două

societăți comerciale nu au calitate de parte responsabilă civilmente, cât și sub

aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, solicitându-se majorarea

cuantumului pedepsei aplicate inculpatei. Motivele de apel au fost suplimentate

oral, în ceea ce privește nelegalitatea pedepsei complementare prevăzute de

art. 64 lit. d) C. pen.

De asemenea și inculpata

a declarat apel și a solicitat achitarea sa pentru infracțiunile pentru care a fost

trimisă în judecată, prin trimitere la dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc.

pen. deoarece lipsește elementul intențional al laturii subiective a infracțiunii.

Au mai declarat apel părțile

civile S.F.D., A.V.P., B.G., P.S., B.A., B.R.A. și B.M.

Prin decizia penală

nr. 505 din 26 septembrie 2005 a Tribunalului Brașov au fost admise apelurile declarate

de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, părțile civile S.F.D., A.V.P., B.G.,

P.S. împotriva sentinței penale nr. 1547/2004 pronunțată de Judecătoria Brașov în

dosarul penal nr. 554/2001, pe care a desființat-o sub aspectul individualizării

judiciare a pedepsei, al aplicării pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit.

d) C. pen., al constatării împrejurării că SC B.E. SRL și SC B. SRL nu au calitatea

de părți responsabile civilmente în cauză.

Rejudecând în aceste limite

a fost majorată pedeapsa aplicată inculpatei de la 4 ani și 6 luni închisoare, la

6 ani închisoare, înlăturându-se pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit.

d) C. pen.

A fost aplicată inculpatei

pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator

al vreunei societăți comerciale prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen. pe o durată

de 6 ani, executabilă conform art. 66 C. pen.

În baza art. 7 din Legea

nr. 26/1990 modificată, s-a dispus comunicarea acestei decizii după rămânerea definitivă

către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov.

S-a constatat că SC B.E.

SRL și SC B. SRL au calitatea de părți responsabile civilmente în cauză și au fost

obligate aceste părți civile în solidar cu inculpata la despăgubirea părților civile

după cum urmează:

Inculpata a fost obligată

în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B.E. SRL la despăgubirea părților

civile B.G., S.F.D., C.G., C.F., B.A., K.A., A.B., S.D.G., N.L.Ș.C., P.S., G.D.I.,

M.M., A.V.P., M.D.O.

Inculpata a fost obligată

în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL la despăgubirea părților

civile U.D., B.I., S.I.

Inculpata a fost obligată

în solidar cu părțile responsabile civilmente SC B.E. SRL și SC B. SRL la despăgubirea

părților civile I.B., S.P., I.G., L.P.M.

Au fost menținute restul

dispozițiilor sentinței.

Au fost respinse apelurile

declarate de inculpată și de părțile civile B.A., B.R.A., B.M. împotriva aceleiași

sentințe.

Împotriva acestei decizii

au formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, pentru faptul că instanța

nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze

dreptul lor, fiind vorba de modul de soluționare a laturii civile a cauzei; instanța

a admis o cale de atac introdusă tardiv, fiind vorba de părțile civile S.F.D. și

A.V.P.; s-au aplicat pedepse greșit individualizate; faptei i s-a dat o greșită

încadrare juridică, deoarece în sarcina inculpatei trebuia să se rețină art. 215

alin. (1), (3), (4), (5) C. pen., față de recursul în interesul legii nr. 14/2006;

procedura de citare cu inculpata la termenul la care s-a dezbătut apelul nu a fost

îndeplinită.

Au mai declarat recurs

inculpata pentru motivele inițiale, fiind însușite parțial cele ale Ministerului

Public, respectiv cele în favoarea inculpatei.

Părțile civilmente responsabile

au declarat recurs sub aspectul stabilirii acestei calități, iar părțile civile

B.I., B.G. și C.F. au declarat recurs sub aspectul laturii civile.

Prin decizia nr. 675/R

din 20 decembrie 2006 au fost admise recursurile declarate de Ministerul Public,

partea civilă I.T.V., părțile responsabile civilmente SC B. SRL și SC B.E. SRL precum

și de inculpata S.M.O., a fost desființată decizia apelată cauză s-a trimis pentru

rejudecarea apelului la Tribunalul Brașov, ca urmare a greșitei citări a inculpatei

la termenul de dezbatere.

Prin decizia penală

nr. 214/A din data de 03 iuliw 2007 pronunțată în dosarul penal nr. 141/62/2007

a Tribunalului Brașov, au fost admise apelurile exercitate de către Parchetul de

pe lângă Judecătoria Brașov, inculpata S.M.O., părțile civile B.G. și P.S. împotriva

sentinței penale nr. 1547/2004 a Judecătoriei Brașov pe care a desființat-o relativ

la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei S.M.O., al conținutului

pedepsei accesorii, al neaplicării pedepsei complementare vizate de art. 64

lit. c) C. pen., al neaplicării art. 7 din Legea nr. 26/1990, al constatării faptului

că SC B.E. SRL și SC B. SRL nu au calitatea de părți responsabile civilmente și

al neaplicării art. 191 alin. (3) C. proc. pen. și art. 193 alin. (4) C. proc.

pen. pentru cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei în prima instanță.

A fost majorată pedeapsa

aplicată inculpatei S.M.O. de la 4 ani și 6 luni închisoare la 8 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea

art. 71-64 lit. a) teza II, b) și c) C. pen.

În baza art. 65 C.

pen. s-a aplicat inculpatei S.M.O. pedeapsa complementară vizată de art. 64

lit. c) C. pen. a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator la o

societate comercială pe o durată de 6 ani executabilă în condițiile art. 66 C.

pen.

În baza art. 7 din Legea

nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii după rămânerea definitivă, la Registrul

Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov.

S-a constatat că SC B.E.

SRL și SC B. SRL au calitatea de părți responsabile civilmente în prezenta cauza

sens în care inculpata S.M.O. a fost obligată în solidar cu aceste părți responsabile

civilmente la despăgubirea părților civile, în acest sens, inculpata S.M.O. a fost

obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B.E. SRL, la despăgubirea

părților civile I.T.V., B.G., S.F.D., C.G., C.F., B.A., K.A., B.A.I., S.D.G., N.L.Ș.C.,

P.S., G.D.I., M.M., A.V.P., M.D.O. și M.P.V., pentru toți cu sumele individualizate

de către prima instanță.

De asemenea, inculpata

S.M.O. a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL la

despăgubirea părților civile U.D.C., B.I. și S.J. pentru toți cu sumele individualizate

de către prima instanță.

S-a mai dispus, obligarea

inculpatei S.M.O. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC B.E. SRL și SC

B.  SRL la despăgubirea părților civile B.G., I.B., S.P., I.G. și L.P.V. (aceasta

din urmă actualmente decedată nefiind posibilă introducerea în cauză a moștenitorilor

în sensul art. 21 alin. (1) C. proc. pen.) pentru toți cu sumele individualizate

de către prima instanță.

Împotriva acestor dispoziții

au declarat recurs Ministerul Public sub aspectul faptului că în mod greșit s-a

respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei; inculpata sub aspectul

modului de citare, a încălcării dreptului la apărare; părțile responsabile civilmente

sub aspectul stabilirii acestei calități.

Prin decizia penală

nr. 868/R din data de 18 decembrie 2009 pronunțată în dosarul penal nr. 141/62/2007

au fost admise recursurile declarate în cauză, a fost desființată decizia din apel

și casată sentința instanței de fond și în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus

schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatei din

art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea

prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și s-a trimis cauza spre judecată în primă instanță Tribunalului Brașov.

Prin sentința penală

nr. 205/S din 26 aprilie 2010, pronunțată în dosarul penal nr. 1009/62/2009, în

baza art. 332 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 197 alin. (2) C. proc.

pen. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilo Omului s-a dispus restituirea

cauzei ce conține rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu

nr. 170/P/2001 din data de 03 mai 2001 și rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Brașov cu nr. 385/P/2000 din data de 28 februarie 2001, la Parchetul

de pe lângă Tribunalul Brașov, pentru refacerea urmăririi penale și sesizarea instanței

în condiții de legalitate.

S-a apreciat că urmărirea

penală nu a fost începută pentru toate infracțiunile pentru care s-a dispus punerea

în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată.

Astfel, s-a reținut că

în dosarul penal nr. 170/P/2001 la data de 06 aprilie 2001 s-a dispus prin

proces-verbal începerea urmăririi penale de către organele de poliție, pentru

art. 215 alin. (1), (3) C. pen., față de sesizările (plângerile) formulate de părțile

vătămate M.D.O. și U.D.C. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Brașov cu nr. 170/P/2001 din data de 03 mai 2001 s-a dispus punerea în mișcare a

acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei S.M.O. pentru infracțiunea

de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. În drept, în sarcina inculpatei s-a reținut că „folosindu-se

de calitatea de asociat și administrator al SC B. SRL Brașov și SC B.E. SRL Brașov,

a indus în eroare, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, un număr de

4 părți vătămate, prezentându-le în mod mincinos împrejurarea că sumele de bani

împrumutate de la acestea vor fi folosite în afacerile societății deși i-a folosit

în interes personal, iar pentru restituirea unor sume de bani a emis niște file

CEC știind că pentru valorificarea acestora nu există disponibilitate, cu consecința

producerii unui prejudiciu total în valoare de 22.230 dolari SUA și 122.900.000

ROL.

În dosarul penal nr. 385/P/2000

s-a dispus începerea urmăririi penale prin proces-verbal de către organele de poliție,

după cum urmează:

- la data de 06

septembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - parte vătămată I.T.V.;

- la data de 20

septembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. - parte vătămată B.G.;

- la data de 14

august 2000 - pentru art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - pentru faptul că a indus

în eroare mai multe persoane;

- la data de 12

decembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - parte vătămată S.J.;

- la data de 30

ianuarie 2001 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată I.B.;

- la data de 12

octombrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată B.G.;

- la data de 30

august 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.F.D.;

- la data de 10

ianuarie 2001 - pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată C.G.;

- la data de 22

noiembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată M.P.V.;

- la data de 19

octombrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată C.F.;

- la data de 19

octombrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată B.A.;

- la data de 04

decembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată K.A.;

- la data de 04

decembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.P.;

- la data de 15

august 2000 - pentru art. 84 alin. (1), (2) Legea nr. 59/1934 - parte vătămată I.G.;

- la data de 04

decembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată A.B.;

- la data de 22

noiembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.D.;

- la data de 02

februarie 2001 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată N.L.Ș.C.;

- la data de 21

noiembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată P.S.;

- la data de 08

ianuarie 2001 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată G.D.I.;

- la data de 09

noiembrie 2002 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată L.P.M.

Prin rechizitoriul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 385/P/2000 din data de 28 februarie 2001,

s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă

a inculpatei S.M.O. pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită

de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În drept, în sarcina inculpatei s-a reținut că folosindu-se de calitatea de asociat

și administrator al SC B. SRL Brașov și SC B.E. SRL Brașov, a indus în eroare, în

realizarea aceleiași rezoluții infracționale, un număr de 20 părți vătămate, prezentându-le

în mod mincinos împrejurarea că sumele de bani împrumutate de la acestea vor fi

folosite în afacerile societății deși i-a folosit în interes personal, iar pentru

restituirea unor sume de bani a emis niște file CEC știind că pentru valorificarea

acestora nu există disponibilitate, cu consecința producerii unui prejudiciu total

în valoare de 184.545 dolari SUA, 33.430 DM și 339.587.500 ROL. S-a considerat că

în cauză nu se poate face aplicarea art. 215 alin. (5) C. pen., având în vedere

că practica instanțelor de judecată privind interpretarea art. 146 C. pen. raportat

la O.G. nr. 207/2000, în sensul că prin consecințe deosebit de grave se înțelege

o pagubă materială mai mare de 1 miliard ROL în dauna unei singure persoane și nu

prejudiciul cumulat cauzat mai multor persoane vătămate.

S-a reținut că într-un

dosar se începe urmărirea penală pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen., față de

sesizările (plângerile) formulate de părțile vătămate M.D.O. și U.D.C., iar prin

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 170/P/2001 din

data de 03 mai 2001 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea

în judecată în lipsă a inculpatei S.M.O. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută

de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

fiind vorba de o altă încadrare juridică, respectiv alte aliniate ale art. 215 C.

pen. și cu reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., astfel că s-a apreciat

că deși s-a început urmărirea penală ca urmare a plângerilor a două părți vătămate

menționate în procesele-verbale de începere a urmăririi penale, acțiunea penală

și trimiterea în judecată privește patru părți vătămate.

Referitor la cel de al

doilea dosar, s-a constatat că în aceeași manieră se începe urmărirea penală (la

date diferite astfel cum s-a arătat pe larg mai sus) pentru următoarele infracțiuni:

art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - parte vătămată I.T.V., art. 215 alin. (1), (3),

(5) C. pen. - parte vătămată B.G., art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - fără a se preciza

cu privire la ce parte vătămată, art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - parte vătămată

S.J., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată I.B., art. 215 alin. (4) C.

pen. - parte vătămată B.G., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.F.D.,

art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată C.G., art. 215 alin. (1), (3) C.

pen. - parte vătămată M.P.V., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată C.F.,

art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată B.A., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte

vătămată K.A., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.P., art. 84 alin. (1),

(2) Legea nr. 59/1934 - parte vătămată I.G., art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte

vătămată A.B., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.D.G., art. 215 alin.

(4) C. pen. - parte vătămată N.L.Ș.C., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată

P.S., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată G.D.I., art. 215 alin. (4) C.

pen. - parte vătămată L.P.M.

Prin rechizitoriul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 385/P/2000 din data de 28 februarie 2001,

s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă

a inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Ca și în cazul de mai

sus, s-a apreciat că urmărirea penală se începe pentru o serie de infracțiuni printre

care și pentru infracțiuni la Legea CEC-ului, trimiterea în judecată se dispune

pentru infracțiunea de înșelăciune, cu alte aliniate față de actul începerii urmăririi

penale dar și prin reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Față de acestea s-a apreciat

nulitatea urmăririi penale și implicit a sesizării instanței de judecată.

Prin decizia penală

nr. 868/R din 21 decembrie 2010 a Curții de Apel Brașov au fost admise recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și părțile civile B.I. și B.G.

împotriva sentinței penale nr. 205/S din 26 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul

Brașov, care a fost casată și a fost trimisă cauza Tribunalului Brașov pentru continuarea

judecății.

S-a apreciat că jurisprudența

și doctrina sunt într-o covârșitoare majoritate, în sensul opiniei că verificările

instanței, conform art. 300 alin. (1) C. proc. pen., poartă asupra actului propriu-zis

(rechizitoriului), asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege în ceea ce

privește conținutul actului de sesizare și respectării art. 264 alin. (3) C.

proc. pen., astfel că în principiu, examinarea eventualelor nulități din cursul

urmăririi penale (încălcarea unor norme care reglementează faza urmăririi penale)

este o activitate distinctă de examinarea regularității actului de sesizare și rezultă

din existența, distinctă a art. 332 C. proc. pen.

S-a considerat că în măsura

în care se constată nulități ale urmăririi penale, care presupun restituirea cauzei

la procuror în vederea refacerii acesteia, ca o consecință firească se impune, evident,

și refacerea rechizitoriului. Această observație trebuie însă corelată cu alte principii

în materia efectelor nulității, astfel cum sunt acceptate în doctrină (izolarea

efectului nulității și efectul extensiv al nulității), susținându-se constant, în

doctrină, că în reglementarea C. proc. pen. român actual nu sunt dispoziții exprese

în ceea ce privește efectul extensiv al nulității, urmând ca propagarea acestui

efect să fie apreciată în fiecare caz concret de către organele judiciare, în raport

cu relația ce există între actul lovit de nulitate și celelalte acte procesuale

întocmite.

De asemenea, Curtea a

apreciat că neobservarea unor dispoziții care reglementează urmărirea penală nu

atrage, în toate cazurile, nulitatea absolută și, respectiv, restituirea cauzei

la procuror. Distinct, încălcarea unor dispoziții din faza urmăririi penale poate

atrage, în condițiile legale, nulitatea relativă, iar nu nulitatea absolută. De

lege lata, această concepție a legiuitorului este reflectată de dispozițiile

art. 197 alin. (1) și (2) - (3) C. proc. pen., art. 197 alin. (1) și (4) C. proc.

pen., respectiv art. 332 alin. (1) și (2) C. proc. pen.

Potrivit C. proc. pen.,

nulitatea este o sancțiune procedurală care intervine în cazul încălcării dispozițiilor

legale care reglementează desfășurarea procesului penal - art. 197 C. proc.

pen.

Față de argumentele expuse

și examinând cele două rechizitorii din perspectiva acestor două texte legale, Curtea

a constatat ca neîntemeiată concluzia existenței unor neregularități ale actului

de sesizare, în sensul că nu se poate trece la judecarea faptelor și a persoanei

trimise în judecată, cu încadrarea juridică respectivă. S-a apreciat că soluția

primei instanțe ar fi fost la adăpost de orice critică, în condițiile în care constatarea

nelegalei sesizări a instanței s-ar fi referit la judecarea unei fapte, în materialitatea

ei, pentru care nu s-ar fi desfășurat niciun act de urmărire penală. Însă, procedura

desfășurată (urmărirea penală) a vizat faptele comise de inculpată, numai că s-a

dat o altă încadrare juridică ce nu poate constitui motiv de restituire, în lumina

argumentelor dezvoltate supra.

Ulterior, cauza a fost

înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr. 786/62/2011.

Cu ocazia rejudecării

în fond a cauzei, cele două dosare au fost conexate, totodată s-a dispus în baza

art. 335 C. proc. pen. extinderea acțiunii penale pentru alte acte materiale ca

urmare a plângerii formulate de A.V.P. la termenul de judecată din data de 09

noiembrie 2001, când acesta a învederat instanței de fond că solicită reținerea

în sarcina inculpatei ca act material component al infracțiunii pentru care a fost

trimisă în judecată și a aceluia comis în dauna să, deoarece a împrumutat societatea

SC B.E. SRL cu suma de 700.000.000 ROL, inculpata justificând că această sumă îi

era necesară pentru deschiderea unor case de schimb valutar în București, iar pentru

garantarea restituirii împrumutului i-a eliberat o filă CEC fără acoperire. A fost

depusă filă CEC în copie și dovada refuzului de plată, în copie.

Cu ocazia rejudecării

au fost reaudiate părțile civile care s-au prezentat la judecată. Au fost audiați

ca martori P.I.V. și C.C.

Analizând aceste declarații

s-au constatat următoarele:

Partea vătămată B.A. a

arătat că are un magazin pe str. R. din Brașov pe care l-a închiriat firmei B.E.,

prin M. și soțul acesteia în anul 1996 până în 1999. Aceasta a arătat că la începutul

anului 1999 fiica lui s-a logodit, iar nași au fost soții S. La logodnă, inculpata

l-a întrebat ce cadou ar vrea să-i facă fiicei lui, astfel i-a spus că are niște

bani pe care dorește să îi dea pentru ca aceasta să își cumpere un apartament. Inculpata

i-a spus să-i dea ei acești bani, împrumut, pentru a mai deschide niște case de

schimb valutar. A fost de acord, astfel i-a dat în două tranșe, odată 7.000 dolari

și odată 5046 dolari pentru care i-a eliberat file CEC la Banca Ț., cu date scadente

cam la 3 luni. Deoarece urma să plece în concediu la sfârșitul lui iulie 1999, s-a

dus la ea pentru banii de chirie, deoarece la data de 28 a fiecărei luni trebuia

să-i remită contravaloarea chiriei pentru spațiu. I-a dat aproximativ ¾ din

această sumă reprezentând chirie, afirmând că are ceva probleme cu banii. Astfel

a plecat în concediu și când a revenit de la mare în jurul datei de 15 august 1999,

a primit un telefon, aflând astfel că M. a plecat. Referitor la suma împrumutată,

partea vătămată a arătat că a încheiat cu inculpata un contract de împrumut cu firma

B.E. Acesta a arătat că el a împrumutat persoana fizică S. însă a avut reprezentarea

că împrumut persoana juridică cu bani deoarece în înscrisul întocmit în antet apare

numele societății. A fost încheiat un singur înscris. Fila CEC a fost emisă când

i-a dat banii și contractul a fost întocmit imediat ce a dat tranșa a doua, iar

contractul a fost întocmit pentru întreaga sumă. După ce i-a dat banii i-a remis

contractul de împrumut cu dobânda ce se practică la bancă de 5%. După dispariția

inculpatei, partea vătămată a arătat că s-a dus la bancă pentru a executa filele

CEC și i s-a spus că este lipsă de fonduri.

Partea vătămată a arătat

că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 12.046 dolari SUA plus dobânda

legală a băncii de 5% pe an începând cu momentul de când a dat banii până la plata

integrală a sumei.

Partea vătămată C.F. a

arătat că la finele anului 1998 s-a deplasat la casa de schimb valutar situată pe

str. M. unde a avut sediul firma inculpatei S., la firma B.E. S-a dus cu banii obținuți

din vânzarea unei case, pentru a schimba niște ROL în valută, respectiv dolari deoarece

avea de plătit o datorit către o cumnată. Un angajat l-a dus în biroul inculpatei

S.M.O., acolo inculpata, soțul ei și secretara s-au repezit să-i numere banii din

plasă. Crede că avea vreo 250.000.000 ROL. Nu a avut să-i dea bani imediat, astfel

l-a amânat pentru a doua zi. A doua zi a primit o parte din bani, diferența până

la 7.000 de dolari care au rămas la ea. I-a dat un CEC completat cu suma de 7.000

dolari, cerându-i să-i mai lase ei o lună banii. Nu își amintește exact ce sumă

a luat de la aceasta. Nu a încheiat la vremea respectivă nici un contract. Ulterior,

inculpata l-a rugat să-i mai lase banii încă 6 luni, apoi încă 3 luni, apoi el a

plecat la Brăila și când s-a întors a auzit că inculpata plecase. Când inculpata

a dispărut a avut reprezentarea că a fost înșelat. Inculpata i-a dat o filă CEC,

pe care a introdus-o la bancă înainte de a expira termenului însă i s-a spus că

nu e posibil să încaseze banii deoarece nu era împlinit termenul. Sub aspectul laturii

civile partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 7.000 dolari.

Partea vătămată B.G. a

arătat că a fost coleg de serviciu cu inculpata S.M.O. și cu soțul acesteia, fiind

oarecum prieteni, deoarece se știau de mulți ani, aproximativ din 1972. La un moment

dat a avut o situație neplăcută de sănătate, astfel inculpata a venit la spital

cu soțul ei să îl vadă. În acea perioadă, aproximativ 1996, i-a spus că are nevoie

de bani să o împrumute. Partea vătămată a arătat cu certitudine faptul că inculpata

personal i-a cerut bani împrumut. Pentru că era în relații bune a fost de acord,

aceasta și ca urmare a faptului că anterior la rândul ei, ea îl împrumutase cu bani.

În cursul anului 1999 i-a împrumutat echivalentul a 11.151 dolari SUA (plata a fost

efectuată în mărci și dolari). Deoarece erau în relații bune nici măcar nu i-a cerut

o chitanță, dar ea i-a făcut o chitanță spunându-i că nu se știe. În chitanță a

scris că ea personal îi datorează suma de 6.000 și ceva de dolari, iar cel de al

doilea înscris a fost redactat cam după 3 luni de zile, pentru restul sumei. Când

inculpata i-a dat chitanța nu i-a pus nici o condiție, în sensul că nu a cerut nicio

dobândă, însă aceasta a menționat în chitanță 6% dobânda pe lună. Față de acestea,

partea vătămată a arătat că a întrebat-o afacere desfășoară de poate să-i dea și

dobândă, nu i-a răspuns însă, i-a spus că își permite. Inculpata a luat banii dar

nu știe ce a făcut cu aceștia și nici nu i-a mai dat înapoi, ulterior a aflat că

aceasta a fugit din țară. Partea vătămată a arătat că deoarece era bolnav i-a trecut

în ambele hârtii și pe copii lui, A.R. și M. care nu s-au constituit părți civile

pentru că nu au dat aceste sume de bani împrumut, dar ei figurau în contract. Partea

vătămată a arătat că a dat inculpatei bani împrumut în virtutea relației de prietenie

dintre ei, banii fiind împrumutați ei ca persoană fizică. A mai arătat că nu își

amintește exact sumele în valută și ROL pe care i le-a dat împrumut, a apreciat

suma globală astfel cum s-a constituit parte civilă. Nu a convenit cu inculpata

termenul de restituire a banilor împrumutați prima oară, ci i-a spus să îi dea înapoi

într-un termen rezonabil, de aproximativ 3 luni, însă lunar aceasta trebuia să-i

dea o mică parte de împrumut, fără a se pune problema plății vreunor dobânzi. Ulterior

a intervenit cel de al doilea împrumut, fără ca inculpata să justifice de ce are

nevoie de bani și nici el nu a insistat asupra acestui aspect. Fiind prieteni nu

a luat în calcul posibilitatea de a fi înșelat de inculpată și nu a avut reprezentarea

că nu-i va restitui banii. După mai multe intervenții de a recupera banii, începând

cu anul 1999 până prin august 2000 a avut reprezentarea că nu-i va mai recupera.

După scadența împrumutului a formulat acțiune în instanța civilă pentru prejudiciu

care se află pe rol, fiind suspendată în prezent până la soluționarea prezentei

cauze.

Partea vătămată A.V.P.

a arătat că a fost coleg cu soțul inculpatei din anul 1971, astfel îl cunoștea foarte

bine. Acesta a fost reprezentantul României la Misiunea economică din Egipt, astfel

a avut cu ei relații prietenești foarte apropiate. Partea vătămată a arătat că inculpata

făcuse niște școli de broker în Anglia și se dovedea foarte versatilă în probleme

de contabilitate și management. Aceasta era administrator la B.E. și avea și ea

personal și alte afaceri, pe care ea i-a spus că listase la Bursă chiar în Londra.

El a avut încredere în soțul inculpatei și automat și în ea. În anul 1999 crede,

a venit inculpata la el și i-a spus că trebuie să mai deschidă niște case de schimb,

avea la Brașov 2-3 și nu știe câte la București și vroia să mai deschidă câteva

în București. La acea vreme, casele de schimb erau o chestiune profitabilă, o afacere

foarte bună, deoarece era criză mare de valută. El a avut încredere în această afacere

în sensul că el să-i dea bani pentru a o ajuta pe ea în calitate de administrator

pentru firmă. I-a dat aproximativ 20.000 dolari. Ca și garanție i-a dat o filă de

CEC, despre care el știa la vremea aceea că era imbatabilă ca și garanție. Partea

vătămată a arătat că nu i-a dat banii la prima cerere, ci în urma mai multor cereri.

Inculpata a venit la el acasă. Soțul ei era în umbră și erau foarte pricopsiți.

Partea vătămată a arătat că le-a făcut socoteala constatând că averea lor personală

se ridica la suma de 1.000.000 dolari. În plus față de aceasta, era o firmă în spate,

B.E., care era destul de renumită în Brașov și care îi dăduse ei împuternicire deplină

pentru case de schimb. Inculpata avea ștampila pe mână și i-a dat fila CEC în ROL,

deși el i-a dat dolari. Filă CEC era completată integral. Trebuia să-i restituie

tot 20.000 dolari fără dobânda.

Inculpata i-a spus că

se dezvoltă, astfel că partea vătămată i-a spus că pentru că o cunoaște pe ea și

soțul ei și știe că sunt solvabili îi va da banii, astfel nu s-a încheiat niciun

contract, fiindu-i dată doar fila CEC cu titlu de garanție. Partea vătămată a arătat

că garanția restituirii a fost dată de fila CEC și de faptul că în aceasta figura

firma, aceasta chiar dacă el a împrumutat-o pe inculpata ca persoană fizică. Ulterior,

inculpata i-a mai cerut bani împrumut, însă a refuzat-o.

Partea vătămată a arătat

că a avut reprezentarea în iulie sau august 2000 când inculpata a plecat, că a fost

indus în eroare. S-au întâlnit și inculpata i-a spus că pleacă la mare cu fetițele.

Avea biroul aproape de casa lui și odată când a trecut pe acolo a văzut scandal

mare în curte. Nu a fost nevoie să discute cu oamenii pentru că aceștia strigau

că a fugit escroaca. Prin faptul că oamenii o defineau escroaca și el a avut reprezentarea

că a fost indus în eroare.

Astfel s-a dus imediat

la bancă și a introdus filă CEC, i s-a comunicat că firma nu are disponibil în cont

și nici nu a avut niciodată disponibil pentru o sumă așa de mare. Atunci s-a prezentat

la avocatul P. și i-a spus ce a pățit. I s-a spus că și domnul S.F.D. este în aceeași

situație. A formulat o acțiune civilă care se află suspendată până la soluționarea

dosarului penal.

Pentru acordarea împrumutului

inculpata a venit la el acasă pentru a lua banii, aceasta știuse că a vândut o casă

și deci că are bani, de față fiind numai ei doi. Dacă nu i s-ar fi dat fila CEC

nu ar fi împrumutat banii.

Partea vătămată a mai

arătat că la biroul inculpatei a fost de mai multe ori, pe strada M., însă pentru

alte probleme decât cele referitoare la bani. Acolo s-a mai întâlnit și cu alte

persoane care se aflau acolo pentru socializare. El mergea cam odată la 2-3 săptămâni

pe acolo. De la inculpată știe despre caracterul benefic al activității firmei.

Inculpata i-a prezentat situația ca fiind o mare favoare că-i dă el bani împrumut

ei, cu toate acestea împrumutul nu a fost cu dobândă. S-a estimat că în cursul anului

2001 cursul de schimb pentru dolar va fi mai mare, astfel că acest împrumut reprezenta

un avantaj pentru el.

Partea vătămată a mai

arătat că inculpata nu făcea din aceasta o activitate publică, astfel că relațiile

s-au derulat el și alții, în mod confidențial. Ulterior a aflat că și președintele

Camerei de Comerț, numitul F., a băgat bani, adică i-a dat bani, dar când a ieșit

scandalul că ea a fugit, soțul ei a încercat să facă rost de bani pentru a-i da

banii înapoi.

Partea vătămată a arătat

că el personal a efectuat o socoteală cu 5-6 ani înainte de a da banii împrumut

și a ajuns la concluzia că inculpata și soțul ei au proprietăți și bani cash în

valoare de 1.000.000 dolari.

Inculpata nu i-a spus

decât că va deschide niște case de schimb la București, i-a spus că se pot juca

la Bursă, că ea e specialistă însă, el a refuzat, i-a spus că îi dă bani doar pentru

casele de schimb pe care urma să le deschidă la București. A apreciat că a juca

cu banii lui la Bursă este prea riscant, chiar dacă bursa era în Anglia și nu în

România.

Nu știe dacă s-a deschis

vreo casă de schimb valutar la București, deoarece nu s-a mai interesant când a

văzut că a pierdut banii, în prezent crede că inculpata nu avea intenția să deschidă

vreo casă de schimb valutar la București.

Sub aspectul laturii civile,

partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 dolari SUA.

Partea vătămată B.I. a

arătat că la începutul anului 1999 a primit un telefon de la tatăl său care i-a

spus că are o prietenă bună care se află în situația de a avea nevoie de niște bani

pentru ea personal. Nu știa la acea vreme că aceasta are sau nu vreo firmă. După

câteva zile, în luna aprilie, a primit un telefon de la inculpată care s-a recomandat

și l-a invitat la sediul firmei în Brașov pe fosta str. 7 Noiembrie. Amabilitatea

ei a fost debordantă. Stând de vorbă cu aceasta l-a întrebat dacă o poate împrumuta

pe ea cu niște bani, nu era vorba despre firmă, pentru că ar vrea să-și cumpere

un apartament în zona Palatului pentru că vrea să-l închirieze ca spațiu pentru

schimb valutar. Fiind în centru, acel imobil era profitabil să fie închiriat. I-a

spus că a vândut un apartament în acea perioadă și are o sumă de aproape 3.000 dolari

dolari SUA în casă, avea o suma de bani ca urmare a unei vânzări, însă suma era

în mărci. Inculpata i-a spus că este prea puțin că are nevoie de mai mult, astfel

că i-a spus în după 2-3 luni urma să mai primească alți bani, inculpata fiind de

acord.

Partea vătămată a arătat

că a primit odată cu amabilitățile ei fără limită, o chitanță fără antet, fără nimic,

astfel a rugat-o să-i dea o garanție mobiliară, deoarece pentru el era o sumă mare.

Astfel i-a dat până la 3.000 de dolari SUA. A primit o chitanță de mână, prin aceasta,

inculpata atesta personal că a primit suma în mărci, ea i-a convertit în dolari

și spunea că dacă îi va da tranșa a doua, o să-i ofere dobânda de 6% pe lună.

A doua tranșă a dat-o

în iulie pentru că în perioada aceasta era foarte cald, soțul inculpatei a venit

în permanență și l-a convocat la ștrand și pescuit. Între prima și a doua tranșă

nu a primit nicio dobândă, deși aceasta era stipulată în chitanță, însă el nu a

avut nevoi pecuniare. În luna iulie a încasat bani, astfel că s-a dus la inculpată,

aceasta a rupt prima chitanță și a făcut o nouă chitanță care cuprindea și prima

sumă cu aceeași dobânda de 6% pe lună. I-a cerut o garanție, afirmând că dorește

să își cumpere un apartament. Inculpata i-a spus că are agenție imobiliară și i-a

spus că se va ocupa cu atenție deosebită de el. La al doilea împrumut când a rugat-o

să gireze cu vreun bun împrumutul, inculpata i-a spus că toate sunt girate. În perioada

dintre cele două împrumuturi a primit în fiecare săptămână cel puțin două telefoane

în care insista să-i dea banii. Și a doua tranșă a fost dată cu aceeași destinație

de a cumpăra un imobil la București. Inculpata i-a prezentat averea, respectiv 10

case închiriate în centru.

În octombrie a venit termenul

scadent, în perioada asta a cerut sume mici, 100 dolari, 200 dolari de aproximativ

4 ori. Inculpata i-a dat, dar cu amânări. La termenul scadent a mers pentru a-i

spune că vrea să cumpere o casă, inculpata i-a spus să nu se grăbească pentru că

mergea bine afacerea cu schimbul valutar și are nevoie de fonduri, astfel l-a amânat

până la 01 ianuarie 2000. A fost circumspect, dar nu avea de ales, deși ar fi vrut

banii. În ianuarie 2000 s-a dus la biroul ei pe 7 noiembrie și i-a spus să aștepte

pentru că are control de la Fisc și nu poate face manevre. La începutul lui februarie

a fost iar și secretara i-a spus că e înăuntru și nu vrea să deschidă. Atunci și-a

dat seama că este înșelăciune. S-a întâlnit cu soțul el și i-a spus să nu mai discute

cu ea, pentru că el a preluat 50% din acțiunile firmei, astfel să