ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4206/2012

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 275 din 12 octombrie 2011, Tribunalul Brașov, în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus, schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatei, astfel cum a fost stabilită de Curtea de Apel Brașov în decizia nr. 868/R din data de 18 decembrie 2009 pronunțată în dosarul penal nr. 141/62/2007, din art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru părțile vătămate descrise la punctele 1-22, 22 acte materiale, într-o faptă de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., partea vătămată I.T.V.

și o faptă distinctă, conform art. 335 alin. (2) C. proc. pen., prin extindere față de partea vătămată A.V.P., pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. În baza art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. a dispus condamnarea inculpatei S. (nume anterior D.) M.O. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 3 ani, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, 22 acte materiale. În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator al vreunei societăți comerciale prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen.

pe o durată de 5 ani, executabilă conform art. 66 C. pen. A dispus comunicarea acestor dispoziții, după rămânerea definitivă către Oficiul Registrului Comerțului Brașov, cu aplicarea art. 13 C. pen. ca urmare a neaplicării pedepsei accesorii. În baza art. 81 și 82 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani. A atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., în sensul că dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă infracțiunea săvârșită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatei pentru două infracțiuni de înșelăciune, părți vătămate I.T.V. și A.V.P., prevăzute de art. 215 alin. (1) C. pen. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 și 999 C. civ. a obligat inculpata la plata despăgubirilor civile, către părțile civile, după cum urmează: - părții vătămate M.D.O. suma de 15.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părților vătămate D. (fostă U.) M. și U.D.C.

suma totală de 20.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate M.M. suma de 1500 dolari SUA și 7631 euro, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății (pentru suma 14.500 mărci germane aceasta a fost convertită în euro, față de paritatea de 1,9 la retragerea monedei marcă de pe piață); - părții vătămate B.G. suma de 11.151 dolari SUA sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate B.I. suma de 34.520 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate S.I. suma de 6130 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate G.B.

suma de 10.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate S.F. suma de 14.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate C.G. și C.E. suma totală de 9.549 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate M.P.V. suma de 11.200 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate C.F. suma de 7000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate B.A. suma de 12.040 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate K.A.A. suma de 1500 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate S.P.

suma de 4.647 euro, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății (suma de 8830 mărci germane, a fost convertită în euro la paritatea de 1,9); - părții vătămate I.G. suma de 3500 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate A.B. suma de 18.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate S.D. suma de 3000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății și 4.000 RON; - părții vătămate N.L.Ș.C. suma de 2500 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate S.P. suma de 20.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății; - părții vătămate G.D.

suma de 15.000 dolari SUA, sau contravaloarea în RON la cursul oficial din ziua plății și - părții civile L.P.M., pentru L.P.Mi. decedat, suma de 15.600 RON. Se vor respinge celelalte pretenții solicitate de părțile civile. A respins în totalitate pretențiile solicitate de părțile vătămate I.T.V. și A.V.P. A pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 84 C. pen. în sensul că neexecutarea cu rea credință a obligațiilor civile stabilite până la expirarea termenului de încercare va determina revocarea suspendării executării pedepsei și executarea acesteia în regim de detenție. A constatat că părțile vătămate B.R.A., B.M.A. și B.S.A. nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal. A constatat că partea civilă I.B.

a renunțat la pretențiile în cuantum de 5000 dolari SUA, astfel că în baza art. 118 lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpată în favoarea statului a acestei suma, sau a contravalorii în RON la cursul oficial din ziua plății. A constatat că SC B.E. SRL și SC B. SRL nu au calitate de părți responsabile civilmente. A respins cererile privind obligarea SC B.E. SRL și SC B. SRL în solidar cu inculpata la plata despăgubirilor civile. A respins cererile formulate de părțile civile B.I., C.G. și B.G. privind obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpata să plătească statului suma de 7000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, restul acestor cheltuieli avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență că: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 170/P/2001 din data de 03 mai 2001 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei S.M.O. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În sarcina inculpatei s-a reținut că „folosindu-se de calitatea de asociat și administrator al SC B. SRL Brașov și SC B.E.

SRL Brașov, a indus în eroare, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, un număr de 4 părți vătămate, prezentându-le în mod mincinos împrejurarea că sumele de bani împrumutate de la acestea vor fi folosite în afacerile societății deși i-a folosit în interes personal, iar pentru restituirea unor sume de bani a emis niște file CEC știind că pentru valorificarea acestora nu există disponibilitate, cu consecința producerii unui prejudiciu total în valoare de 22.230 dolari SUA și 122.900.000 ROL. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 385/P/2000 din data de 28 februarie 2001, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei S.M.O.

pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În sarcina inculpatei s-a reținut că folosindu-se de calitatea de asociat și administrator al SC B. SRL Brașov și SC B.E. SRL Brașov, a indus în eroare, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, un număr de 20 părți vătămate, prezentându-le în mod mincinos împrejurarea că sumele de bani împrumutate de la acestea vor fi folosite în afacerile societății deși i-a folosit în interes personal, iar pentru restituirea unor sume de bani a emis niște file CEC știind că pentru valorificarea acestora nu există disponibilitate, cu consecința producerii unui prejudiciu total în valoare de 184.545 dolari SUA, 33.430 DM și 339.587.500 ROL.

S-a considerat că în cauză nu se poate face aplicarea art. 215 alin. (5) C. pen., având în vedere că practica instanțelor de judecată privind interpretarea art. 146 C. pen. raportat la O.G. nr. 207/2000, în sensul că prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 1 miliard ROL în dauna unei singure persoane și nu prejudiciul cumulat cauzat mai multor persoane vătămate. Cele două dosare formate la nivelul Judecătoriei Brașov, 1032/2001 și 554/2001 au fost conexate sub nr. 554/2001 în ședința de judecată din data de 19 aprilie 2002. La termenul de judecată din data de 09 noiembrie 2001, numitul A.V.P. a învederat instanței de fond că solicită reținerea în sarcina inculpatei ca act material component al infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată și a aceluia comis în dăuna sa, deoarece a împrumutat societatea SC B.E.

SRL cu suma de 700.000.000 ROL, inculpata justificând că această sumă îi era necesară pentru deschiderea unor case de schimb valutar în București, iar pentru garantarea restituirii împrumutului i-a eliberat o filă CEC fără acoperire. A fost depusă filă CEC în copie și dovada refuzului de plată, în copie. Prin sentința penală nr. 1547/2004, Judecătoria Brașov a dispus în baza art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (24 acte materiale), condamnarea inculpatei S.M.O. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune” în formă continuată. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 C. pen. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen.

raportat la art. 14 C. proc. pen. și art. 998, 999 C. civ. a fost obligată inculpata S.M.O. să plătească următoarele despăgubiri civile: - părții civile I.T.V. suma de 19.877 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile B.G. suma de 11.151 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile B.I. suma de 34.520 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății, respinge restul pretențiilor civile solicitate; - părții civile S.J. suma de 6.250 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății, respinge restul pretențiilor civile solicitate; - părții civile I.B.

suma de 5.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile B.G. suma de 10.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile S.F.D. suma de 13.270 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile C.G. suma de 9.549 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății și dobânda legală până la restituirea debitului; - părții civile M.P.V. suma de 11.200 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății, respinge restul pretențiilor civile solicitate; - părții civile C.F.

suma de 7.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Națioanale a României din ziua plății; - părții civile B.A. suma de 12.046 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile K.A. suma de 1.500 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății și dobânda legală până la restituirea debitului; - părții civile S.P. suma de 4.648 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile I.G. suma de 3.500 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile S.D.G.

suma de 3.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile B.A.I. suma de 17.970 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile N.L.Ș.C. suma de 2.500 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile S.P. suma de 20.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile G.D.I. suma de 15.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile L.P.M. suma de 187.800.000 ROL; - părții civile A.V.P.

suma de 700.000.000 ROL; - părții civile M.D.O. suma de 15.000 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile U.D.C. și U.M. suma de 6.130 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății; - părții civile M.M. suma de 4.921 dolari SUA sau echivalentul în RON calculat la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății. S-a constatat că părțile vătămate B.R.A., B.M.A. și B.S.A. nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal. A fost respinsă cererea de constituire de parte civilă formulată de către martora C.C. S-a constatat că SC B.E. SRL și SC B. SRL nu au calitatea de părți responsabile civilmente în prezenta cauză.

Împotriva acestor dispoziții, au declarat apel: Ministerul Public prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, sentința fiind criticată pentru faptul că în mod greșit s-a constatat că cele două societăți comerciale nu au calitate de parte responsabilă civilmente, cât și sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, solicitându-se majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatei. Motivele de apel au fost suplimentate oral, în ceea ce privește nelegalitatea pedepsei complementare prevăzute de art. 64 lit. d) C. pen. De asemenea și inculpata a declarat apel și a solicitat achitarea sa pentru infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată, prin trimitere la dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc.

pen. deoarece lipsește elementul intențional al laturii subiective a infracțiunii. Au mai declarat apel părțile civile S.F.D., A.V.P., B.G., P.S., B.A., B.R.A. și B.M. Prin decizia penală nr. 505 din 26 septembrie 2005 a Tribunalului Brașov au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, părțile civile S.F.D., A.V.P., B.G., P.S. împotriva sentinței penale nr. 1547/2004 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul penal nr. 554/2001, pe care a desființat-o sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, al aplicării pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. d) C. pen., al constatării împrejurării că SC B.E. SRL și SC B. SRL nu au calitatea de părți responsabile civilmente în cauză.

Rejudecând în aceste limite a fost majorată pedeapsa aplicată inculpatei de la 4 ani și 6 luni închisoare, la 6 ani închisoare, înlăturându-se pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. d) C. pen. A fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator al vreunei societăți comerciale prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen. pe o durată de 6 ani, executabilă conform art. 66 C. pen. În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 modificată, s-a dispus comunicarea acestei decizii după rămânerea definitivă către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov. S-a constatat că SC B.E. SRL și SC B. SRL au calitatea de părți responsabile civilmente în cauză și au fost obligate aceste părți civile în solidar cu inculpata la despăgubirea părților civile după cum urmează: Inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B.E.

SRL la despăgubirea părților civile B.G., S.F.D., C.G., C.F., B.A., K.A., A.B., S.D.G., N.L.Ș.C., P.S., G.D.I., M.M., A.V.P., M.D.O. Inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL la despăgubirea părților civile U.D., B.I., S.I. Inculpata a fost obligată în solidar cu părțile responsabile civilmente SC B.E. SRL și SC B. SRL la despăgubirea părților civile I.B., S.P., I.G., L.P.M. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței. Au fost respinse apelurile declarate de inculpată și de părțile civile B.A., B.R.A., B.M. împotriva aceleiași sentințe. Împotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, pentru faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze dreptul lor, fiind vorba de modul de soluționare a laturii civile a cauzei; instanța a admis o cale de atac introdusă tardiv, fiind vorba de părțile civile S.F.D.

și A.V.P.; s-au aplicat pedepse greșit individualizate; faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică, deoarece în sarcina inculpatei trebuia să se rețină art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen., față de recursul în interesul legii nr. 14/2006; procedura de citare cu inculpata la termenul la care s-a dezbătut apelul nu a fost îndeplinită. Au mai declarat recurs inculpata pentru motivele inițiale, fiind însușite parțial cele ale Ministerului Public, respectiv cele în favoarea inculpatei. Părțile civilmente responsabile au declarat recurs sub aspectul stabilirii acestei calități, iar părțile civile B.I., B.G. și C.F. au declarat recurs sub aspectul laturii civile. Prin decizia nr. 675/R din 20 decembrie 2006 au fost admise recursurile declarate de Ministerul Public, partea civilă I.T.V., părțile responsabile civilmente SC B. SRL și SC B.E.

SRL precum și de inculpata S.M.O., a fost desființată decizia apelată cauză s-a trimis pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Brașov, ca urmare a greșitei citări a inculpatei la termenul de dezbatere. Prin decizia penală nr. 214/A din data de 03 iuliw 2007 pronunțată în dosarul penal nr. 141/62/2007 a Tribunalului Brașov, au fost admise apelurile exercitate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, inculpata S.M.O., părțile civile B.G. și P.S. împotriva sentinței penale nr. 1547/2004 a Judecătoriei Brașov pe care a desființat-o relativ la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei S.M.O., al conținutului pedepsei accesorii, al neaplicării pedepsei complementare vizate de art. 64 lit. c) C. pen., al neaplicării art. 7 din Legea nr. 26/1990, al constatării faptului că SC B.E.

SRL și SC B. SRL nu au calitatea de părți responsabile civilmente și al neaplicării art. 191 alin. (3) C. proc. pen. și art. 193 alin. (4) C. proc. pen. pentru cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei în prima instanță. A fost majorată pedeapsa aplicată inculpatei S.M.O. de la 4 ani și 6 luni închisoare la 8 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza II, b) și c) C. pen. În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatei S.M.O. pedeapsa complementară vizată de art. 64 lit. c) C. pen. a interzicerii dreptului de a fi asociat sau administrator la o societate comercială pe o durată de 6 ani executabilă în condițiile art. 66 C. pen. În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii după rămânerea definitivă, la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov.

S-a constatat că SC B.E. SRL și SC B. SRL au calitatea de părți responsabile civilmente în prezenta cauza sens în care inculpata S.M.O. a fost obligată în solidar cu aceste părți responsabile civilmente la despăgubirea părților civile, în acest sens, inculpata S.M.O. a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B.E. SRL, la despăgubirea părților civile I.T.V., B.G., S.F.D., C.G., C.F., B.A., K.A., B.A.I., S.D.G., N.L.Ș.C., P.S., G.D.I., M.M., A.V.P., M.D.O. și M.P.V., pentru toți cu sumele individualizate de către prima instanță. De asemenea, inculpata S.M.O. a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL la despăgubirea părților civile U.D.C., B.I.

și S.J. pentru toți cu sumele individualizate de către prima instanță. S-a mai dispus, obligarea inculpatei S.M.O. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC B.E. SRL și SC B. SRL la despăgubirea părților civile B.G., I.B., S.P., I.G. și L.P.V. (aceasta din urmă actualmente decedată nefiind posibilă introducerea în cauză a moștenitorilor în sensul art. 21 alin. (1) C. proc. pen.) pentru toți cu sumele individualizate de către prima instanță. Împotriva acestor dispoziții au declarat recurs Ministerul Public sub aspectul faptului că în mod greșit s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei; inculpata sub aspectul modului de citare, a încălcării dreptului la apărare; părțile responsabile civilmente sub aspectul stabilirii acestei calități.

Prin decizia penală nr. 868/R din data de 18 decembrie 2009 pronunțată în dosarul penal nr. 141/62/2007 au fost admise recursurile declarate în cauză, a fost desființată decizia din apel și casată sentința instanței de fond și în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatei din art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și s-a trimis cauza spre judecată în primă instanță Tribunalului Brașov. Prin sentința penală nr. 205/S din 26 aprilie 2010, pronunțată în dosarul penal nr. 1009/62/2009, în baza art. 332 alin. (2) C. proc.

pen. raportat la art. 197 alin. (2) C. proc. pen. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilo Omului s-a dispus restituirea cauzei ce conține rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 170/P/2001 din data de 03 mai 2001 și rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 385/P/2000 din data de 28 februarie 2001, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, pentru refacerea urmăririi penale și sesizarea instanței în condiții de legalitate. S-a apreciat că urmărirea penală nu a fost începută pentru toate infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată. Astfel, s-a reținut că în dosarul penal nr. 170/P/2001 la data de 06 aprilie 2001 s-a dispus prin proces-verbal începerea urmăririi penale de către organele de poliție, pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen., față de sesizările (plângerile) formulate de părțile vătămate M.D.O.

și U.D.C. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 170/P/2001 din data de 03 mai 2001 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei S.M.O. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În drept, în sarcina inculpatei s-a reținut că „folosindu-se de calitatea de asociat și administrator al SC B. SRL Brașov și SC B.E.

SRL Brașov, a indus în eroare, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, un număr de 4 părți vătămate, prezentându-le în mod mincinos împrejurarea că sumele de bani împrumutate de la acestea vor fi folosite în afacerile societății deși i-a folosit în interes personal, iar pentru restituirea unor sume de bani a emis niște file CEC știind că pentru valorificarea acestora nu există disponibilitate, cu consecința producerii unui prejudiciu total în valoare de 22.230 dolari SUA și 122.900.000 ROL. În dosarul penal nr. 385/P/2000 s-a dispus începerea urmăririi penale prin proces-verbal de către organele de poliție, după cum urmează: - la data de 06 septembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4), (5) C. pen.

- parte vătămată I.T.V.; - la data de 20 septembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. - parte vătămată B.G.; - la data de 14 august 2000 - pentru art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - pentru faptul că a indus în eroare mai multe persoane; - la data de 12 decembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - parte vătămată S.J.; - la data de 30 ianuarie 2001 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată I.B.; - la data de 12 octombrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată B.G.; - la data de 30 august 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.F.D.; - la data de 10 ianuarie 2001 - pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată C.G.; - la data de 22 noiembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen.

- parte vătămată M.P.V.; - la data de 19 octombrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată C.F.; - la data de 19 octombrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată B.A.; - la data de 04 decembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată K.A.; - la data de 04 decembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.P.; - la data de 15 august 2000 - pentru art. 84 alin. (1), (2) Legea nr. 59/1934 - parte vătămată I.G.; - la data de 04 decembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată A.B.; - la data de 22 noiembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.D.; - la data de 02 februarie 2001 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen.

- parte vătămată N.L.Ș.C.; - la data de 21 noiembrie 2000 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată P.S.; - la data de 08 ianuarie 2001 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată G.D.I.; - la data de 09 noiembrie 2002 - pentru art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată L.P.M. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 385/P/2000 din data de 28 februarie 2001, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei S.M.O. pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În drept, în sarcina inculpatei s-a reținut că folosindu-se de calitatea de asociat și administrator al SC B. SRL Brașov și SC B.E.

SRL Brașov, a indus în eroare, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, un număr de 20 părți vătămate, prezentându-le în mod mincinos împrejurarea că sumele de bani împrumutate de la acestea vor fi folosite în afacerile societății deși i-a folosit în interes personal, iar pentru restituirea unor sume de bani a emis niște file CEC știind că pentru valorificarea acestora nu există disponibilitate, cu consecința producerii unui prejudiciu total în valoare de 184.545 dolari SUA, 33.430 DM și 339.587.500 ROL. S-a considerat că în cauză nu se poate face aplicarea art. 215 alin. (5) C. pen., având în vedere că practica instanțelor de judecată privind interpretarea art. 146 C. pen. raportat la O.G.

nr. 207/2000, în sensul că prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 1 miliard ROL în dauna unei singure persoane și nu prejudiciul cumulat cauzat mai multor persoane vătămate. S-a reținut că într-un dosar se începe urmărirea penală pentru art. 215 alin. (1), (3) C. pen., față de sesizările (plângerile) formulate de părțile vătămate M.D.O. și U.D.C., iar prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 170/P/2001 din data de 03 mai 2001 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei S.M.O. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fiind vorba de o altă încadrare juridică, respectiv alte aliniate ale art. 215 C. pen.

și cu reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., astfel că s-a apreciat că deși s-a început urmărirea penală ca urmare a plângerilor a două părți vătămate menționate în procesele-verbale de începere a urmăririi penale, acțiunea penală și trimiterea în judecată privește patru părți vătămate. Referitor la cel de al doilea dosar, s-a constatat că în aceeași manieră se începe urmărirea penală (la date diferite astfel cum s-a arătat pe larg mai sus) pentru următoarele infracțiuni: art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - parte vătămată I.T.V., art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. - parte vătămată B.G., art. 215 alin. (4), (5) C. pen. - fără a se preciza cu privire la ce parte vătămată, art. 215 alin. (4), (5) C. pen.

- parte vătămată S.J., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată I.B., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată B.G., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.F.D., art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată C.G., art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată M.P.V., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată C.F., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată B.A., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată K.A., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.P., art. 84 alin. (1), (2) Legea nr. 59/1934 - parte vătămată I.G., art. 215 alin. (1), (3) C. pen. - parte vătămată A.B., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată S.D.G., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată N.L.Ș.C., art. 215 alin. (4) C. pen.

- parte vătămată P.S., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată G.D.I., art. 215 alin. (4) C. pen. - parte vătămată L.P.M. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov cu nr. 385/P/2000 din data de 28 februarie 2001, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în lipsă a inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Ca și în cazul de mai sus, s-a apreciat că urmărirea penală se începe pentru o serie de infracțiuni printre care și pentru infracțiuni la Legea CEC-ului, trimiterea în judecată se dispune pentru infracțiunea de înșelăciune, cu alte aliniate față de actul începerii urmăririi penale dar și prin reținerea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Față de acestea s-a apreciat nulitatea urmăririi penale și implicit a sesizării instanței de judecată. Prin decizia penală nr. 868/R din 21 decembrie 2010 a Curții de Apel Brașov au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și părțile civile B.I. și B.G. împotriva sentinței penale nr. 205/S din 26 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Brașov, care a fost casată și a fost trimisă cauza Tribunalului Brașov pentru continuarea judecății. S-a apreciat că jurisprudența și doctrina sunt într-o covârșitoare majoritate, în sensul opiniei că verificările instanței, conform art. 300 alin. (1) C. proc. pen., poartă asupra actului propriu-zis (rechizitoriului), asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege în ceea ce privește conținutul actului de sesizare și respectării art. 264 alin. (3) C. proc.

pen., astfel că în principiu, examinarea eventualelor nulități din cursul urmăririi penale (încălcarea unor norme care reglementează faza urmăririi penale) este o activitate distinctă de examinarea regularității actului de sesizare și rezultă din existența, distinctă a art. 332 C. proc. pen. S-a considerat că în măsura în care se constată nulități ale urmăririi penale, care presupun restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii acesteia, ca o consecință firească se impune, evident, și refacerea rechizitoriului. Această observație trebuie însă corelată cu alte principii în materia efectelor nulității, astfel cum sunt acceptate în doctrină (izolarea efectului nulității și efectul extensiv al nulității), susținându-se constant, în doctrină, că în reglementarea C. proc.

pen. român actual nu sunt dispoziții exprese în ceea ce privește efectul extensiv al nulității, urmând ca propagarea acestui efect să fie apreciată în fiecare caz concret de către organele judiciare, în raport cu relația ce există între actul lovit de nulitate și celelalte acte procesuale întocmite. De asemenea, Curtea a apreciat că neobservarea unor dispoziții care reglementează urmărirea penală nu atrage, în toate cazurile, nulitatea absolută și, respectiv, restituirea cauzei la procuror. Distinct, încălcarea unor dispoziții din faza urmăririi penale poate atrage, în condițiile legale, nulitatea relativă, iar nu nulitatea absolută. De lege lata, această concepție a legiuitorului este reflectată de dispozițiile art. 197 alin. (1) și (2) - (3) C. proc.

pen., art. 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen., respectiv art. 332 alin. (1) și (2) C. proc. pen. Potrivit C. proc. pen., nulitatea este o sancțiune procedurală care intervine în cazul încălcării dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal - art. 197 C. proc. pen. Față de argumentele expuse și examinând cele două rechizitorii din perspectiva acestor două texte legale, Curtea a constatat ca neîntemeiată concluzia existenței unor neregularități ale actului de sesizare, în sensul că nu se poate trece la judecarea faptelor și a persoanei trimise în judecată, cu încadrarea juridică respectivă. S-a apreciat că soluția primei instanțe ar fi fost la adăpost de orice critică, în condițiile în care constatarea nelegalei sesizări a instanței s-ar fi referit la judecarea unei fapte, în materialitatea ei, pentru care nu s-ar fi desfășurat niciun act de urmărire penală.

Însă, procedura desfășurată (urmărirea penală) a vizat faptele comise de inculpată, numai că s-a dat o altă încadrare juridică ce nu poate constitui motiv de restituire, în lumina argumentelor dezvoltate supra. Ulterior, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr. 786/62/2011. Cu ocazia rejudecării în fond a cauzei, cele două dosare au fost conexate, totodată s-a dispus în baza art. 335 C. proc. pen. extinderea acțiunii penale pentru alte acte materiale ca urmare a plângerii formulate de A.V.P. la termenul de judecată din data de 09 noiembrie 2001, când acesta a învederat instanței de fond că solicită reținerea în sarcina inculpatei ca act material component al infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată și a aceluia comis în dauna să, deoarece a împrumutat societatea SC B.E.

SRL cu suma de 700.000.000 ROL, inculpata justificând că această sumă îi era necesară pentru deschiderea unor case de schimb valutar în București, iar pentru garantarea restituirii împrumutului i-a eliberat o filă CEC fără acoperire. A fost depusă filă CEC în copie și dovada refuzului de plată, în copie. Cu ocazia rejudecării au fost reaudiate părțile civile care s-au prezentat la judecată. Au fost audiați ca martori P.I.V. și C.C. Analizând aceste declarații s-au constatat următoarele: Partea vătămată B.A. a arătat că are un magazin pe str. R. din Brașov pe care l-a închiriat firmei B.E., prin M. și soțul acesteia în anul 1996 până în 1999. Aceasta a arătat că la începutul anului 1999 fiica lui s-a logodit, iar nași au fost soții S. La logodnă, inculpata l-a întrebat ce cadou ar vrea să-i facă fiicei lui, astfel i-a spus că are niște bani pe care dorește să îi dea pentru ca aceasta să își cumpere un apartament.

Inculpata i-a spus să-i dea ei acești bani, împrumut, pentru a mai deschide niște case de schimb valutar. A fost de acord, astfel i-a dat în două tranșe, odată 7.000 dolari și odată 5046 dolari pentru care i-a eliberat file CEC la Banca Ț., cu date scadente cam la 3 luni. Deoarece urma să plece în concediu la sfârșitul lui iulie 1999, s-a dus la ea pentru banii de chirie, deoarece la data de 28 a fiecărei luni trebuia să-i remită contravaloarea chiriei pentru spațiu. I-a dat aproximativ ¾ din această sumă reprezentând chirie, afirmând că are ceva probleme cu banii. Astfel a plecat în concediu și când a revenit de la mare în jurul datei de 15 august 1999, a primit un telefon, aflând astfel că M. a plecat.

Referitor la suma împrumutată, partea vătămată a arătat că a încheiat cu inculpata un contract de împrumut cu firma B.E. Acesta a arătat că el a împrumutat persoana fizică S. însă a avut reprezentarea că împrumut persoana juridică cu bani deoarece în înscrisul întocmit în antet apare numele societății. A fost încheiat un singur înscris. Fila CEC a fost emisă când i-a dat banii și contractul a fost întocmit imediat ce a dat tranșa a doua, iar contractul a fost întocmit pentru întreaga sumă. După ce i-a dat banii i-a remis contractul de împrumut cu dobânda ce se practică la bancă de 5%. După dispariția inculpatei, partea vătămată a arătat că s-a dus la bancă pentru a executa filele CEC și i s-a spus că este lipsă de fonduri.

Partea vătămată a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 12.046 dolari SUA plus dobânda legală a băncii de 5% pe an începând cu momentul de când a dat banii până la plata integrală a sumei. Partea vătămată C.F. a arătat că la finele anului 1998 s-a deplasat la casa de schimb valutar situată pe str. M. unde a avut sediul firma inculpatei S., la firma B.E. S-a dus cu banii obținuți din vânzarea unei case, pentru a schimba niște ROL în valută, respectiv dolari deoarece avea de plătit o datorit către o cumnată. Un angajat l-a dus în biroul inculpatei S.M.O., acolo inculpata, soțul ei și secretara s-au repezit să-i numere banii din plasă. Crede că avea vreo 250.000.000 ROL. Nu a avut să-i dea bani imediat, astfel l-a amânat pentru a doua zi.

A doua zi a primit o parte din bani, diferența până la 7.000 de dolari care au rămas la ea. I-a dat un CEC completat cu suma de 7.000 dolari, cerându-i să-i mai lase ei o lună banii. Nu își amintește exact ce sumă a luat de la aceasta. Nu a încheiat la vremea respectivă nici un contract. Ulterior, inculpata l-a rugat să-i mai lase banii încă 6 luni, apoi încă 3 luni, apoi el a plecat la Brăila și când s-a întors a auzit că inculpata plecase. Când inculpata a dispărut a avut reprezentarea că a fost înșelat. Inculpata i-a dat o filă CEC, pe care a introdus-o la bancă înainte de a expira termenului însă i s-a spus că nu e posibil să încaseze banii deoarece nu era împlinit termenul. Sub aspectul laturii civile partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 7.000 dolari.

Partea vătămată B.G. a arătat că a fost coleg de serviciu cu inculpata S.M.O. și cu soțul acesteia, fiind oarecum prieteni, deoarece se știau de mulți ani, aproximativ din 1972. La un moment dat a avut o situație neplăcută de sănătate, astfel inculpata a venit la spital cu soțul ei să îl vadă. În acea perioadă, aproximativ 1996, i-a spus că are nevoie de bani să o împrumute. Partea vătămată a arătat cu certitudine faptul că inculpata personal i-a cerut bani împrumut. Pentru că era în relații bune a fost de acord, aceasta și ca urmare a faptului că anterior la rândul ei, ea îl împrumutase cu bani. În cursul anului 1999 i-a împrumutat echivalentul a 11.151 dolari SUA (plata a fost efectuată în mărci și dolari).

Deoarece erau în relații bune nici măcar nu i-a cerut o chitanță, dar ea i-a făcut o chitanță spunându-i că nu se știe. În chitanță a scris că ea personal îi datorează suma de 6.000 și ceva de dolari, iar cel de al doilea înscris a fost redactat cam după 3 luni de zile, pentru restul sumei. Când inculpata i-a dat chitanța nu i-a pus nici o condiție, în sensul că nu a cerut nicio dobândă, însă aceasta a menționat în chitanță 6% dobânda pe lună. Față de acestea, partea vătămată a arătat că a întrebat-o afacere desfășoară de poate să-i dea și dobândă, nu i-a răspuns însă, i-a spus că își permite. Inculpata a luat banii dar nu știe ce a făcut cu aceștia și nici nu i-a mai dat înapoi, ulterior a aflat că aceasta a fugit din țară.

Partea vătămată a arătat că deoarece era bolnav i-a trecut în ambele hârtii și pe copii lui, A.R. și M. care nu s-au constituit părți civile pentru că nu au dat aceste sume de bani împrumut, dar ei figurau în contract. Partea vătămată a arătat că a dat inculpatei bani împrumut în virtutea relației de prietenie dintre ei, banii fiind împrumutați ei ca persoană fizică. A mai arătat că nu își amintește exact sumele în valută și ROL pe care i le-a dat împrumut, a apreciat suma globală astfel cum s-a constituit parte civilă. Nu a convenit cu inculpata termenul de restituire a banilor împrumutați prima oară, ci i-a spus să îi dea înapoi într-un termen rezonabil, de aproximativ 3 luni, însă lunar aceasta trebuia să-i dea o mică parte de împrumut, fără a se pune problema plății vreunor dobânzi.

Ulterior a intervenit cel de al doilea împrumut, fără ca inculpata să justifice de ce are nevoie de bani și nici el nu a insistat asupra acestui aspect. Fiind prieteni nu a luat în calcul posibilitatea de a fi înșelat de inculpată și nu a avut reprezentarea că nu-i va restitui banii. După mai multe intervenții de a recupera banii, începând cu anul 1999 până prin august 2000 a avut reprezentarea că nu-i va mai recupera. După scadența împrumutului a formulat acțiune în instanța civilă pentru prejudiciu care se află pe rol, fiind suspendată în prezent până la soluționarea prezentei cauze. Partea vătămată A.V.P. a arătat că a fost coleg cu soțul inculpatei din anul 1971, astfel îl cunoștea foarte bine.

Acesta a fost reprezentantul României la Misiunea economică din Egipt, astfel a avut cu ei relații prietenești foarte apropiate. Partea vătămată a arătat că inculpata făcuse niște școli de broker în Anglia și se dovedea foarte versatilă în probleme de contabilitate și management. Aceasta era administrator la B.E. și avea și ea personal și alte afaceri, pe care ea i-a spus că listase la Bursă chiar în Londra. El a avut încredere în soțul inculpatei și automat și în ea. În anul 1999 crede, a venit inculpata la el și i-a spus că trebuie să mai deschidă niște case de schimb, avea la Brașov 2-3 și nu știe câte la București și vroia să mai deschidă câteva în București. La acea vreme, casele de schimb erau o chestiune profitabilă, o afacere foarte bună, deoarece era criză mare de valută.

El a avut încredere în această afacere în sensul că el să-i dea bani pentru a o ajuta pe ea în calitate de administrator pentru firmă. I-a dat aproximativ 20.000 dolari. Ca și garanție i-a dat o filă de CEC, despre care el știa la vremea aceea că era imbatabilă ca și garanție. Partea vătămată a arătat că nu i-a dat banii la prima cerere, ci în urma mai multor cereri. Inculpata a venit la el acasă. Soțul ei era în umbră și erau foarte pricopsiți. Partea vătămată a arătat că le-a făcut socoteala constatând că averea lor personală se ridica la suma de 1.000.000 dolari. În plus față de aceasta, era o firmă în spate, B.E., care era destul de renumită în Brașov și care îi dăduse ei împuternicire deplină pentru case de schimb.

Inculpata avea ștampila pe mână și i-a dat fila CEC în ROL, deși el i-a dat dolari. Filă CEC era completată integral. Trebuia să-i restituie tot 20.000 dolari fără dobânda. Inculpata i-a spus că se dezvoltă, astfel că partea vătămată i-a spus că pentru că o cunoaște pe ea și soțul ei și știe că sunt solvabili îi va da banii, astfel nu s-a încheiat niciun contract, fiindu-i dată doar fila CEC cu titlu de garanție. Partea vătămată a arătat că garanția restituirii a fost dată de fila CEC și de faptul că în aceasta figura firma, aceasta chiar dacă el a împrumutat-o pe inculpata ca persoană fizică. Ulterior, inculpata i-a mai cerut bani împrumut, însă a refuzat-o. Partea vătămată a arătat că a avut reprezentarea în iulie sau august 2000 când inculpata a plecat, că a fost indus în eroare.

S-au întâlnit și inculpata i-a spus că pleacă la mare cu fetițele. Avea biroul aproape de casa lui și odată când a trecut pe acolo a văzut scandal mare în curte. Nu a fost nevoie să discute cu oamenii pentru că aceștia strigau că a fugit escroaca. Prin faptul că oamenii o defineau escroaca și el a avut reprezentarea că a fost indus în eroare. Astfel s-a dus imediat la bancă și a introdus filă CEC, i s-a comunicat că firma nu are disponibil în cont și nici nu a avut niciodată disponibil pentru o sumă așa de mare. Atunci s-a prezentat la avocatul P. și i-a spus ce a pățit. I s-a spus că și domnul S.F.D. este în aceeași situație. A formulat o acțiune civilă care se află suspendată până la soluționarea dosarului penal.

Pentru acordarea împrumutului inculpata a venit la el acasă pentru a lua banii, aceasta știuse că a vândut o casă și deci că are bani, de față fiind numai ei doi. Dacă nu i s-ar fi dat fila CEC nu ar fi împrumutat banii. Partea vătămată a mai arătat că la biroul inculpatei a fost de mai multe ori, pe strada M., însă pentru alte probleme decât cele referitoare la bani. Acolo s-a mai întâlnit și cu alte persoane care se aflau acolo pentru socializare. El mergea cam odată la 2-3 săptămâni pe acolo. De la inculpată știe despre caracterul benefic al activității firmei. Inculpata i-a prezentat situația ca fiind o mare favoare că-i dă el bani împrumut ei, cu toate acestea împrumutul nu a fost cu dobândă.

S-a estimat că în cursul anului 2001 cursul de schimb pentru dolar va fi mai mare, astfel că acest împrumut reprezenta un avantaj pentru el. Partea vătămată a mai arătat că inculpata nu făcea din aceasta o activitate publică, astfel că relațiile s-au derulat el și alții, în mod confidențial. Ulterior a aflat că și președintele Camerei de Comerț, numitul F., a băgat bani, adică i-a dat bani, dar când a ieșit scandalul că ea a fugit, soțul ei a încercat să facă rost de bani pentru a-i da banii înapoi. Partea vătămată a arătat că el personal a efectuat o socoteală cu 5-6 ani înainte de a da banii împrumut și a ajuns la concluzia că inculpata și soțul ei au proprietăți și bani cash în valoare de 1.000.000 dolari.

Inculpata nu i-a spus decât că va deschide niște case de schimb la București, i-a spus că se pot juca la Bursă, că ea e specialistă însă, el a refuzat, i-a spus că îi dă bani doar pentru casele de schimb pe care urma să le deschidă la București. A apreciat că a juca cu banii lui la Bursă este prea riscant, chiar dacă bursa era în Anglia și nu în România. Nu știe dacă s-a deschis vreo casă de schimb valutar la București, deoarece nu s-a mai interesant când a văzut că a pierdut banii, în prezent crede că inculpata nu avea intenția să deschidă vreo casă de schimb valutar la București. Sub aspectul laturii civile, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 dolari SUA. Partea vătămată B.I.

a arătat că la începutul anului 1999 a primit un telefon de la tatăl său care i-a spus că are o prietenă bună care se află în situația de a avea nevoie de niște bani pentru ea personal. Nu știa la acea vreme că aceasta are sau nu vreo firmă. După câteva zile, în luna aprilie, a primit un telefon de la inculpată care s-a recomandat și l-a invitat la sediul firmei în Brașov pe fosta str. 7 Noiembrie. Amabilitatea ei a fost debordantă. Stând de vorbă cu aceasta l-a întrebat dacă o poate împrumuta pe ea cu niște bani, nu era vorba despre firmă, pentru că ar vrea să-și cumpere un apartament în zona Palatului pentru că vrea să-l închirieze ca spațiu pentru schimb valutar. Fiind în centru, acel imobil era profitabil să fie închiriat.

I-a spus că a vândut un apartament în acea perioadă și are o sumă de aproape 3.000 dolari dolari SUA în casă, avea o suma de bani ca urmare a unei vânzări, însă suma era în mărci. Inculpata i-a spus că este prea puțin că are nevoie de mai mult, astfel că i-a spus în după 2-3 luni urma să mai primească alți bani, inculpata fiind de acord. Partea vătămată a arătat că a primit odată cu amabilitățile ei fără limită, o chitanță fără antet, fără nimic, astfel a rugat-o să-i dea o garanție mobiliară, deoarece pentru el era o sumă mare. Astfel i-a dat până la 3.000 de dolari SUA. A primit o chitanță de mână, prin aceasta, inculpata atesta personal că a primit suma în mărci, ea i-a convertit în dolari și spunea că dacă îi va da tranșa a doua, o să-i ofere dobânda de 6% pe lună.

A doua tranșă a dat-o în iulie pentru că în perioada aceasta era foarte cald, soțul inculpatei a venit în permanență și l-a convocat la ștrand și pescuit. Între prima și a doua tranșă nu a primit nicio dobândă, deși aceasta era stipulată în chitanță, însă el nu a avut nevoi pecuniare. În luna iulie a încasat bani, astfel că s-a dus la inculpată, aceasta a rupt prima chitanță și a făcut o nouă chitanță care cuprindea și prima sumă cu aceeași dobânda de 6% pe lună. I-a cerut o garanție, afirmând că dorește să își cumpere un apartament. Inculpata i-a spus că are agenție imobiliară și i-a spus că se va ocupa cu atenție deosebită de el. La al doilea împrumut când a rugat-o să gireze cu vreun bun împrumutul, inculpata i-a spus că toate sunt girate.

În perioada dintre cele două împrumuturi a primit în fiecare săptămână cel puțin două telefoane în care insista să-i dea banii. Și a doua tranșă a fost dată cu aceeași destinație de a cumpăra un imobil la București. Inculpata i-a prezentat averea, respectiv 10 case închiriate în centru. În octombrie a venit termenul scadent, în perioada asta a cerut sume mici, 100 dolari, 200 dolari de aproximativ 4 ori. Inculpata i-a dat, dar cu amânări. La termenul scadent a mers pentru a-i spune că vrea să cumpere o casă, inculpata i-a spus să nu se grăbească pentru că mergea bine afacerea cu schimbul valutar și are nevoie de fonduri, astfel l-a amânat până la 01 ianuarie 2000. A fost circumspect, dar nu avea de ales, deși ar fi vrut banii.

În ianuarie 2000 s-a dus la biroul ei pe 7 noiembrie și i-a spus să aștepte pentru că are control de la Fisc și nu poate face manevre. La începutul lui februarie a fost iar și secretara i-a spus că e înăuntru și nu vrea să deschidă. Atunci și-a dat seama că este înșelăciune. S-a întâlnit cu soțul el și i-a spus să nu mai discute cu ea, pentru că el a preluat 50% din acțiunile firmei, astfel să