ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2431/2013

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2431/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

recursului declarat de inculpatul S.D., constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 17 iulie 2013

pronunțată în Dosarul nr. 3098/2/2013 (1416/2013), Curtea de Apel București,

secția I penală, în temeiul art. 300 rap. la art. 160 alin. (1) și (3) C. proc.

pen., între altele, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului S.D.,

iar în baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen. și a respins ca nefondate cererile

de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi

țara, respectiv localitatea, formulate de același inculpat.

Pentru a dispune

astfel Curtea de Apel a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul

întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și

Terorism - Serviciul Teritorial Călărași, în Dosarul nr. 5/D/P/2012, din data

de 24 aprilie 2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și

trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a următorilor inculpați:

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare de bani prev.

de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen., instigare la înșelăciune prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin.

(1), (2), (3) și (5) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare de

bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a)

din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., sprijinirea unui

grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu

ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune

prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și

spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002

rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, sprijinirea unui grup

infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref.

la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege și spălare de bani prev. de art. 29

alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2)

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, și spălare de bani prev.

de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art.

41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege și complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, și spălare

de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, sprijinirea

unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la

înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și

(5) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din

Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

P.G. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26

prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen., și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c)

din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare

de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., înșelăciune prev.

de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen., și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26

alin. (2) C. pen., șantaj prev. de art. 194 alin. (1) C. pen.; și spălare de

bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., înșelăciune prev.

de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen., și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare

de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., înșelăciune prev. de

art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen., și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de inițierea și constituirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2),

(3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals prev. de

art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., spălare de bani prev. de

art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. și bancrută frauduloasă prev. de art. 143 alin. (2) lit. c) din

Legea nr. 85/2006 și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C.

pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C.

pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., înșelăciune prev. de art. 215

alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin.

(1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., spălare de

bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1),

(2), (3) și (5) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare

de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare

de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C.

pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare de bani prev. de art. 29 alin.

(1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen.; și a inculpaților:

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) și c))

din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate

la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și

(5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la

înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și

(5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr.

656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) și c)

din Legea nr. 656/2002 rep. și complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C.

pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b)

din Legea nr. 656/2002 rep.

săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a)

din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr.

656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1)

lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. și complicitate la înșelăciune prev.

de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional

organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2

lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26

alin. (2) C. pen., lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin.

(1) și (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și

c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev.

de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din

aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și bancrută frauduloasă prev. de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr.

85/2006 cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

săvârșirea infracțiunii de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev.

de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din

aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. art. 26 C. pen. rap. la

art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

și complicitate la uz de fals prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

săvârșirea infracțiunii de aderare la grup infracțional organizat, prev. de

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din

aceeași lege;

săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat,

prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct.

5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev.

de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din

aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și

săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev.

de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din

aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin ordonanțele nr.

5D/P/2012 din data de 01 noiembrie 2012 ale Biroului Teritorial Călărași din

cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată a

fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpații F.V., R.F., R.G., M.I.,

B.A., M.N., L.F., C.D. și T.N. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în

sarcina lor.

Prin ordonanțele din

data de 01 noiembrie 2012, s-a luat față de inculpații F.V., R.F., R.G., M.I.,

B.A., M.N., L.F., C.D. și T.N. măsura reținerii pe o durată de 24 ore, de la

data de 01 noiembrie 2011 ora 18:45 până la data de 02 noiembrie 2012, ora

18:45. Prin ordonanța din data de 02 noiembrie 2012 a fost pusă în mișcare

acțiunea penală față de inculpatul R.A. pentru săvârșirea infracțiunilor

reținute în sarcina sa.

Prin ordonanța din

data de 02 noiembrie 2012, s-a luat față de inculpatul R.A. măsura reținerii pe

o durată de 24 ore, de la data de 02 noiembrie 2011 ora 3:30 până la data de 03

noiembrie 2012, ora 03:30. Prin referatul din data de 02 noiembrie 2012 s-a

propus instanței de judecată luarea față de inculpații R.A., F.V., R.F., R.G.,

M.I., B.A., M.N., L.F., C.D. și T.N. a măsurii arestării preventive pe o

perioadă de 29 de zile. Prin încheierea din data de 02 noiembrie 2012 (Dosar

nr. 2794/116/2012), Tribunalul Călărași a admis cererea și a dispus arestarea preventivă

a inculpaților R.A., F.V., R.F., R.G., M.I., B.A., M.N., L.F., C.D. și T.N. pe

o perioadă de 29 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior, în mod legal de

către instanța de judecată.

Prin ordonanțele din

data de 4 decembrie 2012, 10 decembrie 2012 și 18 decembrie 2012 a fost pusă în

mișcare acțiunea penală față de inculpații N.F., C.S., R.D. și M.F.G. pentru

săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Prin ordonanțele din

data de 18 decembrie 2012 s-a luat față de inculpații N.F., C.S., R.D. și

M.F.G. măsura reținerii pe o durată de 24 ore, de la data de 18 decembrie 2012

ora 11:15 până la data de 19 decembrie 2012, ora 11:15.

Prin referatul din

data de 18 decembrie 2012, s-a propus instanței de judecată luarea față de

inculpații N.F., C.S., R.D. și M.F.G. a măsurii arestării preventive pe o

perioadă de 29 de zile.

Prin încheierea de

ședință din data de 18 decembrie 2012 (Dosar nr. 3302/116/2012), Tribunalul

Călărași a admis cererea și a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o

perioadă de 29 de zile.

Prin încheierea nr.

453A din 21 decembrie 2012, Curtea de Apel București a admis recursul

inculpatelor N.F. și C.S., a respins propunerea parchetului de arestare

preventivă a acestora și a dispus luarea față de cele două inculpate a măsurii

obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost

prelungită ulterior, până în momentul trimiterii în judecată de către organul

de urmărire penală.

Pe parcursul

cercetărilor, instanța a mai admis cererile de înlocuire a măsurii arestării

preventive formulate de inculpații T.N., L.F., B.A., M.I. și M.N.

Prin încheierea din

data de 23 ianuarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatului B.A.

de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de acesta a

măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a

fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până în momentul

trimiterii în judecată.

Prin încheierea din

data de 05 februarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatei T.N.

de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de aceasta

a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile măsură ce a

fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până în momentul

trimiterii în judecată.

Prin încheierea din

data de 06 februarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatului

L.F. de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de

acesta a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile

măsură ce a fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până

în momentul trimiterii în judecată.

Prin încheierea din

data de 06 februarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatului

M.N. de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de

acesta a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile

măsură ce a fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până

în momentul trimiterii în judecată.

Prin încheierea din

data de 28 februarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatului

M.I. de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de

aceasta a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile

măsură ce a fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până

în momentul trimiterii în judecată.

Prin încheierea din

data de 19 martie 2013, Curtea de Apel București a admis recursurile formulate

de inculpații C.D. și F.V. și respinge cererea parchetului de prelungire a

măsurii arestării preventive a celor doi inculpați și a dispus luarea față de

aceștia a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile.

Prin ordonanța din 01

noiembrie 2012 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul M.N.

pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Tot în acea dată,

organul de urmărire penală a luat față de acesta măsura obligării de a nu

părăsi țara, măsură pe care a prelungit-o succesiv, până în momentul trimiterii

în judecată.

Prin ordonanța din 21

februarie 2013, s-a luat față de învinuitul G.F., măsura obligării de a nu

părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost ulterior prelungită.

Prin ordonanța din

data de 04 martie 2012, s-a luat față de învinuitul G.G., măsura obligării de a

nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost ulterior

prelungită.

Prin ordonanța din 03

aprilie 2013, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul C.G.

pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, luându-se totodată, față

de acesta și măsura obligării de a nu părăsi țara.

Prin ordonanțele din

data de 31 martie 2013 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpații

M.G. zis G., R.P. zis B., M.M., T.B. zis B., M.S. zis T.M., M.P.U. zis P.G.,

S.D., R.G.I. zis P., M.M.A., T.G.I. zis S., M.P. zis P.P., T.G.I. zis O., M.N.

zis P.N., M.F. zisă T., A.M.V. zis P.S., T.M. și M.D. pentru săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Prin ordonanțele din

data de 31 martie 2013, s-a luat față de inculpații M.G. zis G., R.P. zis B.,

M.M., T.B. zis B., M.S. zis T.M., M.P.U. zis P.G., S.D., R.G.I. zis P., M.M.A.,

T.G.I. zis S., M.P. zis P.P., T.G.I. zis O., M.N. zis P.N., M.F. zisă T.,

A.M.V. zis P.S., T.M. și M.D. măsura reținerii pe o durată de 24 ore.

Prin încheierea de

ședință din data de 01 aprilie 2013 (Dosar nr. 850/116/2013), Tribunalul

Călărași a admis cererea și a dispus arestarea preventivă a inculpaților

menționați mai sus (în număr de 17), pe o perioadă de 29 de zile.

Prin ordonanțele din

data de 01 aprilie 2013 s-a luat față de învinuiții T.F. zis B., M.A., M.N.F.,

M.I. zis C., M.Z., M.S., R.F., R.V., R.N.T. și R.I. zis R. măsura obligării de

a nu părăsi țara, măsură pe care a prelungit-o succesiv, până în momentul

trimiterii în judecată.

Curtea de Apel a precizat

că a avut în vedere la judecarea cauzei, în primul rând, prezumția de

nevinovăție, garantarea libertății persoanei, respectarea demnității umane, dar

și aflarea adevărului.

Curtea de Apel a

menționat că orice persoană care poate sta în procesul penal, este prezumată și

considerată - atât de lege cât și de instituțiile chemate la aplicarea ei,

precum și de ceilalți membri ai societății din care fac parte - nevinovată.

Această prezumție

constituțională și legală trebuie a fi răsturnată în cursul și în cadrul unui

proces penal, după administrarea probelor și stabilirea adevărului în cazul

unei condamnări definitive.

În momentul

condamnării definitive a unei persoane, această prezumție nu mai operează,

persoana respectivă fiind considerată vinovată, deoarece față de aceasta s-a

dispus o pedeapsă penală. Cu toate acestea, arată Curtea de Apel, persoana sau

persoanele față de care s-a început o procedură penală și aceasta a parcurs

fazele prevăzute de Codul de procedură penală, printre care amintim: efectuarea

de acte premergătoare, începerea urmăririi penale, punerea în mișcare a

acțiunii penale, trimiterea în judecată și sesizarea instanței de judecată cu

soluționarea acțiunii penale, au un statut special deosebit de al celorlalți

membri ai societății față de care nu se desfășoară o procedură penală. Statutul

de persoane nevinovate, se menține însă, pe tot parcursul procesului penal,

până la soluționarea definitivă a acestuia.

Persoanele față de

care se desfășoară o procedură penală dobândesc, în diferite etape ale

procesului penal, calitățile procesuale menționate de Codul de procedură

penală, cum ar fi: făptuitor, învinuit, inculpat, pentru ca la finalul

procesului penal acestea să dobândească printr-o hotărâre definitivă calitatea

de persoană nevinovată (în cazul achitării), sau de persoană condamnă (în cazul

unei condamnări).

Față de inculpații

pentru care, în timpul urmăririi penale, organul de anchetă și cercetare penală

a luat, prin ordonanță motivată, una din cele două măsuri, considerând că

pentru bunul curs al anchetei penale era necesară luarea acestei măsuri, la

acel moment procesual, procurorul, cel care conducea și desfășura ancheta

penală, a considerat că față de acești inculpați trebuie luată această măsură

preventivă. Codul de procedură penală îi permitea și conferea acest drept.

În actuala fază a

procesului penal, cel care hotărăște cu privire la această măsură este

judecătorul cauzei care va conduce nemijlocit cercetarea judecătorească și va

aprecia în mod direct asupra necesității eficacității, oportunității și

legalității măsurii respective.

Curtea de Apel a

menționat că în această fază procesuală, judecătorul cauzei, cu respectarea

deplină a legalității, va hotărî - în mod suveran - asupra statutului

persoanelor trimise în judecată sub aspectul libertății acestora și a constatat

că prezenta cauză penală are ca obiect infracțiuni pentru care legea penală

prevede pedeapsa cu închisoare și pentru ca procesul penal să se desfășoare în

bune condiții, să se administreze toate probele necesare aflării adevărului, să

nu sufere amânări sau tergiversări, dar și pentru ca inculpații să nu se

sustragă de la judecată sau să influențeze în mod negativ parcursul cercetării

judecătorești.

La alegerea măsurii,

Curtea de Apel a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii pentru

care inculpații sunt trimiși în judecată, sănătatea, vârsta și antecedentele

acestora, toate acestea urmărind în principal starea de pericol ce s-a creat în

societate de către inculpați prin activitatea și comportamentul acestora.

În fapt, Curtea de

Apel a reținut următoarele:

Primul eșalon al

grupului este reprezentat de cei doi lideri ai grupului - inculpații R.D. și

R.F. și oamenii lor de încredere și sfătuitorii - inculpații R.G. și M.F.G.

Eșalonul secund al

grupului infracțional organizat este reprezentat de inculpații R.A., F.V.,

B.A., C.S. și C.D. Acești inculpați au avut o activitate îndelungată și

complexă în cadrul grupului, au avut de câștigat cel mai mult din punct de

vedere financiar de pe urma activității desfășurate de grup (cu excepția

membrilor din primul eșalon) și au avut relații foarte strânse cu liderii

grupului infracțional organizat, fiind angrenați pe mai multe paliere în

activitatea grupului.

Din eșalonul trei al

grupului infracțional organizat fac parte inculpații M.I., L.F., M.N. și

învinuiții G.F., N.G.M., G.G., R.G., M.N., precum și contabilele T.N. și N.F.

Palierul de protecție

al grupului infracțional organizat este reprezentat de inculpatul C.G., organ

de poliție judiciară cu gradul de comisar șef, ocupând funcția de șef birou în

cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor, Poliția municipiului Oltenița.

Încă de la începutul

activității grupului infracțional organizat condus de R.D., respectiv din anul

2005, activitatea grupului a fost sprijinită de inculpații menționați mai sus.

Membrii de bază ai grupului infracțional organizat au luat sume importante de

bani cu dobândă de la inculpații ce domiciliază în satul Sintești, com.Vidra,

jud. Ilfov, persoane la care s-a ajuns prin intermediul inculpaților R.F. și

R.G. Aceste persoane au cunoscut existența grupului infracțional organizat și

scopul constituirii acestuia (obținerea de credite bancare în mod fraudulos) și

au sprijinit activitatea acestuia prin asigurarea finanțării diferitelor

cheltuieli ocazionate de obținerea creditelor bancare dar și asigurarea unor

venituri constante pentru membrii grupului infracțional organizat, cunoscând că

sumele împrumutate și dobânzile consistente solicitate le vor fi restituite în

momentul obținerii creditelor bancare.

Inculpații au

reprezentat latura de susținere financiară, extrabancară, a activității

grupului infracțional organizat, între aceste persoane și membrii grupului

încheindu-se contracte civile verbale sau scrise de împrumut oneroase. Prin

sumele de bani obținute de la cămătari, s-a asigurat o continuitate a

activității de obținere a creditelor bancare, timp de 6 ani de zile, perioadă

în care membrii grupului infracțional organizat au obținut credite bancare

frauduloase ce depășesc suma de 22 milioane de euro.

Astfel, în perioada

2005 - 2011, inculpații R.D., R.F., R.G. și M.F.G. au luat de persoanele

menționate mai sus, bani cu dobândă, persoane care nu s-au înregistrat la

organele fiscale pentru a declara veniturile obținute din contractele civile de

împrumut încheiate, în scopul achitării impozitului pe venit prevăzut de lege,

deși, conform dispozițiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (art. 39 și

urm.) și Ordonanței nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (art. 72 și

urm.) ei aveau această obligație.

Conform prevederilor

legislative anterior menționate, orice persoană fizică cetățean român care

domiciliază pe teritoriul țării și care obține venituri din activități

dependente sau independente are obligația de a declara organelor fiscale veniturile

obținute și de a plăti impozitul pe venit. Excepțiile sunt strict și limitativ

prevăzute de lege, contractele civile de împrumut oneroase, neîncadrându-se în

vreunul din cazurile exceptate de la plata impozitului pe venit.

Pentru inculpații

menționați mai sus, acordarea de împrumuturi oneroase este o modalitate de

viață, sumele primite cu titlu de dobândă, reprezentând surse de venit bogate

și constante pentru aceștia. Inculpații dețin în proprietate imobile

impresionante iar martorii și coinculpații audiați în cauză au arătat că au

văzut la aceștia sume foarte mari de bani numerar precum și cantități

impresionante de monezi de aur (galbeni).

Sumele de bani

împrumutate au fost luate inițial pentru a se cumpăra Complexul de creștere a

porcilor C. Ulmeni, continuându-se a se lua bani cu dobândă până în anul 2010

și pentru alte cheltuieli necesare desfășurării "activității" cu

creditele bancare (sume de bani necesare pentru plata comisioanelor de analiză

a dosarelor de credit, a rapoartelor de evaluare, datoriilor către stat - având

în vedere că scriptic societățile controlate de grup înregistrau cifre de

afaceri mari pentru care datorau impozite/taxe la bugetul de stat - a taxelor

notariale, sume necesare realizării rulajului financiar, sume necesare pentru

avansurile solicitate de către bănci sau pentru scoaterea de sub ipotecă a unor

imobile precum și sume de bani reprezentând "atenții" destinate

reprezentanților instituțiilor bancare și liber profesioniștilor cu care

trebuia să intre în contact pentru completarea dosarelor de credit) precum și

alte cheltuieli de interes personal (de ex campania electorală a inc. R.D. din

anul 2008), din probe rezultând că o parte din aceste sume au fost pierdute de

membrii grupării la jocurile de noroc.

Astfel, în perioada

2005 - 2010, inculpații R.D., R.F., R.G. și M.F.G. au împrumutat sume de bani

cu dobândă cuprinsă între 7 și 40% pe lună (aplicându-se și dobândă la dobândă

pentru lunile în care nu se plătea dobânda datorată) de la numeroase persoane

din satul Sintești, sumele de bani împrumutate și dobânzile aferente fiind

achitate acestora din banii obținuți din creditele bancare obținute în mod

fraudulos. Aceste sume de bani au fost achitate către cămătari atât numerar cât

și prin transferuri bancare între firmele controlate de membrii grupului

infracțional organizat condus de R.D. și societățile deținute de cămătari.

Folosindu-se de

societăți tip "fantomă", fără activitate comercială,

"administrate" chiar de către cămătari, de membrii familiilor

acestora sau de către persoane interpuse, sumele de bani sunt transferate către

societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat condus de

R.D. (în cazul în care se acordau împrumuturi pentru obținerea de credite,

această situație fiind însă de excepție, marea majoritate a banilor împrumutați

de către grup fiind primită numerar de la cămătari) și, mai ales de la

societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat

condus de R.D.

Majoritatea

societăților comerciale controlate de persoanele din Sintești au fost

verificate în perioada 2008 - 2011, unele de mai multe ori, de fiecare dată

constatându-se nereguli grave cum ar fi - nefuncționarea societății la sediul

declarat, imposibilitatea identificării responsabililor cu societatea în vederea

efectuării controlului, lipsa documentelor necesare funcționării, majoritatea

controalelor concretizându-se în plângeri penale înaintate către diferite

unități de parchet.

Se constată că aceste

transferuri de bani au loc după obținerea creditelor bancare de către

societățile comerciale controlate de grupul infracțional organizat condus de

inculpații R.D. și R.F. Suma totală a transferurilor provenite de la

societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat condus de

R.D. se ridică la suma de 43.269.500 lei. În grupul infracțional organizat,

condus de inculpatul R.D., cămătarii au găsit o sursă bogată de venituri

ilicite, având interes în a-i împrumuta cu sume cât mai mari pentru a li se

restitui ulterior valori mult mai mari.

Aceștia dovedesc un

interes foarte mare în ceea ce privește activitatea desfășurată de R.D., R.F.

și apropiații lor, aceștia ajungând să cunoască ziua exactă în care se primesc

creditele, cunosc locul de întâlnire al membrilor grupării (un bar situat

vizavi de sediul B.D. - Sucursala Unirea), se interesează periodic de stadiul

în care se găsesc dosarele de creditare, venind în dese rânduri la birou în

Oltenița, menținând permanent legătura telefonică cu membrii grupării, ajungând

chiar, într-o ocazie să și sustragă geanta cu documente a inculpatului R.D.

pentru a se asigura că acesta nu le ascunde alte proiecte de obținere a

banilor.

Inițial, cămătarii

sunt încântați de "investiția" lor aflând că inculpații R.F. și R.D.

au cumpărat folosindu-se de banii împrumutați de la ei Complexul de creștere a

porcilor Ulmeni și încep valorificarea fierului vechi de pe platformă.

Ulterior, aceștia îi

ajută pe membrii grupării în obținerea de credite bancare, asigurându-le

mijloacele financiare necesare obținerii creditelor, interesul lor fiind acela

de a se obține bani pentru a li se achita datoriile și mai ales dobânzile

aferente.

Mai întâi,

împrumuturile cu dobândă erau date doar pe baza unor înțelegeri verbale pentru

ca, ulterior, odată cu creșterea valorii sumelor împrumutate să se ceară file

cec ca garantare a restituirii sumelor solicitate iar apoi, cămătarii au

început să se solicite garanții imobiliare, încheindu-se, în acest sens,

numeroase contracte de împrumut oneroase, deghizate în contracte de

vânzare-cumpărare sau antecontracte de vânzare-cumpărare în care se specifică

că deja fusese achitat integral prețul solicitat.

Începând cu anul

2009, cămătarii au început să ceară în contul datoriilor terenuri pentru ca

apoi, să ceară membrilor grupării să îi ajute să "pună" aceste terenuri

la bancă pentru obținerea de credite bancare, întocmai așa cum procedaseră și

membrii grupării, dorind să fie "prima mână" la împărțirea banilor

din credite și să nu mai aștepte după inculpatul R.D. și ceilalți.

În afară de

terenurile primite de la membrii grupului infracțional organizat, cămătarii își

achiziționează și separat terenuri pentru a le folosi în scopul obținerii de

credite bancare.

Astfel, la data de 11

noiembrie 2008, numiții C.I. și C.E., după ce în urmă cu câteva luni lotizează

un teren primit moștenire în 27 loturi, încep vânzarea acestor loturi către

cămătarii din Sintești, după cum urmează: T.A. cumpără șapte loturi la prețul

de 455.000 lei; M.G. cumpără zece loturi la prețul de 1.600.000 lei; T.B. -

două loturi, unul la prețul de 12.444 euro (ambele sunt în prezent în garanție

la B.R. pentru creditul luat pe SC R.M. SRL); M.D. - trei loturi la prețul de

87.000 lei (toate fiind în prezent în garanție la B.D.).

Începând cu anul

2010, cămătarii au început să depună cereri și să obțină și separat credite

bancare, cum s-a întâmplat în cazul lui S.D., T.B. și T.M.

Cei mai mulți bani cu

împrumut au fost luați de la inculpații M.D., M.G. zis G., M.P.U. zis P.C. sau

P.G., M.P. zis P.P., M.N. zis P.N., R.G.I. zis G., T.M., R.G.I. zis P., S.I.

zis C. și familiile acestora. Între toate aceste persoane sunt relații de

rudenie sau afinitate.

Toți s-au ajutat

reciproc pentru a obține cât mai mulți bani de pe urma creditelor bancare, dar,

separat, se constată că fiecare dintre persoanele arătate mai sus au avut

relații și mai strânse cu familia de bază (soții, copiii, frați, părinți) și cu

toții au conlucrat pentru atingerea scopului urmărit.

Pe numele

inculpaților sunt încheiate numeroase contracte de împrumut, acte de stingere a

datoriilor, contracte fictive de vânzare-cumpărare întocmite în scopul

garantării restituirii sumelor împrumutate și contracte de vânzare-cumpărare cu

preț fictiv prin care membrii grupului infracțional organizat condus de R.D. au

cedat diferite imobile pentru stingerea datoriilor.

Asupra măsurilor

preventive, Curtea de Apel a reținut că potrivit art. 300

2

pen., instanța este datoare să verifice, din oficiu, în situația în care

inculpații sunt arestați, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia

măsurii arestării preventive, iar potrivit art. 160

b

alin. (1) și

alin. (3) C. proc. pen. când instanța constată că temeiurile care au determinat

arestarea impun în continuate privarea de libertate sau că există temeiuri noi

care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată

menținerea măsurii arestării preventive, verificarea acestei măsuri fiind

făcută nu mai târziu de 60 de zile.

În cazul de față,

măsurile preventive au fost luate - arestare pentru un număr de 22 de

inculpați, respectiv obligarea de a nu părăsi țara/localitatea, față de un

număr de 17 inculpați - prin încheierile mai sus menționate.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Curtea de Apel a apreciat că măsura arestării preventive a

inculpaților a fost dispusă cu respectarea art. 149

1

fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 68

1

referire la art. 143 C. proc. pen., rap. la art. 148 lit. f) C. proc. pen.,

motiv pentru care, a constatat legalitatea și temeinicia acesteia. De asemenea,

din datele existente în cauză, Curtea de Apel a constatat că sunt suficiente

indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpații au

săvârșit faptele prevăzute de legea penală pentru care sunt cercetați,

relevant, sub acest aspect fiind amplul material probator aflat la dosar,

printre care: contracte de credit, documentele care au stat la baza acordării

creditelor, relații ORC, documente de la instituții bancare, contracte de

împrumut, contracte de stingere a datoriilor, contracte de vânzare cumpărare și

antecontracte de vânzare-cumpărare autentificate și olografe, extrase cont,

procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declarații inculpați,

coinculpați și martori atestă îndeplinirea condițiilor prev. de art. 143 C.

proc. pen.

Toate aceste elemente

au fost apreciate că fac, în prezent, ca prezumția de nevinovăție să fie pusă -

în mod serios - la îndoială, față de persoanele trimise în judecată în cauză.

Materialul probator

existent la dosarul cauzei ce a necesitat o activitate elaborată minuțios și

profesionist, prezentarea tuturor situațiilor și circumstanțelor în care s-au

aflat inculpații, conexiunile și legăturile ce rezultă din probele existente

sunt de natură să determine orice observator de bună-credință, chiar și fără a

avea o pregătire juridică în materie că în mod obiectiv inculpații în cauză

sunt implicați în fapte care ar putea constitui infracțiuni.

La acest moment

procesual, Curtea de Apel a menționat faptul că nu este chemată să hotărască

dacă inculpații sunt vinovați sau nu, ci doar să verifice dacă temeiurile care

au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi

care să justifice privarea de libertate.

După cum se poate

constata dispoziția legală mărginește și limitează rolul instanței la a

verifica cele două ipoteze în care se află inculpații.

Totodată, este

neîndoielnică îndeplinirea condiției, privind cuantumul pedepsei infracțiunilor

pentru care sunt cercetați inculpații.

Cât privește condiția

referitoare la existența în cauză a probelor din care să rezulte că lăsarea în

libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică,

Curtea de Apel a constatat că și aceasta este îndeplinită. Astfel, s-a reținut

că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol

social ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de

legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a

faptei.

Având în vedere

natura și gravitatea infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de către inculpați,

modalitatea concretă de comitere a acestora, gradul concret de pericol social,

precum și circumstanțele reale ale săvârșirii acestora, Curtea de Apel a

apreciat că sunt incidente și în continuare dispozițiile art. 148 lit. f) C.

proc. pen., având în vedere că cei 22 de inculpați au săvârșit infracțiuni

pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani,

existând totodată probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret

pentru ordinea publică.

Ordinea publică

înseamnă, între altele, climatul social firesc, optim, care se asigură

printr-un ansamblu de norme și măsuri și care se traduce prin funcționarea

normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și

respectarea drepturilor acestora. Pe de altă parte, comiterea unor fapte grave

neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și

ar crea inculpaților impresia că pot persista în sfidarea legii.

Gravitatea faptelor

comise de către inculpați se concretizează în urmarea produsă, în sensul

inducerii sentimentului de insecuritate pe care l-ar provoca în rândul

societății civile lăsarea în libertate, amplificarea și diversificarea

criminalității asociate fenomenului devalizării instituțiilor financiar

bancare, natura și gravitatea faptelor săvârșite, pluralitatea de fapte și

făptuitori, circumstanțele reale de săvârșire a faptelor și, nu în ultimul

rând, de persoana fiecărui inculpat - unii în stare de recidivă, alții

cunoscuți cu antecedente penale.

Faptele reținute ca

fiind comise în sarcina inculpaților au o gravitate socială deosebită,

modalitatea și condițiile în care susțin procurorii, au fost comise de către

persoanele trimise în judecată, denotă că acestea prezintă un grad de pericol

public deosebit atât pentru ordinea publică în general.

În speță, Curtea de

Apel a reținut că inculpații și-au desfășurat activitatea infracțională

neîntrerupt, o perioadă îndelungată de timp, perseverând în săvârșirea de

infracțiuni contra patrimoniului, săvârșind o paletă largă de astfel de

infracțiuni, cu singurul scop - acela al obținerii de venituri ilegale,

substanțiale și într-un timp extrem de scurt - demonstrând un dispreț total și

profund față de toate regulile de conduită socială și față de legile țării.

Atunci când se

constată, pe baza probelor administrate, că infracțiunile săvârșite sunt de o

gravitate deosebită, că faptele s-au derulat pe o perioadă lungă de timp, cu o

relativă ritmicitate, că valoarea materială a prejudiciului este mare, măsura

arestării preventive se impune ca o necesitate, fiind întrunite condițiile

prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., în sensul că lăsarea în

libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Circumstanțele

arătate conturează o stare de pericol concret pentru ordinea publică, astfel

cum este acesta înțeles și de jurisprudența în materie. De asemenea, la

evaluarea cerinței prev. de art. 148 lit. f) teza a II-a C. proc. pen., se

impune a fi avute în vedere amploarea activităților infracționale reținute în

sarcina tuturor inculpaților, puternica rezonanță socială negativă pe care

infracțiunile de acest gen le generează în rândul membrilor societății civile

dar și împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în

importante surse de venituri ilicite pentru autorii lor, economia neagră

înflorind în contextul economic dificil cu care se confruntă țara noastră.

Din întregul material

probator administrat în cauză, rezultă că activitățile de cămătărie constituie

singurul venit al inculpaților, un venit sigur care le asigură un grad foarte

ridicat al nivelului de trai, acest aspect constituind încă un argument că

lăsați în libertate inculpații și-ar relua activitățile infracționale în

vederea procurării veniturilor necesare întreținerii.

Astfel, în speță,

lăsarea în libertate a inculpaților a fost apreciată că prezintă în continuare

un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă după analiza

coroborată a elementelor extrase din mijloacele de probă administrate în cauză.

Pe de altă parte, sub

aspectul temeiniciei, față de caracterul excepțional al arestării preventive,

ținând seama de circumstanțele concrete ale cazului, respectiv că inculpații

sunt trimiși în judecată pentru fapte care prin natura lor afectează buna

desfășurare a serviciilor financiar bancare, are o pondere mai mare decât cea a

regulii generale a judecării în stare de libertate.

Nu în ultimul rând,

Curtea de Apel a apreciat că motivele plauzibile de a se crede că inculpații au

săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată persistă în

continuare și impun privarea de libertate.

Față de toate cele

arătate, revocarea a fost considerată ca fiind neconformă normelor, iar

înlocuirea arestării preventive prin luarea unei alte măsuri mai puțin

restrictive alternativă la cea mai aspră măsură, ținând cont și de împrejurarea

că termenul rezonabil nu a fost depășit, iar actele de procedură au fost

efectuate cu celeritate-nu se justifică în prezenta cauză.

Prin prisma celor mai

sus arătate, Curtea de Apel a constatat că măsura arestării preventive a

inculpaților se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal,

conform art. 136 alin. (1) C. proc. pen.

Față de gravitatea

deosebită a faptelor, circumstanțele personale favorabile inculpaților,

conduita anterioară, starea de sănătate a lor sau a membrilor familiilor lor

rămân fără relevanță la momentul procesual analizat, întrucât acestea nu pot

înlătura pericolul.

Referitor la

susținerea, în sensul că inculpații nu mai prezintă pericol concret pentru

ordin

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-07-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 11 iulie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 5568/2/2012 (2179/2012), Curtea de Apel București, secția a II-a penală, pe rol fiind soluționarea
ÎCCJ 2012-11-03
0,95
ÎCCJ, Secția penală
în principal revocarea măsurii arestării preventive și în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Prin rezoluția din 4 iulie 2012 din dosarul nr. 54/P/2012 al Parchetului de
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 269/2013
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 17 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a dispus menținerea stării de are
ÎCCJ 2013-05-30
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1874/2013
acțiunilor întreprinse, cât și faptul că aceste activități ilicite constituiau o sursă constantă de venit și un mod de viață. S-a mai avut în vedere și împrejurarea că a fost pronunțată o hotărâre de condamnare în primă instanță, context în
ÎCCJ 2013-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală
împiedica, liberi fiind, ancheta penală, neexistând riscul ca ei să nu se prezinte în instanță. Instanța de fond a apreciat astfel că măsurile alternative ce sunt oferite de legislația română, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara,
Sursă