ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3021/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3021/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor
de față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.
280 din 6 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în
dosarul nr. 25448/3/2011, s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.,
raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpatului A.G.,
sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional
organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
fost achitat inculpatul A.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de
organe, țesuturi sau celule prevăzute de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 159 din
Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 – art. 76 C.
pen., a fost condamnat inculpatul A.G., la pedeapsa de 3 luni închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii de scoatere din țară de organe, țesuturi sau
celule fără autorizația specială emisă de A.N.T.
În baza art. 71 C.
pen., i-a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercițiul
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 81 C.
pen., raportat la art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei
principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni ce
se va calcula cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței de fond.
I s-a atras atenția
inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., referitoare la revocarea
suspendării condiționate a executării pedepsei în ipoteza săvârșirii unei noi
infracțiuni în interiorul termenului de încercare.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
fost achitat inculpatul P.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1)
din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
fost achitat inculpatul P.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
complicitate la trafic de organe, țesuturi sau celule prevăzute de art. 26 C.
pen., raportat la art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen.
În baza art. 26 C.
pen., raportat la art. 159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen. și art. 74 – art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.C., la
pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate
la scoaterea din țară de organe, țesuturi sau celule fără autorizația specială
emisă de A.N.T.
În baza art. 71 C.
pen., i-a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercițiul
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 81 C.
pen., raportat la art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei
principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni ce
se va calcula cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței de fond.
I s-a atras atenția
inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., referitoare la revocarea
suspendării condiționate a executării pedepsei în ipoteza săvârșirii unei noi
infracțiuni în interiorul termenului de încercare.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
fost achitată inculpata L.N.L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
constituire a unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 39/2003.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
fost achitată inculpata L.N.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
complicitate la trafic de organe, țesuturi sau celule prevăzute de art. 26 C.
pen., raportat la art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. b¹) C. proc.
pen., a fost achitată inculpata L.N.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
complicitate la scoaterea din țară de organe, țesuturi sau celule fără
autorizația specială emisă de A.N.T. prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art.
159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 18¹
alin. (3) C. pen., raportat la art. 91 lit. c) C. pen., i s-a aplicat
inculpatei sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 500 de
lei.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
fost achitată inculpata P.M.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
constituire a unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 39/2003.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
fost achitată inculpata P.M.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic
de organe, țesuturi sau celule prevăzute de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. b¹) C. proc.
pen., a fost achitată inculpata P.M.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
complicitate la scoaterea din țară de organe, țesuturi sau celule fără
autorizația specială emisă de A.N.T. prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art.
159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 18¹
alin. (3) C. pen., raportat la art. 91 lit. c) C. pen., i s-a aplicat
inculpatei sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 1.000 de
lei.
S-a luat act că
partea civilă D.V., a renunțat la constituirea de parte civilă în cauză.
În baza art. 109 alin.
(4) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul A.G. a bunurilor
ridicate cu ocazia percheziției efectuate la adresa din complexul rezidențial L.L.,
bunuri ce nu au legătură cu soluționarea prezentei cauze.
În baza art. 191 alin.
(1) – (2) C. proc. pen., art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. pen., au
fost obligați inculpații A.G. și P.C. la plata sumei de 2.000 de lei cu titlu
de cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatele P.M.G. și L.N.L. la
plata sumei de 1.000 lei fiecare cu același titlu.
În baza art. 192 alin.
(3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța
această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Societatea
SC E. SRL a fost înființată în cursul anului 1996, având ca asociați pe
inculpații A.G. și P.C., iar în cursul lunii aprilie 2010 obiectul de
activitate al societății a fost completat cu codul CAEN 8690, alte activități
referitoare la sănătatea umană. Societatea a dobândit și un nou punct de lucru
situat în București, str. Părintele Galeriu, hotărându-se ca activitățile
acestui punct de lucru să se desfășoare sub denumirea de S.S.
La 20
aprilie 2010, SC E. SRL, prin inculpatul A.G., a încheiat cu societatea C.B. S.L.,
cu sediul în Madrid, Spania (societate acreditată pentru desfășurarea de
activități de bancă de celule din luna decembrie 2009), un acord de colaborare,
societatea C.B. S.L. urmând a asigura servicii de procesare a celulelor stem recoltate
din sânge din cordon ombilical în instalațiile autorizate din H.A.I., acestea
urmând a fi conservate în instalațiile aparținând C.B. S.L. sau, după caz, cele
aparținând V.S. din Marea Britanie.
La data
de 26 aprilie 2010, a fost încheiat între SC E. SRL, reprezentantă prin
inculpatul A.G., în calitate de director executiv, și U.P.S.R. SRL un contract
de prestare de curierat rapid, pentru transportul de substanțe biologice,
categoria B, valabil pentru o durată de un an.
La data
de 07 mai 2010, SC E. SRL a depus o cerere adresată A.N.T. pentru autorizarea
efectuării de import/export de sânge din cordonul ombilical, cerere ce nu a
fost aprobată datorită unor deficiențe în documentația depusă de societate
(diferențele existente cu privire la denumirea societății, SC S.S.E. SRL sau SC
E. SRL; lipsa dovezii punctului de lucru din Str. Părintele Galeriu; expirarea
certificatului pentru operatorul aerian F.S.; nedepunerea documentelor de
acreditare pentru C.B. S.L. și M.A.I.).
Începând
cu luna iunie 2010, în cadrul punctului de lucru din București al societății SC
E. SRL și-au desfășurat activitatea și inculpatele P.M.G. și L.N.L.
Din
actele dosarului a rezultat că inculpata P.M.G. și-a început activitatea, la
data de 01 iunie 2010, având ca atribuții de serviciu traducerea din limba
spaniolă a documentației referitoare la folosirea kitului de recoltare a
celulelor stem, purtarea de discuții cu persoanele care încheiau contractele,
semnarea de contracte pe perioada în care inculpatul A.G. nu se afla în România.
Inculpata
L.N.L. a început colaborarea cu SC E. SRL la data de 07 iunie 2010, lucrând part
time, aceasta având ca atribuții distribuirea de materiale publicitare la mai
multe spitale din București. Inculpata L.N.L. a asistat și la încheierea
contractului cu martora P.M.A., fără a contribui însă la încheierea acestuia,
aspect confirmat de declarația martorei. La data de 24 august 2010, împreună cu
inculpata P.M.G., aceasta a procedat și la preluarea și predarea către SC U.P.S.R.
SRL pentru expedierea către C.B. S.L. a trei kituri în care se aflau sânge din
cordonul ombilical, un fragment din cordonul ombilical și o eprubetă cu sângele
mamei.
Potrivit
actelor aflate în volumul III din dosarul de urmărire penală, în perioada 12
iulie - 20 septembrie 2010, au fost încheiate de S.S.E. Banca de Celule Stem un
număr de 28 de contracte de recoltare și prelucrare a sângelui din cordonul
ombilical și stocare prin criogenizare a celulelor stem, 6 dintre acestea fiind
încheiate de inculpata P.M.G., iar restul de inculpatul A.G. În momentul
semnării contractelor, martorelor le era încredințat un kit în care urma să se
recolteze sânge din cordonul ombilical, un fragment din cordonul ombilical și o
eprubetă cu sângele mamei, kiturile fiind achiziționate de la societatea spaniolă
de către inculpatul A.G. din fondurile puse la dispoziție de inculpatul P.C.
În cazul
a 16 contracte dintre cele menționate s-a realizat efectiv și recoltarea
sângelui ombilical și a unei mostre de țesut ombilical, de către medicii care
au asistat la naștere, după cum rezultă din actele aflate la dosar și din
declarațiile persoanelor care au încheiat contractele. Au avut loc recoltări în
cazul numitelor S.F. la 15 septembrie 2010, P.R. la 13 septembrie 2010, P.M.A. la
24 august 2010, D.N. la 27 iulie 2010, N.C. la 18 august 2010, A.R.I. la 25
august 2010, A.M.I. la 12 septembrie 2010, R.M.E. la 10 septembrie 2010, P.E. la
09 septembrie 2010, O.M.A. la 24 august 2010, D.D. la 24 august 2010,
A.E. la 12 august 2010
, S.M. la 24 august 2010, G.T. la 24 august 2010, G.M. la
12 august 2010 și B.D.A. la 10 septembrie 2010.
Materialul
biologic recoltat a fost expediat în Spania prin intermediul U.P.S.R. SRL,
aspect confirmat de adresa emisă de această societate, dar și din declarațiile
inculpaților. Prima expediere a avut loc la data de 28 iulie 2010, ultima
dintre acestea având loc în cursul lunii septembrie 2010.
Astfel,
cum rezultă din certificatele de procesare și de stocare depuse la dosar, dar
și din declarațiile martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești,
probele recoltate au fost procesate de către Centrul Oncologic M.A.I., Madrid,
Spania (unitate acreditată începând cu luna iulie 2009) fiind ulterior stocate
la banca de celule V.C., Marea Britanie (unitate, de asemenea, acreditată).
Societatea
SC E. SRL a obținut autorizație de import/export sânge din cordonul ombilical
la data de 27 aprilie 2011, fiind important de menționat faptul că această
autorizație s-a eliberat având în vedere contractul încheiat de societate cu C.B.
S.L., Madrid, Spania, și M.A.I., Madrid, Spania, aceleași unități la care a
avut loc activitatea de prelucrare a sângelui recoltat și în cazul contractelor
încheiate în perioada iulie - septembrie 2010 și care au eliberat certificatele
de procesare depuse la dosar.
Cu privire la
încadrarea juridică a faptelor instanța de fond a reținut, în esență, că pentru
infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 nu sunt
întrunite elementele constitutive, dispunându-se achitarea inculpaților în
temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.
proc. pen.
Asocierea
inculpaților A.G. și P.C. în cadrul SC E. SRL, societate înființată în cursul
anului 1996, nu a avut drept scop săvârșirea de infracțiuni.
De asemenea, nici
înființarea punctului de lucru din București, str. Părintele Galeriu sau luarea
hotărârii ca acest punct de lucru să funcționeze sub denumirea de S.S.E. Banca de
Celule Stem, nu are conotații penale.
Pe de altă parte nici
activitatea reținută în sarcina inculpatelor L.N. și P.M., nu poate fi
circumscrisă unei activități de constituire a unui grup infracțional organizat.
Reproșarea acestora că societatea unde au fost angajate nu a deținut
autorizație de import/export și continuarea raporturilor de muncă în aceste
condiții nu echivalează cu o asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni
grave.
În ceea ce privește
infracțiunea prevăzută de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 instanța de
fond a apreciat, în esență, că această infracțiune poate fi reținută doar în
condițiile în care prin organizarea sau efectuarea preluării de organe sau a
celulelor umane pentru transplant se urmărește obținerea unui profit ilicit.
Pe de altă parte,
transplantul trebuie să fie realizat imediat prelevării organului, aspect care
nu poate fi reținut în cauză, celule stem fiind prelevate pentru o eventuală utilizare
a acestora doar atunci când donatorii ar solicita acest lucru.
În opinia instanței
de fond legea interzice comerțul cu organe, astfel că activitatea desfășurată
de inculpați în cadrul SC E. SRL nu poate intra, din această perspectivă, sub
influența legii penale.
S-a mai reținut că a
considera activitatea inculpaților ca fiind infracțiune, circumscrisă dispoziției
art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 și a accepta interpretarea dată
acestui text de către Parchet ar duce la concluzia că toate societățile
comerciale implicate în astfel de operațiuni, potrivit datelor A.N.T. există 12
societăți cu un obiect de activitate similar care percep taxe pentru serviciile
oferite, săvârșesc infracțiunea de trafic de organe, concluzia fiind însă
absurdă în condițiile în care chiar autoritățile statului autorizează acest tip
de activitate.
În ceea ce privește
forma de participație a inculpaților la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.
159 din Legea nr. 95/2006, Tribunalul a apreciat că autoratul poate fi reținut
doar în sarcina inculpatului A.G., acesta fiind persoana care a organizat
scoaterea din țară a sângelui ombilical recoltat în calitatea sa de director
executiv al SC E. SRL prin semnarea contractului de
prestare
de curierat rapid, pentru transportul de substanțe biologice, cu
U.P.S.R. SRL, societatea ce a realizat material transportul
celulelor din România. În cazul celorlalți inculpați, care prin activitățile
desfășurate, finanțare în cazul inculpatului P.C., încheierea contractelor în
cazul inculpatei P.M.G. și promovarea activității societății în cazul
inculpatei L.N.M. și predarea unor colete societății de transport, au sprijinit
scoaterea din țară a sângelui recoltat în lipsa unei autorizații speciale,
Tribunalul a apreciat că nu se poate reține forma autoratului, ci doar cea a
complicității la infracțiunea menționată, dispunând schimbarea încadrării
juridice din infracțiunea prevăzută de art. 159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat
la art. 159 din Legea nr. 95/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a mai arătat că
deși în cauza de față s-ar fi putut pune problema răspunderii penale a
persoanei juridice, având în vedere că activitatea de export în lipsa unei
autorizații speciale a fost efectuată de SC E. SRL, în realizarea obiectului de
activitate, trebuie menționat că, potrivit art. 19¹ alin. (2) C. pen.,
eventuala răspundere a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanelor
fizice care au contribuit, în orice mod, la săvârșirea aceleiași infracțiuni.
În privința
inculpatelor L.N.L. și P.M.G., Tribunalul a considerat că acestea au sprijinit
prin activitățile desfășurate, astfel cum au fost descrise mai sus, inclusiv
prin predarea unor kit-uri de recoltare către U.P.S.R. SRL scoaterea din țară a
sângelui placentar în lipsa unei autorizații eliberate de A.N.T. Promovarea
firmei și încheierea de contracte cu părinții sunt acte care au ajutat la
scoaterea din țară a materialului biologic recoltat, fiind acte de complicitate
în sensul art. 26 C. pen.
De asemenea,
Tribunalul a reținut că, astfel cum rezultă și din declarația inculpatei L.N.L.,
aceasta a acționat cu intenție indirectă în săvârșirea infracțiunii prevăzută
de art. 26 C. pen., raportat la art. 159 din Legea nr. 95/2006. Inculpata a
precizat că bănuia că firma nu posedă autorizația eliberată de A.N.T., dar că
nu a adresat nicio întrebare în legătură cu acest aspect celor doi asociați ai
firmei și că, în ciuda acestei bănuieli, a comunicat secretarei directorului
Spitalului Giulești că societatea deține autorizația eliberată de A.N.T., în
același sens fiind și convorbirea din data de 15 septembrie 2010 purtată de L.N.L.
cu inculpata P.M.G. Or, acest mod de a acționa este specific intenției
indirecte, inculpata dându-și seama de consecințele potențial periculoase ale
faptelor sale și nefăcând nimic pentru preîntâmpinarea acestui rezultat.
Declarațiile
inculpatei P.M.G., coroborate cu procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate
în prezentul dosar confirmă și în cazul acesteia cunoașterea lipsei
autorizației de import/export pentru sânge placentar.
S-a menționat că
pretinsa necunoaștere de către inculpate a caracterului penal al activității
desfășurate în lipsa autorizației nu este de natură să înlăture răspunderea
acestora față de dispozițiile art. 51 alin. (4) C. pen.
Pe de altă parte, în
cazul celor două inculpate, Tribunalul a apreciat că faptele săvârșite de
acestea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni prin raportare
la criteriile prevăzute de art. 18¹ alin. (2) C. pen. Tribunalul a avut în
vedere lipsa de antecedente penale a celor două inculpate, atitudinea sinceră a
acestora, împrejurările în care acestea au ajuns să săvârșească faptele
reținute în sarcina lor. Astfel, s-a arătat că inculpatele au fost angajate în
cadrul societății SC E. SRL începând cu luna iunie 2010, primind un salariu de
360 de lei în cazul inculpatei L.N.L., pentru un program de lucru de 4 ore
zilnic, și 540 de lei în cazul inculpatei P.M.G., activitatea desfășurată de
acestea nepresupunând cunoașterea în detaliu a normelor legale aplicabile.
Într-adevăr, inculpatele au continuat să își desfășoare activitatea și după
momentul în care au aflat că societatea nu funcționa în deplină legalitate, dar
nu poate fi ignorat faptul că nu intra în atribuțiile acestora obținerea
autorizației și că refuzul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ar fi dus la
pierderea locului de muncă, într-o situație economică nefavorabilă. S-a
apreciat că importantă pentru aprecierea pericolului social al faptelor
reținute în sarcina inculpatelor este și contribuția redusă pe care acestea au
avut-o la săvârșirea infracțiunii și faptul că, în concret, interesele
persoanelor de la care a avut loc recoltarea de sânge din cordonul ombilical nu
au fost vătămate prin scoaterea acestuia din țară fără autorizație specială
emisă de A.N.T.
În consecință, în
baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. b¹)
C. proc. pen., Tribunalul a dispus achitarea celor două inculpate pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 159 din
Legea nr. 95/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și în baza art. 18¹
alin. (3) C. pen., raportat la art. 91 lit. c) C. pen., a aplicat acestora
sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 500 de lei în cazul
inculpatei L.N.L. și 1.000 lei în cazul inculpatei P.M.G.
S-a arătat că
aplicarea unei amenzi mai ridicate în cazul inculpatei P.M.G. s-a impus prin
raportare la contribuția sa, mai extinsă decât a celeilalte inculpate.
Dacă în
privința inculpatelor P.M.G. și L.N.M., Tribunalul a apreciat raportat la
elementele prezentate mai sus că faptele lor nu prezintă gradul de pericol
social al unei infracțiuni, nu aceeași este situația în cazul inculpaților A.G.
și P.C.
S-a
menționat că acești inculpați cunoșteau pe deplin necesitatea obținerii unei
autorizații din partea A.N.T. și consecințele penale ale lipsei acesteia,
aspect dovedit de convorbirile telefonice interceptate, dar și de declarațiile
acestora.
Astfel,
la data de 27 august 2010, inculpatul A.G. i-a comunicat inculpatului P.C. că
„tre’ să mânăresc ceva, că tre’ să semnez un contract cu una care-mi cere
autorizație și tre’ să zic: Domne’, am ceva provizoriu, a expirat, la nu știu
cât septembrie”, iar la 25 august 2010 îi spune aceluiași inculpat „până nu am
autorizație de la A.N.T. … sunt mai … așa … sunt mai prudent” și că „e vorba și
de contracte și de așa .. Adică, să țin io cumva hârtiile, tot ce-ar fi, tot
ce-ar fi … să țin în … Să fie într-o cutie, în mașină, nu știu”, iar inculpatul
P.C. îi răspunde „Hai, mă, că nu vin ăia, cine poate să vină? Doar ăia de la
A.N.T., dar și ăia știu că avem actele depuse la ei”.
Cu toate acestea,
inculpații au decis să înceapă activitatea punctului de lucru din București și
să încheie contracte de recoltare în lipsa autorizației eliberate de A.N.T.,
acceptând consecințele faptelor lor.
Având în vedere
contribuția ridicată a celor doi inculpați, inculpatul A.G. fiind cel care a
organizat întreaga activitate a punctului de lucru din București cu sprijinul
activ financiar și moral al inculpatului P.C., faptul că acestora, în calitatea
de asociați ai SC E. SRL, le incumba obținerea autorizației și importanța normei
legale încălcate, Tribunalul a apreciat că faptele săvârșite de aceștia
prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, dispunând condamnarea
acestora.
Însă, raportat la
lipsa antecedentelor penale, la conduita bună pe care inculpații au avut-o în
societate anterior faptelor ce fac obiectul prezentului dosar, la faptul că, în
concret, sângele ombilical recoltat a fost prelucrat și depozitat în
străinătate de către unități autorizate, astfel încât persoanele care au
încheiat contracte cu inculpații nu au fost prejudiciate, la faptul că
inculpații au continuat demersurile pentru obținerea autorizației de
import/export pe toată perioada supusă analizei instanței, aceasta fiind în
final eliberată, Tribunalul a apreciat că se impune reținerea în favoarea
acestora de circumstanțe atenuante, conform art. 74 C. pen., cu consecința
coborârii limitei de pedeapsă conform art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.
Totodată, având în
vedere elementele indicate mai sus, Tribunalul a apreciat că aplicarea unei
pedepse în cuantum de 3 luni închisoare în cazul ambilor inculpați, cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2
ani și 3 luni este suficientă pentru atingerea scopurilor pedepsei prevăzute de
art. 52 C. pen., la alegerea modalității de executare contribuind și faptul că
din luna septembrie 2010 până la momentul pronunțării prezentei hotărâri
inculpații nu au mai avut nici un contact cu legea penală.
Împotriva hotărârii
pronunțată de instanța de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. și inculpații A.G. respectiv P.C.
Prin decizia penală nr.
348 din 11 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală,
s-a dispus respingerea, ca nefondate, a apelurilor declarate de
apelanții-inculpați A.G. și P.C., împotriva sentinței penale nr. 280 din 06
aprilie 2012 a Tribunalului București, secția I-a penală.
În baza art. 379 pct.
2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală,
împotriva sentinței penale nr. 280 din 06 aprilie 2012 a Tribunalului
București, secția I-a penală.
A desființat în parte
sentința apelată și rejudecând pe fond a respins, ca neîntemeiată, sesizarea din
oficiu întemeiată pe dispozițiile art. 334 C. proc. pen., privind schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în
judecată a inculpaților P.C. și L.N.L., respectiv
din
infracțiunea prevăzută de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat
la art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. și în consecință:
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
achitat pe inculpatul P.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de
organe, țesuturi sau celule prevăzute de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a
achitat pe inculpata L.N.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de
organe, țesuturi sau celule prevăzute de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
A menținut restul dispozițiilor
sentinței apelate.
În baza art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., a obligat pe fiecare apelant-inculpat, la câte 200 lei,
cheltuieli judiciare către stat, aferente apelurilor pe care le-au declarat.
În baza art. 192 alin.
(3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, aferente apelului
declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, au rămas în sarcina statului.
Instanța de apel a
reținut următoarele:
Primul motiv de apel ce
vizează greșita schimbare a încadrării juridice a infracțiunilor pentru care
s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, pentru inculpații P.C. și L.N.L.
din infracțiunile prevăzute de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 și art.
159 din Legea nr. 95/2006, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în
infracțiunile prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 158 alin. (1) din
Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen., raportat
la art. 159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; iar
pentru inculpata P.M.G. din infracțiunea prevăzute de art. 159 din Legea nr. 95/2006
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzute de art. 26 C.
pen., raportat la art. 159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen.
Deși criticile
cuprinse în acest prim motiv de apel al parchetului se referă la toate
schimbările de încadrări juridice dispuse de prima instanță, cele învederate în
susținerea respectivelor critici vizează în principal schimbarea încadrării
juridice a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a
inculpaților, pentru inculpații P.C. și L.N.L. din infracțiunile prevăzute de art.
158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în
infracțiunile prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 158 alin. (1) din
Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în privința
celorlalte schimbări de încadrări juridice nefiind prezentate argumente care să
justifice temeinicia opiniei parchetului.
În consecință,
Curtea, analizând concluziile primei instanțe care au stat la baza schimbarea
încadrării juridice a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în
judecată a inculpaților P.C. și L.N.L. din infracțiunile prevăzute de art. 158 alin.
(1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în
infracțiunile prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 158 alin. (1) din
Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a apreciat că în
speță o asemenea schimbare de încadrare juridică nu se impunea.
Astfel, având în
vedere conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de organe, țesuturi sau
celule umane, prevăzute de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, care
constă în „
organizarea sau efectuarea prelevării de
organe,
țesuturi sau celule de origine umană pentru transplant, în scopul obținerii
unui profit material pentru donator sau organizator”,
a reținut că
elementul material este prevăzut în două variante alternative, respectiv,
„organizarea” sau „ efectuarea”.
Întrucât din probele
dosarului a rezultat că
inculpatul P.C. a fost cel care a finanțat activitatea firmei SC E.
SRL, la care era asociat cu inculpatul A.G., iar inculpata L.N.L. în calitate
de agent de vânzări a fost cea care a desfășurat activități de promovare a
societății, a apreciat că în mod greșit a reținut prima instanță că aceste
fapte exced noțiunii de „organizare” prevăzută ca element material al
infracțiunii
de trafic de organe, țesuturi sau celule umane, în textul incriminator, art. 158
alin. (1) din Legea nr. 95/2006, dispunând astfel schimbarea încadrării
juridice a acestei infracțiuni reținute în sarcina celor doi, din forma
coautoratului, în forma complicității, considerându-i coautori numai pe
inculpații A.G. și P.M.G.
Având în vedere că în
opinia Curții, activitățile celor patru inculpați, fără a fi identice, s-au
conjugat de asemenea natură încât, au contribuit în mod nemijlocit la
realizarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de trafic
de organe, țesuturi sau celule umane, prevăzute de art. 158 alin. (1) din Legea
nr. 95/2006, în sensul că se circumscriu noțiunii de organizare a activității
incriminate, a apreciat că nu se impunea reținerea complicității la săvârșirea
acestei infracțiuni, pentru inculpații
L.N.L. și P.C., aceștia alături
de ceilalți doi inculpați, fiind coautori la săvârșirea infracțiunii
menționate.
Pentru
aceste considerente, Curtea a apreciat că acest motiv de apel al parchetului
este întemeiat.
Referitor
la celelalte schimbări de încadrare juridică, dispuse de prima instanță, cu
privire la inculpații L.N.L., P.C. și
P.M.G., pe care judecătorul fondului i-a
considerat complici la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 159 din Legea nr.
95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și nu coautori ai acestei
infracțiuni, Curtea a respins criticile parchetului ca nefondate.
Astfel, a arătat că
instanța de fond a apreciat în mod corect că autoratul poate fi reținut doar în
sarcina inculpatului A.G., acesta fiind persoana care a organizat scoaterea din
țară a sângelui ombilical recoltat în calitatea sa de director executiv al SC E.
SRL prin semnarea contractului de
prestare de
curierat rapid, pentru transportul de substanțe biologice, cu
U.P.S.R. SRL, societatea ce a realizat material transportul
celulelor din România. În cazul celorlalți inculpați, care prin activitățile
desfășurate, finanțare în cazul inculpatului P.C., încheierea contractelor în
cazul inculpatei P.M.G. și promovarea activității societății în cazul
inculpatei L.N.M. și predarea unor colete societății de transport, au sprijinit
scoaterea din țară a sângelui recoltat în lipsa unei autorizații speciale, este
evident, așa cum a conchis și instanța de fond, că nu se poate reține forma
autoratului, ci doar cea a complicității la infracțiunea menționată,
dispunându-se întemeiat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzute
de art. 159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în
infracțiunea prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 159 din Legea nr. 95/2006
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Al doilea motiv de
apel ce vizează greșita achitare a celor patru inculpați pentru infracțiunea prevăzute
de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc.
pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost considerat nefondat, de
către instanța de prim control judiciar pentru următoarele argumente:
SC E.
SRL, a fost înființată în cursul anului 1996, prin asocierea inculpaților A.G.
și P.C., având drept scop desfășurarea de activități comerciale licite, aspect
dovedit de lipsa vreunei încălcări a normelor penale până în cursul anului 2010
și de înființarea punctului de lucru din București, str. Părintele Galeriu, și
de luarea hotărârii ca acest punct de lucru să funcționeze sub denumirea de S.S.E.
Banca de Celule Stem, aspecte care nu au nici un fel de conotații penale.
Încheierea
contractelor cu C.B.S.L. și U.P.S.R. SRL în cursul lunii aprilie 2010 au
reprezentat acte necesare în vederea obținerii autorizației de import/export a
sângelui ombilical iar angajarea inculpatelor L.N.L. și P.M.G. începând cu luna
iunie 2010 s-a făcut în vederea desfășurării unei activități permise de lege și
nu în scopul constituirii unui grup infracțional.
Faptul că
inculpații A.G. și P.C. au intenționat să își desfășoare activitatea în deplină
legalitate rezultă și din împrejurarea că, anterior începerii activității
punctului de lucru din București, aceștia au depus la A.N.T. documentația
necesară pentru obținerea autorizației de import/export sânge din cordonul
ombilical, între momentul depunerii cererii, 07 mai 2010, și data încheierii
primului contract de recoltare și stocare celule stem, 12 iulie 2010, trecând
un interval de peste 2 luni, demersurile pentru obținerea autorizației
continuând ulterior.
Mai mult
activitatea inculpatelor L.N.L. și P.M.G. nu poate fi nici ea înțeleasă ca o
activitate de constituire a unui grup infracțional organizat, prin aderare la un
astfel de grup, în condițiile în care un grup infracțional organizat nu poate
fi constituit din mai puțin de trei persoane, potrivit art. 2 lit. a) teza întâi
din Legea nr. 39/2003.
Din
declarațiile inculpatului A.G. a rezultat că acesta nu le-a adus niciodată la
cunoștință inculpatelor expres faptul că în lipsa autorizației de import/export
eliberată de A.N.T. firma nu își poate desfășura activitatea, fiind astfel
puțin probabil ca în momentul angajării inculpatele să fi avut reprezentarea că
sunt implicate într-o activitate ilegală.
Cunoașterea
de către acestea pe parcursul desfășurării activității a faptului că societatea
nu deținea autorizația de import/export și continuarea raporturilor de muncă și
în aceste condiții nu echivalează cu o asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni grave, înțeleasă ca o reuniune cu perspectiva unei durate în timp a
mai multor persoane în vederea realizării unui scop infracțional comun, acestea
urmărind aducerea la îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.
Față de
cele arătate, instanța de apel a arătat că,
Tribunal,
în mod
corect, a apreciat
că în cazul infracțiunii prevăzute de art. 7 alin.
(1) din Legea nr. 39/2003 nu sunt întrunite elementele constitutive, dispunând
achitarea tuturor inculpaților în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat
la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.,
Al treilea motiv de
apel vizează greșita achitare a inculpaților A.G. și P.M.G. pentru infracțiunea
prevăzute de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. și a inculpaților P.C. și L.N.L. pentru infracțiunea prevăzute de art.
26 C. pen., raportat la art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la
art. 10 lit. d) C. proc. pen., arătând următoarele:
Instanța
de control judiciar a subliniat că împărtășește opinia Tribunalului, în sensul
că ceea ce interzice art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 este comerțul cu
organe, țesuturi sau celule, fapt demonstrat, în primul rând, de denumirea
infracțiunii, dar și de alin. (2) al articolului. În acest context, profitul
interzis de dispozițiile art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 apare ca
fiind un profit ilicit legat de activitatea de comercializare a organelor,
țesuturilor și celulelor.
Așa cum
s-a arătat, în cauza de față nu s-a realizat un astfel de comerț cu sângele
ombilical recoltat, care a rămas, în urma prelucrărilor efectuate, în
stăpânirea efectivă a celor de la care a fost prelevat sângele, fiind doar depozitat
la o bancă de celule acreditată, și doar cei de la care s-a realizat prelevarea
sângelui au posibilitatea de a dispune de acesta.
Autorizația
eliberată de A.N.T. societății SC E. SRL în luna aprilie 2011 pentru realizarea
de import/export de sânge placentar/mostre de sânge din cordonul ombilical a
avut în vedere contractele încheiate cu aceeași unitate la care s-a realizat
prelucrarea mostrelor prelevate de la martorii audiați în prezentul dosar,
cercetările efectuate nerelevând deficiențe în îndeplinirea obligațiilor
contractuale de către inculpați, o astfel de autorizație emisă de A.N.T. fiind
necesară numai pentru exportul de sânge placentar către o bancă de celule
agreată din străinătate sau pentru desfășurarea de activități de bănci de
celule.
Așadar,
este evident că nu se poate reține că inculpații ar fi traficat sângele
placentar recoltat în scopul obținerii unui profit material interzis de
dispozițiile art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 sau că organizarea
prelevării de celule a fost realizată pentru transplant, ca o consecință
imediată și necesară a activității de organizare a prelevării de organe,
țesuturi sau celule și ca sursa a profitului ilicit.
În cazul
de față, inculpații au acționat nu în vederea transplantului, ci în vederea
prelucrării sângelui recoltat și a stocării celulelor stem rezultate în urma
acestei prelucrări, transplantul reprezentând doar o posibilitate în realizarea
căreia inculpații nu mai au nicio implicare.
Contractele
încheiate de SC E. SRL sunt contracte
de recoltare și
prelucrare
a sângelui din cordonul ombilical și stocare prin criogenizare a celulelor stem
și urmarea acestor contracte, sângele din cordonul ombilical a fost supus
prelucrării pentru prelevarea de celule stem de către Hospital M.A.I., celule
stem rezultate fiind stocate în cadrul V.S. din Marea Britanie, aceasta fiind
scopul în care inculpații au acționat și astfel profitul obținut este legat de
activitatea de prelucrare, de stocare și punerea la dispoziția persoanelor
îndreptățite a celulelor stem stocate la cerere, iar nu de un transplant viitor
ce se poate sau nu realiza.
În consecință și
acest motiv de apel a fost respins ca nefondat.
Al patrulea motiv de
apel vizează greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților A.G. și
P.C. pentru infracțiunea prevăzută de art. 159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C.
pen., raportat la art. 159 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen.
Având în vedere lipsa
antecedentelor penale ale celor doi inculpați, conduita bună pe care au avut-o
în societate anterior faptelor ce fac obiectul prezentului dosar, faptul că, în
concret, sângele ombilical recoltat a fost prelucrat și depozitat în străinătate
de către unități autorizate, astfel încât persoanele care au încheiat contracte
cu inculpații nu au fost prejudiciate, împrejurarea că inculpații au continuat
demersurile pentru obținerea autorizației de import/export pe toată perioada
supusă analizei instanței, aceasta fiind în final eliberată, Curtea a
considerat că instanța de fond a apreciat întemeiat că se impune reținerea în
favoarea acestora de circumstanțe atenuante, conform art. 74 C. pen., cu
consecința coborârii limitei de pedeapsă conform art. 76 alin. (1) lit. c) C.
pen.
Astfel, aplicarea
unei pedepse în cuantum de 3 luni închisoare în cazul ambilor inculpați, cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2
ani și 3 luni a fost apreciată ca fiind suficientă pentru atingerea scopurilor
pedepsei prevăzute de art. 52 C. pen.
Drept urmare
criticile parchetului au fost respinse ca nefondate.
Al cincilea motiv de
apel vizează greșita achitare a inculpatelor P.M.G. și L.N.L. sub aspectul
săvârșirii infracțiunii de complicitate la scoaterea din țară de organe,
țesuturi sau celule fără autorizația specială emisă de A.N.T. prevăzute de art.
26 C. pen., raportat la art. 159 din Legea nr. 95/2006 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin.
(1) lit. b¹) C. proc. pen.,
În cazul celor două
inculpate, Tribunalul a apreciat justificat că faptele săvârșite de acestea nu
prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni prin raportare la
criteriile prevăzute de art. 18¹ alin. (2) C. pen., respectiv: lipsa de
antecedente penale a celor două inculpate, atitudinea sinceră a acestora,
împrejurările în care acestea au ajuns să săvârșească faptele reținute în
sarcina lor.
Astfel, inculpatele
au fost angajate în cadrul societății SC E. SRL începând cu luna iunie 2010,
primind un salariu de 360 de lei în cazul inculpatei L.N.L., pentru un program
de lucru de 4 ore zilnic, și 540 de lei în cazul inculpatei P.M.G., activitatea
desfășurată de acestea nepresupunând cunoașterea în detaliu a normelor legale
aplicabile.
Este adevărat că
inculpatele au continuat să își desfășoare activitatea și după momentul în care
au aflat că societatea nu funcționa în deplină legalitate, dar nu poate fi
ignorat faptul că nu intra în atribuțiile acestora obținerea autorizației și că
refuzul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ar fi dus la pierderea locului
de muncă, într-o situație economică nefavorabilă.
Așa cum a apreciat și
prima instanță, importantă pentru aprecierea pericolului social al faptelor
reținute în sarcina inculpatelor este și contribuția redusă pe care acestea au
avut-o la săvârșirea infracțiunii și faptul că, în concret, interesele
persoanelor de la care a avut loc recoltarea de sânge din cordonul ombilical nu
au fost vătămate prin scoaterea acestuia din țară fără autorizație specială
emisă de A.N.T.
În consecință, Curtea
a respins acest motiv de apel, ca nefondat.
Al șaselea motiv de
apel vizează nelegalitatea hotărârii ca urmare a neaplicării dispoziției art. 64
lit. c) în cadrul pedepsei complementare, pentru inculpații A.G. și P.C.
Cei doi inculpați au
fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 159 din Legea nr.
95/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 159 din Legea nr. 95/2006
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege care nu prevede ca
obligatorie aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi.
În aceste condiții, o
asemenea pedeapsă complementară ar fi putut fi aplicată numai în condițiile prevăzute
de art. 65 alin. (1) C. pen., dacă pedeapsa principală aplicată ar fi fost de
cel puțin 2 ani închisoare, ceea ce nu se regăsește în speța de față, în care
inculpații au fost condamnați la câte 3 luni închisoare fiecare, cu aplicarea art.
81 C. pen.
Așadar, criticile
parchetului au fost respinse ca nefondate.
Ultimul motiv de
apel, vizează omisiunea instanței de fond de a efectua cercetarea
judecătorească cu privire la sumele de bani obținute de inculpați prin
săvârșirea infracțiunilor și de a dispune, în temeiul art. 118 lit. e) C. pen.,
confiscarea sumelor de bani astfel dobândite, care nu au fost restituite
părților vătămate și nici nu au servit la despăgubirea acestora.
Curtea a arătat încă
de la început că dintre cele trei infracțiuni pentru care inculpații au fost
trimiși în judecată, numai infracțiunea prevăzute de art. 158 alin. (1) din
Legea nr. 95/2006, prevede în conținutul ei constitutiv
scopul
obținerii unui profit material pentru donator sau organizator, această
infracțiune putând fi teoretic singura care să aducă un anumit profit ilegal
celor în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea ei.
Așa cum a
opinat și Tribunalului, instanța de apel a apreciat că scopul normei de incriminare
este acela de a proteja caracterul non-profit al transplantului, înțeles ca
transferul unor organe, țesuturi sau celule de la o persoană la alta, ceea ce
nu exclude faptul că nicio persoană implicată în efectuarea tehnică a
transplantului sau a activităților preliminare acestuia nu poate realiza un
folos material, întrucât altfel, s-ar ajunge la ideea absurdă ca medicii sau
asistenții implicați în aceste operațiuni să nu beneficieze de nicio
remunerație pentru activitatea lor și ca toate activitățile legate de
prelevarea de organe și transplantul acestora să fie gratuite.
În
condițiile în care prima instanță a ajuns, în urma analizării probelor de la
dosar, la concluzia că nu se impune condamnarea inculpaților pentru această
infracțiune, întrucât nu sunt întrunite elementele ei constitutive, orice alte
aspecte ce ar fi putut decurge din reținerea acestei infracțiuni în sarcina
inculpaților nu s-au mai impus a fi analizate, printre acestea fiind și
aspectul material, al obținerii unui eventual profit ilegal.
Totuși,
judecătorul fondului a analizat și acest aspect, care de altfel a fost reliefat
de inculpați și în fața instanței de apel, prin declarațiile pe care le-au dat,
din care au rezultat aceleași concluzii ca cele ale primei instanțe, în sensul
inexistenței unui asemenea profit, altul decât cel
reprezentant de contravaloarea serviciilor puse la dispoziție de o societate
comercială autorizată pentru funcționare în domeniul transplantului și a
activităților adiacente, cum sunt cele legate de băncile de celule.
Împotriva ambelor
hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție – D.I.I.C.O.T. și inculpații A.G. și P.C.
Parchetul a critica
hotărârile prin prisma cazului de casare prevăzute de art. 385
9
pct.
17, 18 și 14 C. proc. pen.
S-a solicitat casarea
acestora și în rejudecare condamnarea inculpaților și pentru infracțiunea prevăzută
de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 respectiv art. 7 din Legea nr. 39/2003,
apreciind ca fiind întrunite elementele constitutive ale acestora, iar probele
administrate dovedesc, pe deplin, vinovăția acestora.
În ceea ce privește
individualizarea judiciară a pedepselor s-a solicitat majorarea acestora,
înlăturarea dispozițiilor art. 18
1
C. pen., pentru inculpatele L.N. și
P.M. și condamnarea la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a
executării.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, examinând recursurile prin prisma criticilor formulate cât
și din oficiu cauza, conform art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen.,
constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
A. Inculpații au fost
trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție – D.I.I.C.O.T. reținându-se că în perioada aprilie - septembrie 2010
s-au constituit într-un grup infracțional organizat în vederea prelevării de
țesuturi și celule de origine umană pentru transplant, în scopul obținerii unui
profit pentru organizatori, pe care ulterior le expediau pentru a fi stocate la
o firmă din Spania.
S-a reținut că
inculpatul A.G., în calitate de director executiv al S.S.E. – Banca de Celule
Stem din cadrul SC E. SRL a încheiat mai multe contracte de recoltare și
prelucrare a sângelui din cordonul ombilical și stocare prin criogenizare a
celulelor stem, substanțele biologice fiind recoltate și, ulterior, expediate
în Spania prin intermediul U.P.S.R. SRL, deși societatea nu deținea autorizația
specială emisă de A.N.T.
Activitatea
infracțională derulată de inculpatul A.G. a fost sprijinită de inculpatul P.C.,
asociat în cadrul SC E. SRL, care a finanțat toate activitățile desfășurate dar
și de inculpatele L.N. și P.M.G., care au încheiat contracte cu părinții de la
care s-au recoltat celule și țesuturi și care au transplantat kiturile până la
unitatea de expediție, deși cunoșteau că societatea nu deține autorizație din
partea A.N.T.
În drept faptele au
fost încadrate, de acuzare, în dispozițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 158
alin. (1) și art. 159 din Legea nr. 59/2006 privind reforma în sănătate.
Din probele
administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești
rezultă că SC E. SRL a fost înființată în cursul anului 1996 avându-i ca
asociați pe inculpații A.G. și P.C., în obiectul de activitate al acesteia
fiind incluse din aprilie 2010, și alte activități referitoare la sănătatea
umană.
Astfel cum reține și
instanța de fond, la data de 20 aprilie 2010 SC E. SRL, prin intermediul
inculpatului A.G., a încheiat cu SC C.B. Madrid un acord de colaborare în baza
căruia, această din urmă societate asigura serviciile de procesare a celulelor
stem recoltate din sângele ombilical în instalațiile autorizate din Hospital M.A.I.
Madrid, fiind conservate în instalațiile aparținând B. S.L. sau cele care
aparțineau V.S. din Marea Britanie.
De asemenea, la data
de 26 aprilie 2010 între SC E. SRL reprezentată de inculpatul A.G. și U.P.S.R. SRL
s-a încheiat un contract de prestare curierat rapid, pentru transportul substanțelor
biologice recoltate de la părinți.
Pentru desfășurarea
acestor activități trebuia obținut avizul de la A.N.T. astfel că, la data de 7
mai 2010, SC E. SRL a formulat o cerere în acest sens, care inițial nu a fost
aprobată datorită unor lipsuri în documentația depusă.
Deși nu aveau acest
aviz, începând cu luna iunie 2010, în cadrul punctului de lucru din București
al SC E. SRL și-au desfășurat activitatea și inculpatele P.M. și L.N., fără a
cunoaște însă toate datele privind condițiile de desfășurare a activității.
Inculpata P.M. avea
ca și atribuții de serviciu, traducerea actelor în limba spaniolă, purtarea de
discuții cu persoanele care încheiau contractele, respectiv semnarea
contractelor pe perioada în care inculpatul A.G. nu se afla în țară.
La rândul său,
inculpata L.N. a început colaborarea cu SC E. SRL la 7 iunie 2010 având ca
atribuții distribuirea materialelor publicitare la mai multe spitale.
Din probele administrate
rezultă că în perioada 12 iulie - 20 septembrie 2010 au fost încheiate de S.S.E.
un număr de 28 contracte de recoltare și prelucrare a sângelui din cordonul