ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2052/2013

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 90 din 06 iulie 2012 Tribunalul Mureș a dispus următoarele: În baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.D.E., în temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., art. 66 C. pen., raportat la art. 215 alin. (5) teza finală C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., a interzicerii exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani.

S-a constatat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie față de infracțiunile pentru care acuzatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1.504 din 08 mai 2003 pronunțată de Judecătoria Galați, modificată de Tribunalul Galați prin decizia penală nr. 1.404 din 03 decembrie 2003 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 116 din 16 februarie 2004 a Curții de Apel Galați și este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1.171 din 27 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Galați modificată de Tribunalul Galați prin decizia penală nr. 452/A din 31 octombrie 2008 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 360/R din 25 mai 2009 a Curții de Apel Galați.

S-a constatat că pedepsele aplicate prin cele două hotărâri judecătorești mai sus arătate, respectiv prin sentința penală nr. 1.504 din 08 mai 2003 pronunțată de Judecătoria Galați și prin sentința penală nr. 1.171 din 27 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Galați, au fost cuprinse în operațiunea de modificare a pedepselor efectuată prin sentința penală nr. 1.030 din 07 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Galați, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2.022/R din 08 decembrie 2011 a Curții de Apel Galați. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 1.030 din 07 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Galați, în pedepsele componente de: 6 ani închisoare (rezultanta 2), 2 ani închisoare, (rezultanta 1) și sporul de 6 luni închisoare, pe care îl înlătură.

S-a descontopit pedeapsa de 2 ani închisoare (rezultanta 1), în pedepsele componente de: 2 luni închisoare, 6 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1.504/2008 a Judecătoriei Galați, pentru care s-a menținut revocarea beneficiului grațierii, 5 luni închisoare, 5 luni închisoare, 5 luni închisoare, 1 an și 8 luni închisoare, 1 an și 8 luni închisoare, 1 an și 8 luni închisoare, 4 luni închisoare, 4 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1250 din 10 mai 2001, modificată de Tribunalul Galați prin decizia penală nr. 274 din 14 martie 2002 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1.112 din 16 decembrie 2002 a Curții de Apel Galați și în sporul de 4 luni închisoare, pe care l-a eliminat.

În temeiul art. 39 alin. (1) C. pen., raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele anterior arătate, respectiv pedepsele de: 2 luni închisoare, 6 luni închisoare, 5 luni închisoare, 5 luni închisoare, 5 luni închisoare, 1 an și 8 luni închisoare, 1 an și 8 luni închisoare, 1 an și 8 luni închisoare, 4 luni închisoare și 4 luni închisoare, cu pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin prezenta, în pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 (patru) luni, rezultând pedeapsa de 7 ani închisoare (rezultanta 1). În temeiul art. 36 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele două pedepse rezultante, respectiv rezultanta 1 și rezultanta 2, constând în pedepsele de 7 ani închisoare și 6 ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 (șase) luni, în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa închisorii principale rezultante și pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și b) C. pen., a interzicerii exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și respectiv a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani. A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. - adică a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și respectiv a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat - în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa rezultantă aplicată, durata pedepsei executate, cuprinsă între perioadele: 12 aprilie 2006 - 26 ianuarie 2010 și 21 decembrie 2011 - 03 februarie 2012. S-a dispus anularea mandatelor de executare ale pedepselor închisorii, emise în baza sentințelor penale mai sus arătate și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform dispozițiilor prezentei. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la 14 alin. (3) C. proc. pen., art. 998 și 999 din vechiul C. civ., s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC F. SRL Tg. Mureș, reprezentată de dl. K.L.I., în calitate de administrator, cu sediul în Tg.Mureș, str. I.M., jud.Mureș și în consecință obligă inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 400.424,26 RON, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat.

S-a făcut aplicarea art. 191 alin. (1) C. proc. pen. Pentru dispune astfel, Tribunalul a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, înregistrat la data de 05 decembrie 2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpatului B.D.E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. În actul de sesizare, în esență, s-a reținut faptul că, inculpatul în baza aceleiași rezoluții infracționale, în datele de 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005, a indus și menținut în eroare pe reprezentanții părții vătămate, SC F. SRL Târgu-Mureș, prin folosirea unui nume mincinos (M.C.) și a unei calități mincinoase (șef aprovizionare, delegat al SC P.G.E.

SRL București), în scopul de a obține pentru sine și pentru altul un folos material injust, cu prilejul executării contractului de vânzare-cumpărare din 14 iunie 2005 încheiat între SC F. SRL și SC P.G.E. SRL București, ocazie cu care a lăsat pentru plată două file CEC pentru care nu a existat acoperirea necesară, cauzând o pagubă în sumă totală de 400.424,26 RON. În cursul urmăririi penale, cu ocazia desfășurării audierilor efectuate în cauză, inculpatul a descris împrejurările și modalitatea în care s-a angajat pe tărâmul ilicitului penal. În fața instanței, în acord cu prevederile art. 320 1 C. proc. pen., inculpatul la termenul de judecată din data de 02 aprilie 2012 a arătat că recunoaște comiterea faptei reținute în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cerere care a fost admisă la același termen de judecată.

În fapt, s-a reținutcă, în cursul lunii mai 2005 martorul T.M.I. - director în cadrul SC F. SRL Târgu-Mureș, a fost contactat telefonic de către o persoană care s-a prezentat ca fiind reprezentantul SC P.G.E. SRL București, cu numele de S.G. (învinuitul M.P.). Acesta i-a spus că firma sa este interesată să achiziționeze produse pesticide, de uz fitosanitar, pentru combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor în culturile de porumb, floarea-soarelui și viță de vie, de la SC F. SRL. Cu ocazia acestei discuții telefonice s-a stabilit ca firma din București să facă o comandă fermă. Astfel s-a ajuns ca SC P.G.E. SRL București să trimită prin fax comanda din 10 iunie 2005. Ulterior, s-a întocmit de către partea vătămată contractul de vânzare-cumpărare din 14 iunie 2005 și anexa la acesta care au fost expediate către cumpărător, la fel, prin fax.

După primirea acestuia, forma originală a contractului a fost trimisă prin priori post la sediul societății cumpărătoare din București, str. O., la dosar aflându-se confirmarea de primire, semnată cu semnătura lui M.C. la 21 iunie 2005, în calitate de destinatar-primitor „deleg.". Martorul T.M.I. a fost înștiințat telefonic de către S.G. (învinuitul M.P.), directorul comercial al SC P.G.E. SRL București, că marfa urmează să fie ridicată prin delegat. La data de 17 iunie 2005, în jurul prânzului, la sediul părții vătămate s-a prezentat o persoană de sex masculin care s-a prezentat cu acte sub identitatea falsă de M.C., ca fiind delegatul din partea SC P.G.E. SRL București (inculpatul B.D.E.) și a înmânat martorului T.M.I.

o împuternicire dată de către administratorul SC P.G.E. SRL București, precum și o delegație pentru ridicare de mărfuri, ambele fiind semnate cu numele Z.C., nume care apare ca și reprezentant al SC P.G.E. SRL București în contractul de vânzare-cumpărare și în anexa la acesta. Din înscrisul „Delegație pentru ridicare de mărfuri" rezulta că aceasta purta nr. XX. din 16 iunie 2005 și atesta faptul că „Dl. M.C. având funcția de șef aprovizionare, se trimite la SC F. SRL pentru a ridica mărfurile prevăzute în contractul (comanda) din 10 iunie 2005". Din înscrisul intitulat „împuternicire" rezulta că purta nr. YY. din 16 iunie 2005 și conținea o împuternicire dată de SC P.G.E. SRL București pentru dl. „M.C., cu drept de semnătură pt.

încheierea de contracte cu SC F. SRL (Târgu-Mureș, str. I.M.) și ridicarea de mărfuri necesare. Toate documentele semnate de M.C. referitoare la aceste contracte vor fi însușite de firma noastră.". Reprezentantul SC P.G.E. SRL București a spus că a sosit pentru a ridica o parte din marfa contractată. Intre martorul T.M.I. și delegatul M.C. (inculpatul B.D.E.) s-au purtat câteva discuții, acesta din urmă fiind întrebat cu ce se ocupă firma și răspunzând că are calitatea de magazioner, șef de depozit, iar referitor la firma pe care o reprezintă, se ocupă cu activități agricole și este în relație cu o firmă din Italia care furnizează utilaje agricole în România. Întrebat fiind dacă a mai lucrat înainte și unde, M.C.

(acuzatul B.D.E.) a răspuns că a lucrat la o firmă industrială în com. P., București, însă a plecat din acea firmă întrucât s-au redus locurile de muncă, fiind mai bine la SC P.G.E. SRL București. Cu ocazia acestei prime întâlniri M.C. (inculpatul B.D.E.) a prezentat actele necesare pentru a ridica marfă (comandă, delegație, împuternicire și filă CEC), iar având în vedere că pe toate actele era trecut numele de M.C. (delegație și împuternicire), astfel l-a făcut să creadă pe martorul T.M.I., director în cadrul părții vătămate, că aceasta este identitatea lui. Această identitate falsă și imagine eronată asupra realității a creat-o acuzatul B.D.E. și a doua oară când a venit, în 24 iunie 2005, și s-a întâlnit cu K.L.I., administratorul părții vătămate, prin aceleași mijloace.

S-a întocmit factura fiscală din 17 iunie 2005 cu privire la 8 tipuri de produse fitosanitare în sumă totală de 2.120.829.591 ROL vechi. La delegat a fost trecut numele de M.C. (inculpatul B.D.E.), mijloc de transport auto nr. BB. Factura a fost semnată în două locuri, de primire și la rubrica expediție, fiind aplicată și ștampila SC P.G.E. SRL București. S-a mai întocmit și un aviz de însoțire a mărfii din 17 iunie 2005 pentru aceeași cantitate de marfa, fiind trecute aceleași date cu privire la expediție, delegat, identitatea acestuia, mijloc de transport, semnat în trei locuri de către reprezentantul SC P.G.E. SRL București. După predarea mărfii, întocmirea facturii și a avizului de expediție, reprezentantul SC P.G.E.

SRL București a lăsat o filă CEC, care a fost completată cu suma de 212.083 RON, semnată și ștampilată. Data trecută pe această filă CEC este 18 iulie 2005, conform înțelegerii părților ca plata să se facă la 30 de zile de la data facturării. Semnătura de pe fila CEC era aceeași cu cea corespunzătoare numelui de Z.C. de pe celelalte acte prezentate de așa-zisul delegat. La 21 iunie 2005 partea vătămată a primit prin fax cea de-a doua comandă de produse fitosanitare. La 24 iunie 2005 reprezentantul SC P.G.E. SRL București, aceeași persoană, s-a prezentat pentru ridicarea celei de-a doua tranșe de mărfuri la sediul societății părții vătămate. De această dată discuțiile s- au purtat cu administratorul societății, K.L.I., întrucât numitul T. lipsea din firmă.

Reprezentantul SC P.G.E. SRL București a predat „Delegația pentru ridicare de mărfuri" din 23 iunie 2005 emisă de SC P.G.E. SRL București care avea un conținut similar cu delegația nr. XX. care a fost prezentată în data de 17 iunie 2005. După mai multe discuții purtate între administratorul societății, K.L.I. cu M.C. (acuzatul B.D.E.) - reprezentantul SC P.G.E. SRL București, și apoi, telefonic, cu reprezentantul legal al SC P.G.E. SRL București -S.G. (învinuitul M.P.), s-a ajuns la emiterea facturii fiscale din 24 iunie 2005 și a avizului de însoțire a mărfii. Ambele documente întocmite în acea dată îl indica, la fel, pe delegatul M.C. cu datele de identitate folosite anterior, mijloc auto identic, fiind semnate cu aceeași semnătură cu cea aflată pe actele întocmite în 17 iunie 2005 și pe împuternicirea dată.

De menționat că în cuprinsul avizului de însoțire a mărfii se menționa că transportul se realiza cu autocamionul cu nr. BB1. Pentru plata mărfii ridicate reprezentantul SC P.G.E. SRL București a lăsat fila CEC, completată pentm suma de 188.342 RON, semnată și ștampilată și având ca și dată a emiterii data de 25 iulie 2005, conform înțelegerii părților. Și în acest caz, semnătura de pe fila CEC era cea folosită de Z.C. pe celelalte acte. Înainte de a se ajunge la întocmirea facturii și predarea mărfii, potrivit declarațiilor date de K., rezultă că au existat anumite suspiciuni din partea administratorului părții vătămate cu privire la SC P.G.E. SRL București. Astfel, dl. K.L.I. a purtat o discuție cu M.C.

(inculpatul B.D.E.) legată de activitatea societății pe care o reprezenta, acesta spunându-i că firma la care lucra el desfășura activități în agricultură pe terenuri arendate și comerț cu pesticide. De asemenea, s-a discutat și despre sediul societății. K.L.I. a purtat și o discuție telefonică cu șeful lui M.C. (inculpatul B.D.E.), respectiv cu S.G. (învinuitul M.P.) care i-a promis că marfa va fi plătită în săptămâna care urma și a insistat să le fie dată și a doua tranșă de marfă. Cu privire la decizia de a livra și această tranșă de marfă sau nu, K.L.I. s-a consultat telefonic cu T.M.I., care lipsea în acea zi de la serviciu, și până la urmă a decis predarea și a acelei mărfi. S-a mai indicat faptul că, între cele două date de livrare, K.L.I.

a fost Ia Banca I.T. unde partea vătămată își avea deschis cont și a arătat fila CEC pe care o primise pentru prima cantitate de marfă livrată, făcând minime verificări cu privire la validitatea filei CEC, existența societății emitente, a băncii indicate în fila CEC, primind doar răspunsul că respectiva filă CEC nu era falsă și că va fi acceptată în bancă la termenul scadent. În ambele momente, mijloacele de transport au fost ale cumpărătorului, fiind vorba de autocamioane diferite, și nu a existat niciun contact între șoferii autocamioanelor și reprezentanții părții vătămate. Reprezentantul SC P.G.E. SRL București - M.C. (inculpatul B.D.E.) s-a deplasat împreună cu șoferii acestor autocamioane la sediul părții vătămate.

La 18 iulie 2005, partea vătămată a depus la Banca I.T. Târgu-Mureș filele CEC emise de SC P.G.E. SRL București, primind răspunsul: „refuz total - lipsă total disponibil, client aflat în interdicție bancară, filă CEC anulată la CIP". Inculpatul B.D.E. a recunoscut faptul că el a semnat pe cele două facturi fiscale emise de partea vătămată la datele de 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005 la rubrica de primire și la delegat pentru numele de M.C. și că a aplicat ștampila SC P.G.E. SRL București. De asemenea, a recunoscut și că a semnat pe împuternicirea cu nr. YY. din 16 iunie 2005 emisă de SC P.G.E. SRL București pentru M.C. Referitor la cele două file CEC emise pentru plata mărfurilor ridicate de SC P.G.E.

SRL București, acestea purtau semnătura corespunzătoare numelui Z.C., semnătură care s-a regăsit și pe contractul de vânzare-cumpărare dintre partea civilă și SC P.G.E. SRL București, pe anexa la acesta, pe împuternicire, pe delegații, pe comenzile făcute de SC P.G.E. SRL București. Inculpatul B.D.E. a susținut că a primit de la învinuitul M.P. actele pe care le-a prezentat la partea vătămată împreună cu ștampila firmei, prin șoferii camioanelor cu care s-a deplasat. Inculpatul B.D.E. a semnat cu aceeași semnătură (cea corespunzătoare numelui M.C.), în calitate de delegat, și a aplicat ștampila firmei și pe o confirmare de primire a unei corespondențe comerciale, respectiv cu ocazia primirii plicului conținând contractul de vânzare-cumpărare în original care a fost trimis de partea civilă către sediul SC P.G.E.

SRL București. În acest sens, era confirmarea de primire, care purta ștampila oficiului poștal din București din 21 iunie 2005. După refuzurile de plată a celor două file CEC, reprezentanții părții vătămate au încercat să ia legătura telefonic cu reprezentanții SC P.G.E. SRL București, dar nu au reușit. În acest sens, era corespondența comercială întocmită de martorul T.M.I. către SC P.G.E. SRL București, transmisă prin fax la 13 iulie 2005. În conținutul acestei scrisori erau cuprinse numerele telefoanelor mobile folosite de cei doi: M.C. (inculpatul B.D.E.) - N1. și S.G. (învinuitul M.P.) - N2. În privința autovehiculelor utilizate pentru transportul mărfii ridicate de la partea vătămată, verificările efectuate nu au putut stabili cu certitudine cu ce mașini a fost transportată marfa și identitatea celor doi șoferi care au condus mașinile de transport marfa în cele două dați, deși s-au făcut cercetări în acest sens, existând date că nr. BB.

și BB2. nu figura în evidențe, iar nr. BB3. aparținea unei semiremorci a societății SC S. SRL Galați, care nu a fost închiriată pentru SC P.G.E. SRL București. Referitor la destinația finală a mărfii achiziționate, verificările efectuate nu au putut stabili cu certitudine ce s-a întâmplat cu marfa livrată de partea vătămată. Astfel, singurele informații cu privire la marfa au fost cele furnizate de inculpatul B.D.E. care a arătat faptul că, în ambele rânduri, marfa a fost transportată la sediul unui depozit aflat pe raza localității Focșani, unde a fost preluată de învinuitul M.P. și vândută mai departe numitului R.I. Cu privire la SC P.G.E. SRL București, s-a reținut că prin actul adițional la actul constitutiv al societății din 04 octombrie 2004 s-au aprobat contractele de cesiune de părți sociale, în sensul că în urma cesiunilor intervenite, Z.C.

a devenit asociat unic al societății și a fost numit în funcția de administrator pentru o perioadă de 4 ani, schimbându-se și sediul social, pe str. O., sector 1 București. Referitor la sediul SC P.G.E. SRL București, din verificările efectuate de organele de cercetare penală la 27 iulie 2005, nu a putut fi identificat sediul acesteia, constatându-se că la adresa la care figurează sediul social - București, str. O., sector 1, s-a identificat doar un teren viran. Din adresa emisă de Banca L. România SA din 16 decembrie 2005 rezultă că în perioada 01-30 iunie 2005, în contul aparținând SC P.G.E. SRL București rulajul a fost zero. De asemenea, s-a reținut faptul că Z.C.

nu s-a prezentat la ghișeele Banca L. România SA pentru depunerea specimenului de semnătură, având în vedere faptul că era noul administrator al firmei începând cu luna noiembrie 2004. S-a mai menționat și că la 10 februarie 2005 această bancă a primit documentele care atesta modificarea persoanei ce reprezenta firma. Cele două file CEC care au fost lăsate părții vătămate pentru plată aparțin carnetelor de cecuri care au fost eliberate la 21 aprilie 2004 și 27 septembrie 2004, reprezentanților de atunci ai SC P.G.E. SRL București. Conform adresei din 19 august 2005 emisă de Banca Națională a României - Direcția Stabilitate Financiară, SC P.G.E. SRL București a fost înregistrată în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți, cu 19 incidente de plată.

Din adresa emisă de I.T.M. București s-a reținut că SC P.G.E. SRL București nu a înregistrat contracte individuale de muncă pentru anul 2005. Din adresa din 24 octombrie 2005 emisă de Administrația Finanțelor Publice, sector 1 București, s-a reținut că SC P.G.E. SRL București nu a depus bilanțul ia 31 decembrie 2004 și nici raportarea la 30 iunie 2005. Toate cele de mai sus au relevat faptul că firma SC P.G.E. SRL București nu a avut activitate comercială legală și că nici nu a existat interes în acest sens, aspect ce s-a dedus din faptul că noul administrator al firmei, cel care s-a prezentat sub identitatea de Z.C., nu a depus în bancă specimen de semnătură. Din procesul-verbal întocmit la data de 15 noiembrie 2011 de către procuror a rezultat faptul că titularul postului telefonic, utilizat pe parcursul derulării contractului dintre partea civilă și SC P.G.E.

SRL București, era numita Ș.F., însă a fost folosit de către fiul acesteia, numitul Ș.S., în folosul firmei sale - SC E.I. SRL. A mai rezultat și că titularul postului telefonic cu nr. N4. era Oficiul Comercial Romtelecom SA din mun. Galați. S-a mai stabilit faptul că cele două posturi telefonice cu nr. N2. (utilizat de învinuitul M.P.) și cu nr. N1. (utilizat de acuzatul B.D.E.) sunt cartele prepay. Au fost analizate listing-urile convorbirilor telefonice purtate între cei doi acuzați și între cei doi și reprezentanții părții vătămate.

Rezumând analiza făcută s-a conchis că, în zilele de 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005, când s-a executat contractul dintre cele două societăți de către partea vătămată, prin livrarea mărfii, s-au purtat foarte multe discuții între acuzați: în 17 iunie 2005, când inculpatul B. a ridicat prima tranșă de marfa, învinuitul M. l-a sunat pe acesta de 9 ori; în 24 iunie 2005 când s-a ridicat următoarea tranșă de marfă de la partea vătămată, s-au realizat 15 apeluri telefonice către numărul folosit de inculpatul B.; în 17 iunie 2005, când s-a deplasat la Târgu-Mureș pentru ridicarea mărfii, acuzatul B.D.E. l-a sunat pe învinuitul M.P. de 15 ori. Începând cu luna iulie 2007, de la nr. de telefon N3. s-au trimis numeroase mesaje scrise către telefonul reprezentantului părții civile.

La dosar se află procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală și înscrisuri conținând listing-uri ale textelor mesajelor, precum și niște scrisori, toate adresate părții civile și administratorului acesteia, K.L.I. sau directorului T.M.I. Abia în anul 2008 s-a stabilit că autorul acestora era inculpatul B.D.E. și că le-a trimis din Penitenciarul Galați unde se afla în stare de detenție. Inculpatul a arătat în declarațiile sale că recunoaște aceste mesaje și comunicări. Din conținutul acestora s-a reținut în mod explicit faptul că, în mod insistent, inculpatul B. a solicitat diverse sume de bani pentru tratamente medicale sau pentru a furniza numele persoanelor implicate în activitatea infracțională descrisă mai sus, ori pentru a efectua diverse deplasări în țară la diverse persoane care ar fi fost păgubite de aceiași autori, respectiv la Pitești sau la Tutova, jud. Vaslui, așadar în scop justițiar.

În toate aceste comunicări el nu a folosit numele real, ascunzându-se sub o identitate falsă: B.C., C, B.Ă. În 23 iulie 2007, T.M.I. a trimis prin mandat poștal on-line suma de 2.750 RON pe numele G.A. care fusese indicat ca și persoană de contact. Rezumând conținutul acestor comunicări, s-a concluzionat că inculpatul B. nu a furnizat reprezentantului părții vătămate niște informații care să ajute la recuperarea mărfii, plata acesteia sau identificarea adevăraților cumpărători sau chiar autori ai infracțiunii. Inculpatul B. a uzat de nume mincinoase și a pretins bani pentru activități justițiare imposibil de realizat din starea de detenție în care se afla, însă prin tenacitate și presiune, acestea fiind relevate de numărul foarte mare de sms-uri transmise, și mai multe sms-uri pe zi, inculpatul a reușit să obțină o sumă importantă de bani de la T.M.I.

Cert a fost faptul că acuzatul B. s-a prezentat în zilele de 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005 la sediul și apoi la depozitul părții vătămate de unde a ridicat marfă, iar cu aceste ocazii a prezentat acte care îl identifica drept M.C. și cu funcția de șef aprovizionare, delegat al SC P.G.E. SRL București, aspecte neadevărate, prin care a indus în eroare pe partea civilă cu privire la elemente esențiale contractuale. De asemenea, în 21 iunie 2005 se afla în București, și în numele SC P.G.E. SRL București, a primit corespondență prin priori post, a semnat confirmarea de primire cu acest nume fals de M.C. și a aplicat ștampila firmei. Acest aspect de fapt era în opoziție cu declarațiile inculpatului care a arătat că ștampila firmei i-ar fi fost înmânată de M.P.

înainte de fiecare deplasare la Târgu-Mureș. De asemenea, acest aspect a mai relevat și faptul că inculpatul cunoștea despre activitatea SC P.G.E. SRL București (exclusiv ilicită în anul 2005 după cum rezulta din comunicarea Banca Națională a României despre incidentele de plată ale societății) și era implicat în această activitate.

Mai mult decât atât, în susținerea concluziei că inculpatul B. cunoștea de ia început ce urma să se întâmple a fost analiza asupra procesului-verbal care consemna comunicările telefonice făcute între posturile telefonice folosite de către cei doi acuzați pe o perioadă de 2 luni (iunie - iulie 2005). Faptul că între cei doi au existat convorbiri telefonice numeroase înaintea primei livrări, în zilele celor două livrări, între aceste dați, precum și ulterior, toate acestea au format convingerea organelor de cercetare penală că inculpatul B. nu a făcut un simplu serviciu la cererea unei persoane necunoscute cum era învinuitul M., conform declarațiilor primului, ci arată faptul că cei doi se cunoșteau foarte bine și s-au consultat asupra diverselor detalii ce țineau de punerea în practică a rezoluției infracționale.

Inculpatul B. a arătat că și-ar fi dat seama că ceva este în neregulă cu această afacere abia în timpul derulării discuțiilor din 24 iunie 2005, respectiv la a doua livrare, atunci când administratorul societății a avut suspiciuni cu privire la firma SC P.G.E. SRL București și s-au purtat mai multe discuții telefonice pentru clarificarea situației. Astfel, în acest sens contrar, au stat ca dovadă listing-urile apelurilor telefonice date și primite de pe telefoanele acuzaților. Referitor la motivația pentru care a făcut aceste activități în beneficiul învinuitului Mistreanu, inculpatul B. a indicat că a făcut aceste servicii de delegat pentru bani, dar a indicat sume diferite cu ocazia diverselor audieri.

Cu ocazia ultimei sale audieri de către procuror, acesta a indicat că ar fi primit suma de 1.200 RON după primul transport de marfa, de la învinuitul M., arătând că după al doilea transport de marfa nu a mai primit bani, deși se aștepta la aceeași sumă. Important de relevat a fost și faptul că, în conformitate cu această din urmă declarație invocată, în anul 2005 inculpatul B. nu avea loc de muncă de aproape un an, ultimul său loc de muncă fiind o societate de valori imobiliare. Așadar, a rezultat și faptul că inculpatul nu a spus adevărul reprezentanților părții vătămate cu privire la persoana sa și activitățile pe care le-a derulat cu ocazia întâlnirilor din datele de ridicare a mărfii. Pe parcursul desfășurării procesului penal, reprezentantul părții vătămate K.L.I.

în calitate de administrator al SC F. SRL Târgu-Mureș, a menționat că se constituie parte civilă în cauză, solicitând recuperarea contravalorii mărfurilor livrate către SC P.G.E. SRL București, în datele de 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005 și rămase neachitate, în cuantum de 400.424,26 RON, potrivit celor menționate în declarațiile aflate la dosar. În fața instanței, inculpatul B.D.E., la termenul de judecată din 02 aprilie 2012 a arătat că recunoaște comiterea faptei descrise și reținute în sarcina lui în actul de sesizare, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunoaște și le însușește, respectiv pe baza procedurii aplicabile în cazul recunoașterii vinovăției reglementată de prevederile art. 320 1 C. proc.

pen. S-a considerat că, fapta inculpatului B.D.E., care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în datele de 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005, a indus și menținut în eroare pe reprezentanții părții civile, SC F. SRL Târgu-Mureș, prin folosirea unui nume mincinos (M.C.) și a unei calități mincinoase (șef aprovizionare, delegat al SC P.G.E. SRL București), în scopul de a obține pentru sine și pentru altul un folos material injust, cu prilejul executării contractului de vânzare-cumpărare din 14 iunie 2005 încheiat între SC F. SRL și SC P.G.E. SRL București, ocazie cu care a lăsat pentru plată două file CEC pentru care nu a existat acoperirea necesară, cauzând o pagubă în sumă totală de 400.424,26 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, faptă prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a reținut că față de inculpatul B.D.E., erau aplicabile prevederile art. 37 lit. a) C. pen., referitoare la instituția recidivei mari postcondamnatorii, întrucât așa cum a rezultat din fișa de cazier judiciar, prin sentința penală nr. 1.504 din 08 mai 2003 pronunțată de Judecătoria Galați, modificată de Tribunalul Galați prin decizia penală nr. 1.404 din 03 decembrie 2003 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 116 din 16 februarie 2004 a Curții de Apel Galați, acesta a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă pe a cărei executare a început-o la data de 12 aprilie 2006, iar infracțiunea pentru care a fost deferit justiției în prezentul dosar a comis-o, înainte de momentul executării pedepsei anterior arătate și care formează primul termen al recidivei.

Sintetizând, s-a considerat că o pedeapsă de 6 ani și 8 luni închisoare, aplicată - pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. - inculpatului B.D.E., va reprezenta un tratament penal just, în contextul dat, realizându-se totodată și scopul sancțiunii penale înserat în economia art. 52 C. pen., fiind respectat și principiul proporționalității directe, referitor la gravitatea faptelor penale oglindită în cuantumul pedepselor stabilite.

Totodată, deoarece este obligatoriu, având în vedere prevederile art. 215 alin. (5), teza finală C. pen., în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen., art. 66 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., a interzicerii exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani.

În ceea ce privește situația juridică a inculpatului B.D.E., s-au arătat următoarele: a.) Prin sentința penală nr. 1.504 din 08 mai 2003 pronunțată de Judecătoria Galați, modificată de Tribunalul Galați prin decizia penală nr. 1.404 din 03 decembrie 2003 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 116 din 16 februarie 2004 a Curții de Apel Galați, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de gestiune frauduloasă, în formă continuată, prev. de art. 214 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen.

și la pedeapsa de 2 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen., faptele penale fiind comise în perioada august - decembrie 1999. Instanța, în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat ca fiind grațiată, integral și condiționat, pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată prin această sentință, pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă.

În temeiul art. 85 C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1.250 din 10 mai 2001 pronunțată de Judecătoria Galați, modificată de Tribunalul Galați prin decizia penală nr. 274 din 14 martie 2002 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1.112/R din 16 decembrie 2002 a Curții de Apel Galați și descontopirea pedepsei de 2 ani închisoare, în pedepsele componente de: 3 pedepse de câte 5 luni închisoare, 3 pedepse de câte 1 an și 8 luni închisoare și 2 pedepse de câte 4 luni închisoare, după care acestea au fost contopite cu pedeapsa de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute, în regim de detenție, pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare, sporită la 2 ani închisoare.

Potrivit informațiilor furnizate de Biroul Executări penale din cadrul Judecătoriei Galați, pentru executarea pedepsei de ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1.504/2003, pronunțată de Judecătoria Galați, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii, care a fost confirmat de Penitenciarul Galați, prin adresa din 01 iunie 2006, conform căreia condamnatul a început executarea acestei pedepse la data de 12 aprilie 2006. b.) Prin sentința penală nr. 1.171 din 27 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Galați modificată de Tribunalul Galați prin decizia penală nr. 452/A din 31 octombrie 2008 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 360/R din 25 mai 2009 a Curții de Apel Galați, inculpatul a fost condamnat la pedepsele de: - 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., - 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 37 lit. a) C. pen., - 1 an și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., - 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. și - 5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

și activitatea ilicită fiind comisă în cursul anului 2004, la data de 23 ianuarie 2006, la începutul lunii martie 2006, la datele de 08 aprilie 2006 și 10 aprilie 2006. Prin această hotărâre judecătorească s-a dispus descontopirea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1.504/2003, pronunțată de Judecătoria Galați, în pedepsele componente de: - 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1.504/2003, pronunțată de Judecătoria Galați, pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen.; - 3 pedepse de câte 5 luni închisoare, 3 pedepse de câte 1 an și 8 luni închisoare și 2 pedepse de câte 4 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1.250 din 10 mai 2001 pronunțată de Judecătoria Galați.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a dispus revocarea grațierii condiționate a pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1.504/2003 pronunțată de Judecătoria Galați, pentru comiterea infracțiunii de gestiune frauduloasă și s-a menținut anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1.250 din 10 mai 2001 pronunțată de Judecătoria Galați. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicare prin hotărârea judecătorească arătată, respectiv de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 5 ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită la 5 ani și 10 luni închisoare.

În baza prevederilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea celor 3 pedepse de câte 5 luni închisoare, a celor 3 pedepse de câte 1 an și 8 luni închisoare și a celor 2 pedepse de câte 4 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1250/2001, pronunțată de Judecătoria Galați, cu pedepsele de 6 luni și 2 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1504/2003, pronunțată de Judecătoria Galați, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare, sporită la 2 ani închisoare. În baza art. 39 alin. (1) C. pen., s-a dispus contopirea pedepsei de 5 ani și 10 luni închisoare, cu pedeapsa de 2 ani închisoare și s-a aplicat spre executare pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 10 luni închisoare, sporită la 6 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 12 aprilie 2006 la zi. c.) Prin sentința penală nr. 1.030 din 07 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Galați și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2.022/R din 08 decembrie 2011 a Curții de Apel Galați, inculpatul a fost condamnat la pedepsele de: - 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă comisă în luna iunie 2005), - 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă comisă în luna iunie 2005), - 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

(faptă comisă în luna februarie 2006) și - 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă comisă în luna februarie 2006). Instanța a constatat că faptele mai sus arătate erau concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1171/2008 a Judecătoriei Galați și au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie față de infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1.504/2003 a Judecătoriei Galați.

Prin aceeași hotărâre judecătorească instanța a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani și 4 luni aplicată prin sentința penală nr. 1.171/2008 a Judecătoriei Galați, în pedepsele componente, respectiv 5 ani și 10 luni închisoare (pedeapsă rezultantă aplicată prin sentința penală 1.171/2008 a Judecătoriei Galați) și 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1.504/2003 a Judecătoriei Galați și a înlăturat sporul de 6 luni închisoare. Pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1.504/2003, pronunțată de Judecătoria Galați, a fost de asemenea, descontopită în pedepsele componente de: - 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1.504/2003, pronunțată de Judecătoria Galați, - 3 pedepse de câte 5 luni închisoare, 3 pedepse de câte 1 an și 8 luni închisoare și 2 pedepse de câte 4 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1.250 din 10 mai 2001 pronunțată de Judecătoria Galați, înlăturând sporul de 4 luni închisoare.

S-a menținut revocarea beneficiului grațierii pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1.171/2008 a Judecătoriei Galați.

În temeiul art. 36 alin. (1) lit. a), în referire la art. 33 lit. a) C. pen., raporta la art. 34 lit. b) C. pen., a dispus contopirea pedepsei de 2 luni închisoare (aplicată prin sentința penală nr. 1.504/2003, pronunțată de Judecătoria Galați), cu pedeapsa de 6 luni închisoare (aplicată prin sentința penală nr. 1.504/2003, pronunțată de Judecătoria Galați, pentru care s-a menținut revocarea beneficiului grațierii) și cu următoarele pedepse: 3 pedepse de câte 5 luni închisoare, 3 pedepse de câte 1 an și 8 luni închisoare și 2 pedepse de câte 4 luni închisoare (aplicate prin sentința penală nr. 1.250 din 10 mai 2001 pronunțată de Judecătoria Galați), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare, sporită la 2 ani (rezultanta 1). A dispus descontopirea pedepsei de 5 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1.171/2008 a Judecătoriei Galați în pedepsele componente de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an închisoare, 5 ani închisoare și sporul de 10 luni închisoare.

În temeiul art. 36 alin. (1) lit. a), în referire la art. 33 lit. a) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a dispus contopirea pedepselor de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 5 ani închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1.171/2008 a Judecătoriei Galați, cu pedepsele de 3 ani închisoare, 6 luni închisoare, 3 ani închisoare și 6 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1.030/2011 a Judecătoriei Galați, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită la 6 ani închisoare (rezultanta 2). În temeiul art. 39 alin. (1) C. pen. a dispus contopirea celor două rezultante (rezultanta 1 și rezultanta 2), respectiv 2 ani și 6 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită la 6 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 36 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată, cuprinsă între 12 aprilie 2006 - 26 ianuarie 2010 În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., instanța a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și b) C. pen.

Având în vedere forma unității legale a infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului în cauza pendinte și anume infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată, alcătuită din două acte materiale, comise la datele de 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005, raportat la momentul săvârșirii acestei activității ilicite, care corespunde cu momentul epuizării și anume data de 24 iunie 2005, precum și la data comiterii infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentințele penale nr. 1.504/2003 și 1.171/2008, pronunțate de Judecătoria Galați, s-a reținut că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, în prezentul dosar, a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie față de infracțiunile reținute în sentința penală nr. 1.504/2003 pronunțată de Judecătoria Galați și care formează primul termen al recidivei, deoarece inculpatul a început executarea pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin această hotărâre judecătorească la data de 12 aprilie 2006, adică după data de 24 iunie 2005, care reprezintă momentul consumării infracțiunii pentru care am dispus condamnarea inculpatului, în prezenta cauză.

În același timp s-a reținut că infracțiunea arătată era concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1.171/2008 pronunțată de Judecătoria Galați, fiind aplicabile prevederile art. 33 lit. a) C. pen., referitoare la instituția concursului real de infracțiuni. Totodată, s-a constatat că pedepsele aplicate prin cele două hotărâri judecătorești mai sus arătate, respectiv prin sentința penală nr. 1.504 din 08 mai 2003 pronunțată de Judecătoria Galați și prin sentința penală nr. 1.171 din 27 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Galați, au fost cuprinse în operațiunea de modificare a pedepselor efectuată prin sentința penală nr. 1.030 din 07 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Galați, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2.022/R din 08 decembrie 2011 a Curții de Apel Galați.

S-a mai reținut că pe parcursul desfășurării procesului penal, reprezentantul părții vătămate K.L.I. în calitate de administrator al SC F. SRL Târgu-Mureș, a menționat că se constituie parte civilă în cauză solicitând recuperarea contravalorii mărfurilor livrate către SC P.G.E. SRL București, în datele de 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005 și rămase neachitate, în cuantum de 400.424,26 RON, potrivit celor menționate în declarațiile aflate la dosar. Ținând cont de actele și înscrisurile aflate la dosarul cauzei, depuse de această parte civilă, respectiv fila CEC a Banca L. România, „Comandă" din 21 iunie 2005, factura fiscală din 24 iunie 2005, fila CEC a Banca L. România, „împuternicire" nr. YY.

din 16 iunie 2005, „Comandă" din 10 iunie 2005, factura fiscală din 17 iunie 2005, contractul de vânzare-cumpărare din 14 iunie 2005, anexa la contract, delegații pentru ridicare de mărfuri nr. XX. din 16 iunie 2005 și din 23 iunie 2005, refuzul plății cec-urilor, s-a apreciat că solicitarea părții civile, prin reprezentant legal, privind repararea prejudiciului cauzat, era întemeiată. Deoarece, repararea prejudiciului trebuia să-i asigure celui vătămat acoperirea integrală a daunelor suferite, restabilindu-se astfel situația anterioară faptei prejudiciabile, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., raportat la 14 alin. (3) C. proc. pen., art. 998 și 999 din vechiul C. civ., s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC F. SRL TG.MUREȘ, reprezentată de K.L.I.

Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, apel inculpatul B.D.E. care a solicitat reducerea pedepsei aplicate, avându-se în vedere că a recunoscut comiterea faptei. Prin decizia penală Nr. 88/A din 23 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș s-a respins ca nefondat apelul inculpatului B.D.E., împotriva sentinței penale nr. 90 din 6 iulie 2012 a Tribunalului Mureș. A obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel. Suma de 200 RON, onorariu avocațial din oficiu, va fi avansată Baroului Mureș. Pentru a dispune astfel, instanța de control judiciar a reținut că starea de fapt, astfel cum a fost reținută și dovedită, este corectă.

La stabilirea acesteia s-au avut în vedere toate probele administrate în cauză, din coroborarea cărora s-a reținut că inculpatul B.D.E., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în zilele 17 iunie 2005 și 24 iunie 2005, a indus și menținut în eroare pe reprezentanții părții civile SC F. SRL Tg. Mureș, prin folosirea unui nume mincinos (M.C.) și a unei calități mincinoase (șef aprovizionare la SC P.G.E. SRL București), în scopul de a obține pentru el și pentru altul un folos material injust, cu prilejul executării contractului de vânzare-cumpărare din 14 iunie 2005 încheiat între SC F. SRL și SC P.G.E. SRL București, ocazie cu care a lăsat pentru plată două file CEC pentru care nu exista acoperirea necesară cauzând o pagubă în sumă totală de 400.424,26 RON.

Inculpatul - apelant a recunoscut fapta astfel cum a fost reținută în rechizitoriu, precum și probele pe care se bazează dovedirea acestei fapte penale, sens în care s-a prevalat de disp. art. 320 1 C. proc. pen. Încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpat s-a constatat că este corectă, astfel că nu se impune reconsiderarea acestora. Individualizarea pedepsei aplicate inculpatului s-a considerat că s-a făcut prin raportare la disp. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen.

precum și la criteriile prev. de art. 72 C. pen., relativ la gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârșite, dar și la persoana inculpatului care a săvârșit faptele aflat în stare de recidivă postcondamnatorie, care are un trecut infracțional „specializat" în fapte de genul celor comise în prezenta cauză, a recunoscut săvârșirea faptelor, dar și la consecințele faptelor comise, fapte care produc o serioasă perturbare a bunului mers a societății comerciale care a suferit o pagubă foarte mare, iar raportat la valorile sociale ocrotite produc perturbări însăși bunului mers al relațiilor comerciale care trebuie să se bazeze pe încredere. Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, recurs inculpatul B.D.E.

care a solicitat reducerea pedepsei aplicate, avându-se în vedere că a recunoscut și regretat comiterea faptei, având o atitudine sinceră și cooperantă cu organele de cercetare penală. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticii formulate, dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de recurentul inculpat B.D.E. este nefondat. Ambele instanțe, uzând de argumente factuale rezultate din probatoriul administrat și argumente juridice pertinente, au procedat la o corectă soluționare a cauzei, atât în planul acțiunii penale, cât și a celei civile adiacente, stabilind o încadrare juridică adecvată stării de fapt reținute în actul de inculpare și dispozițiilor legale care reglementează faptele deduse judecății și pedepse just in