ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1377/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1377/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului
penal de față;
Prin Sentința penală
nr. 84/D din 27 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în Dosarul penal nr.
9139/110/2010 s-a dispus:
În baza art. 2 alin.
(1), (2) din Legea nr. 143/2000 modificată prin Legea nr. 522/2004, O.U.G. nr.
6/2010 și H.G. nr. 575/2010, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. și
aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) din C. pen.;
Condamnarea
inculpatului Z.A.I., la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza
a II-a și lit. b) din C. pen.
S-a interzis
inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și
lit. b) din C. pen., în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 alin. (2)
din C. pen.
În baza art. 88 din
C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 ore la data
de 23 noiembrie 2010 și arestul preventiv în perioada 29 noiembrie 2010 - 13
aprilie 2011.
În baza art. 17 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea următoarelor cantități de
droguri rămase după efectuarea analizelor de laborator și reținerea
contraprobelor depuse la I.G.P.R. București cu dovada seria H nr. 0020387 din
23 septembrie 2010;
- 93,4 gr flefedronă
în amestec cu etcatinonă, ambalată în 467 punguțe inscripționate „L." ;
- 21 gr flefedronă în
amestec cu etcatinonă ambalată în 105 punguțe neinscripționate;
- 112,4 gr MDPV
ambalate în 562 punguțe inscripționate „S.";
- 1380 gr MDPV;
- 2048,4 gr fragmente
vegetale în care s-a pus în evidență JWH-250;
-1358, 4 gr cannabis
în care s-a pus în evidență JWH-250, ambalate în 3.396 punguțe inscripționate
„B.";
În baza art. 17 alin.
(2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani de
la inculpat:
- suma de 28.999,50
RON, reprezentând c/val a 1.450 plicuri din produsul „S.";
- suma de 171.000,50
RON reprezentând c/val a 8.550 plicuri inscripționate „S.";
- suma de 69.060 RON
reprezentând c/val a 4.604 pliculețe inscripționate „B.";
- suma de 91.650 RON
reprezentând c/val a 1.833 pliculețe inscripționate „L.";
S-a revocat măsura
preventivă a obligării de a nu părăsi țara aplicată de Tribunalul Bacău prin
Încheierea din 13 decembrie 2011 la data de rămânerii definitive a prezentei
hotărâri.
S-a constatat că
inculpatul a fost asistat de apărător ales. În baza art. 191 C. proc. pen., a
fost obligat inculpatul la plata sumei de 8.000 RON cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel prima instanța a avut în vedere
că: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă I.C.C.J. -D.I.I.C.O.T. -
Serviciul Teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de
arest preventiv a inc. Z.A.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută și
pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, privind combaterea
traficului și consumului ilicit de droguri, modificată prin Legea nr. 522/2004,
O.U.G. nr. 6/2010 și H.G. nr. 575/2010, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
constând în aceea că în calitate de administrator al SC P.C. SRL Bacău, în
perioada martie - octombrie 2010, în realizarea aceleiași rezoluții
infracționale, în mod repetat, a săvârșit acțiuni care prezintă fiecare în
parte conținutul infracțiunii de trafic de droguri, unele acțiuni având ca
obiect droguri de risc, iar altele droguri de mare risc.
Examinând actele și
lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Urmare a unei somări
primite din partea organelor de poliție la data de 23 iulie 2010, cu referire
la intrarea în vigoare a H.G. nr. 575/2010, la 30 iulie 2010, inc. Z.A.I., în
calitate de administrator al SC „P.C." SRL Bacău, a predat organelor de
poliție mai multe produse tip coffee shop din categoria celor comercializate
prin intermediul punctelor de lucru ale societății.
Conform stocului
întocmit de inculpat, acesta a predat organelor de poliție o sacoșă în care se
aflau: 503 pliculețe conținând o substanță pulverulentă de culoare albă
inscripționate „L.", o cutie din carton în care se găseau 715 pliculețe
conținând o substanță pulverulentă de culoare albă inscripționate „SPABS,
cantitatea de 3.900 gr fragmente vegetale inscripționate „Bonzai
îngrășământ" din care aproximativ 2.000 grame aflate într-un sac din
material plastic de culoare neagră, iar restul într-un sac din material plastic
transparent, în care se găseau pliculețe inscripționate „Bonzai
îngrășământ", porționat în cantități de câte 0,5 grame și, respectiv 0,25
gr.
Aceste produse, care
au fost puse în vânzare prin intermediul punctelor de lucru ale SC „P.C."
SRL Bacău, au fost analizate, iar cu ocazia analizelor de laborator, potrivit
Adresei de rezultate nr. 1157997 din 09 august 2010 și respectiv Raportului de
constatare tehnico-științifică nr. 1158189 din 27 august 2010 întocmite de
Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor Iași, s-a concluzionat că proba
inscripționată „L." conține fluorometcatinonă (flefedronă) în amestec cu
etcatinonă; proba inscripționată „SPABS conține, o parte (respectiv cele 2
plicuri din carton de culoare albă inscripționate cu roșu și negru „S." ce
au fost identificate efectiv în sacoșa de culoare albă, predată de inculpat,
printre pliculețele inscripționate „L." și 597 pliculețe ce au fost
identificate în cutia de carton predată de inculpat) metilendioxipirovaleronă
(MDPV) și, o parte (respectiv restul probelor din cutia de carton - 115
pliculețe) fluorometcatinonă (flefedronă) în amestec cu etcatinonă; proba
inscripționată „Bonzai îngrășământ' porționată în 3.466 de pliculețe este
constituită din cantitatea totală de 1.386 gr de cannabis, în care s-a pus în
evidență THC, substanță psihotropă biosintetizată de această plantă și JWH-250
(2-(2-metoxifenil)-1-(1-pentilindol-3-il)etanonă), iar cantitatea vrac de
fragmente vegetale inscripționată cu aceeași denumire, este constituită din
2,080 gr de fragmente vegetale mărunțite de culoare verde, în care s-a pus în
evidență JWH-250 (2-(2-metoxifenil)-1-(1-pentilindol-3-il)etanonă).
S-a constatat că
toate substanțele susmenționate sunt substanțe psihotrope supuse controlului
național, constituind droguri de risc: cannabis-ul, metilendioxipirovaleronă
(MDPV) și etcatinonă, aceste două din urmă substanțe fiind incluse în categoria
drogurilor de risc prin H.G. 575 din 16 iulie 2010, publicată în M.O. nr. 509
din 22 iulie 2010 și respectiv droguri de mare risc - fluorometcatinonă
(flefedronă) substanță inclusă în categoria drogurilor de mare risc prin O.U.G.
nr. 6/2010, publicată în M.O. nr. 100 din 15 februarie 2010, și JWH-250
(2-(2-metoxifenil)-1-(1-pentilindol-3-il)etanona), substanță inclusă în
categoria drogurilor de mare risc, prin H.G. 575 din 16 iunie 2010, publicată
în M.O. nr. 509 din 22 iulie 2010.
Prin verificările
efectuate a rezultat că în perioada martie-iulie 2010, inc. Z.A.I., în calitate
de administrator al SC P.C. SRL Bacău a achiziționat, fără drept, cantitatea de
4 kg de Turnera diffussa (BONZAI), produs constituit din fragmente vegetale de
cannabis în amestec cu JWH-250, de la SC M.E. BVBA, substanță pe care a
recepționat-o prin note de recepție și constatare diferențe sub denumirea
„îngrășământ pentru BONZAI 0,5 gr" și, ulterior, a comercializat
cantitatea de 2.613,6 gr. sub această din urmă denumire, prin intermediul punctelor
de lucru ale societății din localitățile Bacău, Cluj-Napoca, Iași și Vama
Veche, județul Constanța.
În aceeași perioadă,
în aceleași condiții (fără drept) și în aceeași calitate, inc. Z.A.I. a
achiziționat de la SC W. LTD Anglia și de la SC M.E. BVBA, 2.300 plicuri a 0,25
gr fiecare (cantitatea totală de 575 gr), produs constituit din flefedronă -
drog de mare risc, în amestec cu etcatinonă, din care a comercializat prin
intermediul punctelor de lucru ale societății cantitatea de aproximativ 452 gr.
Toate acestea rezultă
din verificarea documentelor de evidentă contabilă de către Garda Financiară
Secția Bacău, deoarece inc. Z.A.I. a refuzat să colaboreze cu organele de
anchetă și să pună la dispoziție documentele de achiziție a produselor
comercializate prin intermediul punctelor de lucru ale societății pe care o
administrează, refuzând să dea orice fel de declarație în fața organelor de
urmărire penală și prevalându-se de dreptul la tăcere.
De asemenea, în
cadrul unui control efectuat în mod coordonat la data de 10-09-2010, la toate
punctele de lucru ale SC P.C. SRL, au fost identificate expuse spre
comercializare produsele inscripționate „K." și „L.G.B.S.A.", care au
fost supuse analizelor de laborator.
Cu ocazia testelor
efectuate, în proba „L.G.B.S.A." ridicată de la punctele de lucru din Iași
ale SC P.C. SRL s-a pus în evidență MDPV (metilendioxipirovaleronă), drog de
risc, inclus în tabelul III anexă a Legii nr. 143/2000, prin H.G. nr. 575/2010.
Se poate constata că,
deși H.G. nr. 575/2010 a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010 (data
publicării în M. Of.), iar inculpatul Z.A.I. predase la data de 30 iulie 2010,
stocul de produse, a continuat să comercializeze astfel de substanțe interzise,
deși potrivit verificărilor fiscale efectuate societatea nu a mai achiziționat
acest produs, după data de 30 iulie 2010 și până la data de 10 septembrie 2010.
La data de 28
octombrie 2010 în cadrul unui nou control efectuat de reprezentanții Gărzii
Financiare la punctele de lucru din municipiul Iași și Cluj ale SC P.C. SRL
Bacău, au fost ridicate probe din produsele aflate la comercializare, respectiv
„K." și „L.G.B.S.A." și „V.B.S.".
Prin Raportul de
constatare tehnico-științifică nr. 1167208 din 19 noiembrie 2010 al
Laboratorului de Analize și Profil al Drogurilor Iași s-a concluzionat că
probele inscripționate „V.B.S." sunt constituite din etcatinonă, drog de
risc, inclus în tabelul III anexă a Legii nr. 143/2000 prin H.G. nr. 575/2010,
iar parte din probele inscripționate „L.G.B.S.A.", respectiv cele ridicate
din punctele de lucru din mun. Iași sunt de asemenea constituite din
etcatinonă.
La data de 10
noiembrie 2010, lucrătorii din cadrul BCCO Bacău s-au sesizat din oficiu cu
privire la faptul că inculpatul Z.A.I. vinde prin magazinele tip coffee shop ce
funcționează în cadrul SC „P.C." SRL Bacău, produse ce conțin etcatinonă,
drog de risc, cauză ce a fost înregistrată la D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial
Bacău la nr. 139D/P/2010.
S-a reținut că la
data de 20 octombrie 2010, data poștei, Z.A.I. a sesizat lucrătorii din cadrul
BCCO Bacău, cu privire la faptul că a pus în comercializare produsul denumit
„V.B.S.", declarând pe proprie răspundere că substanța conținută în
fiecare pliculeț nu conține substanțe interzise de lege. Cu această ocazie
inculpatul a procedat și la predarea a patru eșantioane din acest produs,
precizând că, în situația în care se constată faptul că substanța aflată în
pliculețele de plastic conține substanțe interzise de lege, se angajează să
oprească comercializarea acestui produs.
După efectuarea
analizelor de laborator, conform adresei de rezultate cu nr. 1167092/10
noiembrie 2010 a Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor Iași s-a
constatat că în produsul denumit „V.B.S., s-a pus în evidență etcatinonă ((RS)
- 2 etilamino-1-fenil-propan-1-ona) - drog de risc, conform tabelului nr, III,
anexă a Legii nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, O.U.G. nr. 6/2010
și H.G. nr. 575/2010.
Având în vedere
existența legăturii de conexitate dintre cauzele penale cu nr. 139D/P/2010 și
111D/P/2010, prin rezoluția procurorului din data de 22 noiembrie 2010 s-a
dispus conexarea acestora.
La data de 12
noiembrie 2010, s-a adus la cunoștința inculpatului Z.A.I. faptul că produsele
cu denumirea „V.B.S." pe care Ie-a înaintat prin poștă organelor de poliție,
conțin „etcatinonă", drog de risc, și i s-a pus în vedere să oprească
comercializarea produsului și să predea stocul pe care îl deține.
La data de 16
noiembrie 2010, inculpatul s-a prezentat la sediul BCCO Bacău și a predat 509
punguțe autosigilante din material plastic transparent cu etichete din carton,
inscripționate „V.B.S.", și o punguță autosigilantă din material plastic
transparent cu etichetă din hârtie de culoare albă, inscripționată cu pix cu
pastă albastră „95,25", despre care a declarat verbal că reprezintă
produsul „V" extras de la comercializare din punctele de lucru
Cluj-Napoca, Iași, Bacău și sediul firmei.
Prin raportul de
constatare tehnico-științifică cu nr. 1167203 din 25 noiembrie 2010 al
Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor Iași s-a concluzionat că cele
509 punguțe autosigilante predate de inculpat conțin masa netă totală de 101,8
gr substanță pulverulentă de culoare albă, iar punga autosigilantă (proba nr.
2) conține masa netă de 95,1 gr de substanță pulverulentă de culoare albă, și
nu conțin substanțe stupefiante sau psihotrope supuse controlului.
Concomitent cu
cercetările efectuate de D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Bacău față de inc.
Z.A.I. pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri, s-au efectuat
cercetări față de aceiași persoană și pentru același gen de infracțiuni, vizând
aceleași produse, și de către D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Brașov.
Astfel, la data de 01
aprilie 2010 inc. Z.A.I., a predat BCCO Brașov două produse etnobotanice
denumite „BÎ" și „S.A.B.S.", declarând că aceste produse urmează a fi
comercializate prin intermediul punctului de lucru din municipiul Brașov, al SC
P.C. SRL Bacău, pe care o administrează, cu precizarea că nu conțin substanțe
interzise de lege.
Procedându-se la
analizarea produselor sus-menționate, prin Raportul de constatare
tehnico-științifică nr. 917509 din 15 aprilie 2010 întocmit de Laboratorul
Central de Analiză și Profil al Drogurilor s-a concluzionat că produsul
„B" este constituit din fragmente vegetale ce conțin JWH 018, drog de mare
risc, conform Anexei 1 a Legii nr. 143/2000, astfel cum a fost modificată și
completată prin O.U.G. nr. 6/2010.
De asemenea, s-a
constatat că la data de 27 mai 2010, cu ocazia unui control efectuat la punctul
de lucru din Brașov, al SC P.C. SRL Bacău, au fost ridicate două produse
etnobotanice ce erau expuse la comercializare sub denumirile „L." și
respectiv „K.", care au fost supuse analizelor, prin Raportul de
constatare tehnico-științifică nr. 819099 din 02 iunie 2010 concluzionându-se
că produsul „ L." este constituit din flefedronă, în amestec cu
etcatinonă, iar flefedronă este substanță care face parte din Anexa 1 a Legii
nr. 143/2000, constituind drog de mare risc.
De asemenea prin
același raport s-a concluzionat că produsul „K." este constituit din
fragmente vegetale în care s-a pus în evidență JWH-250.
Este de precizat
faptul că același produs constituit din fragmente vegetale în amestec cu
JWH-250 a fost predat de inculpat ulterior către BCCO Bacău, la data de 30
iulie 2010, în cantitate de 2.080 gr, vrac, afirmând că reprezintă produsul
„BÎ", ceea ce evidențiază faptul că inculpatul Z.A.I. denumea produsele
constituite din aceleași ingrediente, în mod diferit, ulterior, le distribuia
în vederea comercializării prin intermediul punctelor de lucru.
La un nou control
efectuat la data de 25 iunie 2010 la punctul de lucru din Brașov, al SC P.C.
SRL Bacău, a fost ridicat din nou produsul „L.", care, potrivit Raportului
de constatare tehnico-științifică nr. 918491 din 15 iulie 2010, conține aceeași
substanță prohibită de Legea nr. 143/2000, respectiv flefedronă.
Inițial, prin
ordonanța din 06 octombrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 105D/P/2010 al
D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brașov, s-a dispus scoaterea de sub
urmărire penală față de inc. Z.A.I., cercetat sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
cu referire la aspectele constatate la datele de 27 mai 2010 și respectiv 25
iunie 2010, și aplicarea sancțiunii cu caracter administrativ a amenzii, precum
și neînceperea urmăririi penale față de aceeași persoană sub aspectul comiterii
aceleiași infracțiuni cu referire la actul material din 01 aprilie 2010, în
condițiile art. 10 lit. d) C. proc. pen., reținându-se că acesta a acționat cu
bună-credință.
Ulterior s-a dispus
Infirmarea acestei soluții adoptate inițial, s-a reluat urmărirea penală și s-a
dispus totodată declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea
D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău, unde a fost înregistrată sub nr.
149D/P/2010.
Având în vedere că
infracțiunile pentru care Z.A.I. a fost cercetat în cauza penală 105D/P/2010 a
D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brașov, sunt acte materiale ale
infracțiunii unice de trafic de droguri cu privire la același gen de produse,
ca și cele ce formau obiectul de cercetare în cauza nr. 111D/P/2010, la data de
13 decembrie 2010 s-a dispus conexarea celor două cauze.
Situația de fapt
reținută mai sus este probată cu rezoluție de începere a urmăririi penale;
ordonanță de schimbare și extindere a cercetărilor penale; proces-verbal de
sesizare din oficiu; procese-verbale întocmite de BCCO Bacău predare produse de
Z.A.I. și stocul de marfă din data de 23 iulie 2010; adresă întocmită de BCCO
Bacău către BCCO Iași - Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor prin
care înaintează mai multe probe primite la data de 30 iulie 2010 de la Z.A.I.;
Adresa nr. 1157997 emisă de BCCO Iași - Laboratorul de Analiză și Profil al
Drogurilor Iași prin care înaintează adresa de rezultate și procesele-verbale
din data de 09 august 2010; ordonanțe de delegare; Raport de constatare
tehnico-științifică nr. 1158189 din 27 august 2010 întocmit de BCCO Iași -
Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor; proces-verbal întocmit de BCCO
Bacău la data de 30 august 2010 din care rezultă că s-au efectuat verificări În
baza de date a Registrului Comerțului cu privire la SC P.C. SRL; adresa emisă
de BCCO Bacău prin care ne înaintează dovada seria H, nr. 0020387 pentru
depunerea probelor rămase în urma efectuării constatării tehnico-științifice;
adresă emisă de BCCO Bacău către IGPR prin care solicită introducerea în camera
de corpuri delicte a unor bunuri; adresă emisă de ITM Bacău prin care
înaintează lista salariaților înregistrați la SC P.C. SRL Bacău; adresă emisă
la data de 01 septembrie 2010 către D.I.I.C.O.T. - ST Constanța și răspunsul
acestora; adresă emisă la data de 01 septembrie 2010 către D.I.I.C.O.T. - ST
Iași; adresă emisă de BCCO Iași prin care ne comunică că după data de 09 martie
2010 nu s-au înregistrat sesizări penale având ca obiect comiterea de
infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri prin intermediul
punctelor de lucru ale SC P.C. SRL Bacău; adresă emisă de BCCO Constanța prin
care înaintează procesul-verbal întocmit la data de 10 septembrie 2010; adresă
emisă de BCCO Bacău către Direcția Județeană pentru accize și operațiuni vamale
Bacău și răspunsul acestora; adresă emisă de BCCO Bacău către Direcția
Regională pentru accize și operațiuni vamale Iași și răspunsul acestora; adresă
emisă la data de 15 noiembrie 2010 către Autoritatea Națională Vamală și
răspunsul acestora; rezoluție motivată emisă de BCCO Bacău la data de 17
septembrie 2010; Raport de constatare tehnico-științifică nr. 1158428 din data
de 23 septembrie 2010; adrese emisă la data de 01 septembrie 2010 către
Ministerul Finanțelor Publice - Garda Financiară Bacău și răspunsul acestora;
adresă emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Garda Financiară Secția
Județeană Iași la data de 14 septembrie 2010; adresă emisă de BCCO Iași prin
care ne înaintează documente ridicate cu ocazia controalelor efectuate în data
de 10 septembrie 2010 la punctele de lucru din mun. Iași ale SC P.C. SRL Bacău;
declarații P.D., P.A.; adresă emisă de BCCO Iași -Laboratorul de Analiză și
Profil al Drogurilor prin care ne trimite Adresa de rezultate nr. 1158430 din
23 septembrie 2010; adresă emisă de BCCO Iași - Laboratorul de Analiză și
Profil al Drogurilor prin care ne trimite Adresa de rezultate nr. 1158429 din
23 septembrie 2010; adresă emisă de BCCO Cluj Napoca prin care ne înaintează un
set de acte: declarații martori, procese-verbale, documente firmă SC P. și R.
din data de 20 octombrie 2010; Adresa nr. 704780 din data de 10 noiembrie 2010
emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare
Fiscală - Garda Financiară Secția Bacău; adrese ANAF - Secția Județeană Bacău,
procese-verbale întocmite de în urma controalelor de Garda Financiară și
relații de la ANAF; ordonanțe de delegare; rezoluție motivată întocmită de BCCO
Bacău; Raport de constatare tehnico-științifică nr. 1167208 din 19 noiembrie
2010; planșă foto cu probe înaintate de Garda Financiară Cluj și Iași;
rezoluții de conexare; proces-verbal de sesizare din oficiu; adresă înaintată
de Z.A.I. la IGPR - Serviciul Antidrog; declarație Z.A.I.; planșă foto privind
produsele predate de Z.A.I.; adresă emisă de lucrători BCCO Bacău de înaintare
a probelor către Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor Iași; Adresă de
rezultate nr. 1167092 din 10 noiembrie 2010 a Laboratorului de Analiză și
Profil al Drogurilor Iași; adresa și procesele-verbale de aducere la cunoștință
a rezultatului analizelor, de predare primire și rezoluția motivată; adresa de
înaintare a raportului Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor Iași
emisă de BCCO Bacău; Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 1167203 din
25 noiembrie 2010; Adresa nr. 105D/P/2010 emisă de D.I.I.C.O.T. - Serviciul
Teritorial Brașov și ordonanța aceluiași parchet; Dosarul de urmărire penală nr.
105D/P/2010 trimis de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brașov; Adresa nr.
15160 din 08 decembrie 2010 emisă de BRD și acte anexă expediate; note
telefonice; împuternicire avocațială; declarați martori B.C.C., C.I.B.; procură
notarială întocmită de notar S.F.; procese-verbale ce privesc făptuitorul M.A.;
declarații M.A.; acte contabile privind SC P.C. SRL Bacău; adresă către MFP -
Garda Financiară Bacău; relații de la Garda Financiară Bacău și acte ridicate
de la SC P.C. SRL Bacău; proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire
penală;
În cursul urmăririi
penale în cauză instrumentată de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brașov
inculpatul a declarat că distribuitorul l-a asigurat cu privire la faptul că
produsele comercializate nu conțin nicio substanță interzisă de lege, deși „
este adevărat că buletine de analize oficiale în acest sens nu miau dat atunci
când mi-au livrat produsul.
După conexarea cauzei
la dosarul instrumentat de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău,
inculpatul nu a mai dat nici o declarație prevalându-se de dreptul la tăcere,
potrivit dispozițiilor art. 70 alin. (2) din C. proc. pen.
În fața instanței de
judecată, inculpatul nu a recunoscut fapta pentru care s-a dispus trimiterea sa
în judecată arătând că de fiecare dată când primea produsele de la furnizori, o
mostră o prezenta pentru verificare iar dacă primea înștiințarea că produsul
conținea substanțe interzise le retrăgea de la vânzare de la toate punctele de
lucru ale societății pe care o administra.
Aceste aspecte expuse
de către inculpat nu pot fi reținute de către instanță ca fiind în totalitate
corespunzătoare adevărului, întrucât se observă în mod vădit că ele reprezintă
exagerări de ordin subiectiv ale inculpatului, făcute din dorința de a scăpa de
consecințele răspunderii penale sau cel puțin a atenua impactul acestor
consecințe.
Astfel, rezultă în
mod neechivoc din probele administrate faptul că, în perioada martie -
octombrie 2010, în mod repetat, inc. Z.A.I., în calitate de administrator al SC
„P.C." SRL Bacău, a efectuat fără operațiuni privind circulația drogurilor
de risc și mare risc, achiziționând, dispunând punerea în vânzare și vânzarea
de produse tip coffee shop pe bază de flefedronă, cannabis, MDPV și etcatinonă,
prin intermediul punctelor de lucru ale societății.
Necunoașterea
scopului pentru care aceste produse etnobotanice erau introduse pe piață,
respectiv că erau comercializate în scopul consumului pentru efectele euforice,
nu poate fi justificată în contextul în care inculpatul a organizat funcționarea
magazinelor și pe timpul nopții, așa cum rezultă din declarația martorului
B.C.C., și nu în ultimul rând din controalele efectuate, iar pentru un astfel
de produs se plăteau sume cuprinse între 45 și 100 de RON, fiind puțin credibil
că cineva ar accepta să plătească un asemenea preț pentru un „îngrășământ sau
„produs de baie", într-o cantitate infimă de 0,25 gr.
Predările de produse
și analizele efectuate pe aceste produse de către organele judiciare de
urmărire penală competente, în baza „bunei-credințe" invocate de inculpat,
s-au dovedit a fi o tactică și o strategie adoptată de acesta, tocmai pentru
a-și crea „alibiuri" în ipoteza unor controale ulterioare.
Intenția
infracțională a inculpatului rezultă și din faptul că după ce a intrat în
vigoare H.G. nr. 575/2010 la 22 iulie 2010, iar acesta predase restul de
produse la 30 iulie 2010, a continuat să comercializeze astfel de substanțe
interzise deși potrivit verificărilor fiscale efectuate, societatea
administrată de inculpat nu a mai achiziționat acest produs (L.G.B.S.A.) după
data de 30 iulie 2010 și până la data de 10 septembrie 2010.
De asemenea, la data
de 28 octombrie 2010 în cadrul unui nou control efectuat de reprezentanții
Gărzii Financiare la punctele de lucru din municipiul Iași și Cluj ale SC P.C.
SRL Bacău, au fost ridicate probe din produsele aflate la comercializare,
respectiv „K." și „L.G.B.S.A." și „V.B.S.".
Prin Raportul de
constatare tehnico-științifică nr. 1167208 din 19 noiembrie 2010 al
Laboratorului de Analize și Profil al Drogurilor Iași s-a concluzionat că
probele inscripționate „V.B.S." sunt constituite din etcatinonă, drog de
risc, inclus în tabelul III anexă a Legii nr. 143/2000 prin H.G. nr. 575/2010,
iar parte din probele inscripționate „L.G.B.S.A.", respectiv cele ridicate
din punctele de lucru din municipiul Iași sunt de asemenea constituite din
etcatinonă.
Mai mult existența
diferențelor între produsele achiziționate și cele revândute, demonstrează că
produsele comercializate au o proveniență incertă. Din probele administrate
rezultă că inculpatul achiziționa diferite substanțe interzise, sub o anumită
denumire, pe care mai apoi le amesteca cu alte substanțe, cunoscute în
legislația de specialitate ca droguri de sinteză, care în cazul consumului au
același efect psihotrop, dar consecințe mai grave asupra sănătății, le porționa
și le introducea în circuitul economic sub o altă denumire, fără nicio
justificare legală în acest sens și fără a manifesta dubii în privința
împrejurărilor în care a acționat.
Existența intenției infracționale
se poate constata și din identificarea de substanțe active interzise de aceeași
natură în produsele expuse spre comercializare sub denumiri diferite, precum și
identificarea de substanțe active interzise în anumite produse, în special din
cele expuse în punctele de lucru din municipiul Iași, în condițiile în care, în
aceeași categorie de produse și din același lot, comercializate în celelalte
pct. de lucru, nu s-au pus în evidentă aceleași substanțe interzise.
S-a apreciat astfel
că există date certe că inculpatul Z.A.I. proceda la „prepararea"
produselor și comercializarea acestora fără drept, și fără o evidență,
activitate pe care o desfășura simultan cu comercializarea acelorași produse,
ce nu erau „preparate" prin adăugarea activilor potențatori ai
concentrației de THC sau a altor substanțe psihotrope, procedând în această
manieră tocmai pentru a asigura aparența de legalitate a activității
comerciale, în ipoteza unor controale din partea organelor competente
abilitate.
Clandestinitatea
activității desfășurate de inculpat rezultă și din împrejurarea că acesta a
întocmit declarații de conformitate pentru produsul „L.G.", în condițiile
art. 4 din H.G. nr. 1.022/2002 precum și pentru produsului „K.", în
condițiile în care a prezentat și facturi de achiziție a acestor produse de la
furnizori și nu avea dreptul de a emite certificate sau declarații de
conformitate, în temeiul prevederilor art. 4 din H.G. nr. 1.022/2002 privind
regimul produselor și serviciilor care pot pune în pericol viața, sănătatea
securitatea muncii și protecția mediului, deoarece această hotărâre a fost
adoptată În baza art. 34 din Legea nr. 608/2001, privind evaluarea
conformității produselor, care stabilește cadrul legal, unitar pentru
elaborarea reglementărilor tehnice, evaluarea conformității și supravegherea
pieței, pentru produsele introduse pe piață și/sau utilizate în România, din
domeniile reglementate prevăzute în anexa 1 a acestei legi, domenii printre
care nu se regăsește niciuna dintre activitățile desfășurate de societățile
comerciale, prin intermediul cărora s-a săvârșit fapta.
Referitor la cererea
privind achitarea întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei
infracțiuni se apreciază că dispozițiile art. 18
1
din C. pen.
(potrivit cărora nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală,
dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin
conținutul ei concret, este vădit lipsită de importanță și nu prezintă gradul
de pericol social al unei infracțiuni), nu sunt aplicabile în cauză, întrucât
prin această faptă inculpatul a adus o atingere importantă sănătății
persoanelor cumpărătoare de droguri, activitate care prezintă în mod evident
gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În drept fapta
inculpatului Z.A.I. care în calitate de administrator al SC P.C. SRL Bacău, în
perioada martie - octombrie 2010, în realizarea aceleiași rezoluții
infracționale, în mod repetat, a săvârșit acțiuni care prezintă fiecare în
parte conținutul infracțiunii de trafic de droguri, unele acțiuni având ca
obiect droguri de risc, iar altele droguri de mare risc, întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
text de lege în baza căruia se va dispune condamnarea sa la pedeapsa
închisorii.
Fiind stabilită
vinovăția inculpatului s-a dispus condamnarea acestuia, urmând a se ține seama
la individualizarea pedepsei ce s-a aplicat, de criteriile generale de
individualizare cuprinse în art. 72 din C. pen., respectiv gradul sporit de
pericol social al faptei comise, condițiile și împrejurările concrete în care a
fost săvârșită infracțiunea precum și datele ce caracterizează persoana
inculpatului.
Infracțiunile de
trafic de droguri de mare risc prezintă un grad deosebit de pericol social.
Aceste infracțiuni de
o amploare deosebită aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori
ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea publică, reprezentând totodată
una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate.
Față de datele cauzei
tribunalul a apreciat că scopul educativ al pedepsei ce s-a aplicat
inculpatului poate fi atins numai cu executare într-un loc de detenție.
Inculpatului i s-a
aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen.
În sarcina
inculpatului, față de datele cauzei s-au reținut circumstanțe atenuante
prevăzute de art. 74 lit. c) din C. pen., avându-se în vedere comportamentul
acestuia după comiterea faptei.
În baza art. 88 din
C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 ore la data de
23 noiembrie 2010 și arestul preventiv în perioada 29 noiembrie 2010 - 13
aprilie 2011.
În baza art. 17 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităților de droguri
aflate la I.G.P.R. București cu dovada seria H nr. 0020387 din 23 septembrie
2010.
Referitor la
confiscarea sumelor de bani, potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000
s-au reținut următoarele:
Având în vedere
evidenta contabilă, s-a constatat că din cantitatea totală de 10.000 plicuri
din produsul „S." a fost transferată către punctele de lucru ale
societății administrate de inculpat sau vândută cu facturi, cantitatea de 1.450
de plicuri în valoare totală de 28.999,50 RON.
Față de această
situație s-a dispus confiscarea sumei de bani sus-menționate, dobândite de
inculpat prin valorificarea drogurilor, inscripționate „S.", precum și a
sumei de 171.000,50 RON reprezentând contravaloarea cantității de 8.550 plicuri
din produsul „S." ce nu a fost înregistrată ca vânzări cu amănuntul sau cu
facturi, și nici predată organelor de poliție la data de 30 iulie 2010.
De asemenea, s-a
dispus confiscarea sumei de 69.060 RON reprezentând contravaloarea cantității
de 4.604 pliculețe „B" (diferența dintre 8.000 plicuri achiziționate
conform notelor de recepție și 3.396 de plicuri predate BCCO Bacău), vândută cu
15 RON pliculețul, precum și confiscarea sumei de 91.650 RON reprezentând
contravaloarea cantității de 1.833 pliculețe „L." (diferența dintre 2.300
plicuri achiziționate conform notelor de recepție și 467 de plicuri predate
BCCO Bacău), vândută cu 50 RON pliculețul.
Prin Încheierea din
13 decembrie 2011 Tribunalul s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi
localitatea aplicată prin încheierea din 12 aprilie 2011 cu măsura obligării de
a nu părăsi țara, astfel că în cauză, s-a dispus revocarea acestei măsuri
preventive la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, potrivit art. 350
alin. (1) din C. proc. pen.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat apel inculpatul Z.A.I., motivele de apel și solicitările
apelantului fiind expuse pe larg în preambulul prezentei decizii.
Prin Decizia penală
nr. 125 din 5 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală,
cauze minori și familie a fost respins ca nefondat apelul inculpatului.
Procedând la
soluționarea apelului din cauză, în urma verificării sentinței apelate în raport
de actele și lucrările dosarului și de motivele de apel invocate Curtea de Apel
a reținut următoarele:
Referitor la motivele
de nelegalitate dezvoltate de apărătorul apelantului - inculpat:
- împrejurarea
neintroducerii în cauză a SC P.C. SRL Bacău nu poate fi invocată în apelul
formulat de inculpat. Pentru a invoca necitarea unei alte părți decât apelantul
este necesar ca acesta să dovedească un interes procesual propriu, ori
argumentele aduse se referă la pretinsa prejudiciere a societății comerciale
menționate ca urmare a dispunerii măsurii confiscării.
- un al doilea motiv
de nelegalitate se referă la pretinsa nemotivare a sentinței, pe motiv că prima
instanță s-a rezumat la preluarea situației de fapt expusă din rechizitoriu
însă în urma examinării în detaliu a sentinței apelate instanța de control
judiciar apreciază că nu se confirmă nici aceste critici. Astfel, se reține că
prima instanță a procedat la un examen propriu al probelor administrate în
cauză, a analizat elementele de fapt pe care se sprijină soluția pronunțată
precum și temeiurile de drept, demonstrând practic, cu punerea în evidență a
unor date concrete, vinovăția inculpatului. împrejurarea că, în parte,
motivarea primei instanțe coincide cu expunerea situației de fapt din rechizitoriu
nu reprezintă decât o consecință a confirmării în totalitate a acuzațiilor
aduse inculpatului iar nu lipsa unei aprecieri proprii asupra obiectului cauzei
de către instanța de fond.
- o ultimă critică de
nelegalitate are în considerare aspecte legate de ordonanța din 30 noiembrie
2010 de infirmare a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală emisă la data
de 06 octombrie 2010 în Dosarul penal nr. 105/P/2010, pe considerentul că
ambele soluții au fost emise de către același procuror. în acest sens sunt criticate
de către apelant considerentele pentru care prima instanță, prin încheierea de
ședință din 08 februarie 2011, a procedat la respingerea excepției nulității
actului de sesizare.
Se observă însă că
neregularitatea invocată nu este reglementată de dispoziții care fac parte din
categoria celor prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., a căror
încălcare atrage nulitatea absolută.
în aceste condiții
invocarea încălcării dispozițiilor privitoare la infirmarea actelor
procurorului nu se poate face decât în condițiile art. 197 alin. (3) C. proc.
pen., sancțiunea prevăzută de dispozițiile procedurale fiind aceea a nulității
relative, respectiv în cursul efectuării actului când partea a fost prezentă
sau la primul termen de judecată cu procedură completă când partea a lipsit la
efectuarea actului.
Iar potrivit art. 197
alin. (1) C. proc. pen. încălcarea dispozițiilor care reglementează
desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului numai atunci când s-a
produs o vătămare părții și această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin
anularea actului.
Pe de altă parte
verificarea rechizitoriului, ca act de sesizare a instanței, efectuată în
temeiul art. 300 alin. (1) C. proc. pen., poartă asupra actului de sesizare
propriu-zis, asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege cu privire la
conținutul actului de sesizare și asupra respectării dispozițiilor art. 264
alin. (3) C. proc. pen., iar nu asupra modului în care au fost respectate
dispozițiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale, în acest
sens pronunțându-se și Î.C.C.J. prin Decizia penală nr. 377 din 02 februarie
2010.
Și tot prin aceeași
decizie s-a arătat că „Nu în ultimul rând, Înalta Curte de Casație și Justiție
mai constată și că, „de lege lata", nu există reglementat un control
judecătoresc asupra actelor prin care procurorul reia urmărirea penală,
inclusiv prin infirmarea soluțiilor de netrimitere în judecată. Pentru reluarea
urmăririi penale după suspendare sau în caz de redeschidere a urmăririi, legea
impune, în ambele situații, ca aceasta să se dispună prin ordonanță."
În consecință,
excepția invocată a fost în mod justificat respinsă de către prima instanță,
astfel că și această critică de nelegalitate nu se justifică.
Iar în ceea ce
privește aspectele privind neverificarea legalității actului de sesizare de
către procurorul șef, rechizitoriul din cauză cuprinde mențiunile de rigoare în
acest sens. Împrejurarea că procurorul șef a participat la efectuarea unor acte
de urmărire penală nu este de natură să înlăture competența acestuia cu privire
la verificarea rechizitoriului, neexistând, potrivit dispozițiilor procedurale
în vigoare, o interdicție în materie.
Referitor la
criticile care vizează netemeinicia soluției de condamnare a
apelantului-inculpat, precum și individualizarea pedepsei aplicate acestuia:
În urma administrării
probatoriului în cauză au rezultat dovezi indubitabile de vinovăție a
inculpatului cu privire la faptul că acesta în perioada martie - octombrie 2010
a efectuat operațiuni de vânzare a unor substanțe cu efect psihotrop, încadrate
în categoria drogurilor de risc și mare risc.
Astfel, analizele de
laborator au demonstrat că inculpatul a comercializat o cantitate însemnată de
produse constituite din flefedronă - drog de mare risc, precum și produse constituite
din etcatinonă, substanță încadrată în categoria drogurilor de risc. Este de
precizat că aceste substanțe au fost găsite în magazinul inculpatului, expuse
spre comercializare.
Și aceasta, în
condițiile în care inculpatul era deja cercetat pentru fapte de același gen,
declarase pe propria răspundere în fața lucrătorilor de poliție de la BCCO
Bacău că substanțele conținute în pliculețele achiziționate în vederea
comercializării nu se află pe lista substanțelor interzise și fusese avertizat
de către organele de control cu privire la intrarea în vigoare a H.G. nr.
575/2010, sens în care predase la 30 iulie 2010 stocul de produse.
Rezultă astfel cu
evidentă că activitatea de comercializare a substanțelor interzise a fost
efectuată cu bună știință de către inculpat.
Este de precizat și
un alt aspect, în strânsă legătură cu solicitarea apărătorului inculpatului de
administrare a probei cu expertiză contabilă, prin care se dorea să se
demonstreze că inculpatul nu a mai comercializat substanțe interzise pe baza
faptului că au fost găsite cantități de substanțe care au fost găsite în stoc,
dar care nu erau evidențiate în actele societății.
În primul rând,
trebuie din nou menționat că respectivele substanțe au fost găsite la vânzare,
expuse spre comercializare în magazinul inculpatului, astfel că infracțiunea de
trafic de droguri prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 subzistă
fie și în această modalitate alternativă, a „punerii în vânzare", astfel
cum este expusă și în textul legal incriminator.
Sub un alt aspect,
din actele de constatare întocmite de organele fiscale rezultă că în perioada
menționată inculpatul, prin societatea comercială pe care o administra, a
efectuat în concret operațiuni comerciale cu mai multe substanțe din categoria
produselor etnobotanice, inclusiv din categoria acelora aflate pe lista
substanțelor interzise.
În consecință, prima
instanță a stabilit corect situația de fapt și a reținut justificat vinovăția
inculpatului cu privire la infracțiunilor deduse judecății.
În ceea ce privește
reducerea pedepsei, instanța de apel apreciază că nu se impune modificarea
sentinței în acest sens, în condițiile în care inculpatul a săvârșit multiple
acte de trafic de droguri de risc și mare risc, cu consecința obținerii unor
venituri ilicite însemnate. Pentru aceleași considerente nu se impune nici
înlăturarea modalității de executare efectivă a pedepsei rezultante stabilite
de prima instanță. O eventuală reducere a pedepsei sau dispunerea suspendării
sub supraveghere a pedepsei rezultante ar conduce cu evidență la neîndeplinirea
scopului educativ-preventiv al pedepsei, astfel cum acesta a fost stabilit de
prevederile art. 52 alin. (1) C. pen., respectiv prevenirea săvârșirii unor noi
infracțiuni, întrucât persoane aflate în situații similare ar fi tentate să
procedeze în mod asemănător, în scopul obținerii unor câștiguri foarte mari,
cunoscând faptul că practica judiciară tinde să îi condamne la pedepse cu
suspendarea executării.
Se observă că prima
instanță a reținut circumstanțe atenuante față de apelant dar a avut în vedere
în mod pe deplin justificat și persistența infracțională deosebită a
inculpatului, împrejurarea că acesta a continuat să comercializeze substanțe
stupefiante și după ce a fost pus în libertate, inculpatul fiind inițial reținut
pentru fapte similare.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs inculpatul Z.A.I., care a invocat următoarele cazuri
de casare:
- art. 385
9
pct. 2 C. proc. pen., solicitând restituirea cauzei la procuror pentru
refacerea urmăririi penale și a actului de sesizare.
În concret, s-a
invocat faptul că procuror care inițial a dispus o soluție de scoatere,
respectiv neîncepere a urmăririi penale, ulterior și-a infirmat propria
ordonanță, deși aceasta se putea face doar de către procurorul ierarhic superior.
Totodată, s-a
susținut că procurorul șef serviciu a verificat legalitatea și temeinicia
actului de sesizare a instanței, deși efectuase acte de urmărire penală în
cauză;
- art. 385
9
pct. 18 C. proc. pen., solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare.
În acest sens, se
critică respingerea solicitării de efectuare a unei expertize financiar-
contabile, care a condus la stabilirea unei situații de fapt greșită, cu
referire la cel de-al doilea act material al infracțiunii reținut în actul de
sesizare;
- art. 385
9
pct. 12 și art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen.,
solicitându-se achitarea inculpatului.
S-a susținut în
esență, cu referire la primele două fapte și respectiv cea de-a cincea faptă
reținute în actul de sesizare, că lipsește latura obiectivă a infracțiunii,
respectiv comercializarea sau punerea în vânzare.
În privința celor de
a treia, respectiv a patra faptă, lipsește latura subiectivă, fiind vorba
despre comercializarea unor produse care, într-o perioadă anterioară, nu aveau
nicio restricție legală;
- art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., solicitându-se redozarea pedepsei și schimbarea
modalității de executare a acesteia.
Examinând hotărârea
atacată prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate,
Curtea constată că recursul este nefondat.
În ce privește cazul
de casare prev. de art. 385
9
pct. 2 C. proc. pen., Curtea reține mai
întâi că doar una dintre criticile formulate de inculpat se încadrează formal
în acest motiv de recurs.
În acest context,
Curtea constată că semnarea unor adrese către diferite instituții (arest, Garda
Financiară, cabinetul de avocatură) nu se circumscrie efectuării de acte de
urmărire penală în cauză, astfel încât nu exista niciun impediment pentru
verificarea legalității și temeiniciei actului de sesizare de către procurorul
șef care a semnat aceste înscrisuri.
Referitor la
infirmarea soluției dispuse inițial de către D.I.I.C.O.T. Brașov, dincolo de
împrejurarea că această critică nu poate fi analizată prin prisma cazului de
casare invocat, Curtea reține că în cauză s-a făcut aplicarea art. 273 C. proc.
pen., dispunându-se redeschiderea urmăririi penale împotriva inculpatului, în
condițiile în care ulterior adoptării soluției de netrimitere în judecată s-a
constatat că nu a existat în fapt cazul care a determinat luarea acestei
măsuri.
Potrivit art. 273
alin. (2) C. proc. pen., redeschiderea urmăririi penale se dispune de procuror
prin ordonanță, nefiind așadar o măsură aflată în competența procurorului
ierarhic superior.
Împrejurarea că prin
ordonanța de redeschidere a urmăririi penale s-a dispus mai întâi infirmarea
soluției inițiale, poate pune în discuție cel mult acuratețea actului întocmit,
însă nu și legalitatea lui, astfel încât nici această critică nu poate fi
primită.
În ce privește cazul
de casare prev. de art. 385
9
pct. 18 C. proc. pen., Curtea reține că
pentru a fi în prezența acestuia trebuie să existe o reflectare inexactă,
denaturată a conținutului dosarului în cuprinsul hotărârii atacate, cu
consecința greșitei rețineri a faptei imputate inculpatului, în natura sau
împrejurările în care aceasta ar fi fost comisă.
Această contrarietate
evidentă și esențială trebuie să fie independentă de orice proces de apreciere
a probelor pe care instanța l-a făcut în conformitate cu art. 63 C. proc. pen.,
acesta din urmă necăzând sub incidența cazului de casare analizat.
Altfel spus, eroarea
gravă de fapt nu poate proveni dintr-o greșită sau incompletă apreciere a
probatoriului administrat în cauză.
Pe de altă parte,
simpla invocare a acestui caz de casare nu este suficientă, recurentul fiind
obligat să indice exact piesa dosarului a cărei existentă sau inexistentă o
afirmă în mod eronat instanța de fond sau apel ori al cărei cuprins este redat
contrar a ceea ce este evident și fără posibilitate de controversă.
Examinând motivele de
recurs formulate în cauză, Curtea constată că recurentul a criticat de fapt sub
acest caz de casare respingerea de către instanțele de fond și apel a unui
mijloc de probă solicitat în apărare.
Or, față de cele
expuse anterior, este evident că o asemenea critică nu se circumscrie cazului
de casare invocat, căci acesta are în vedere o greșită reținere a situației de
fapt pe baza probatoriului administrat în cauză, iar nu eventuala influență pe
care o putea avea asupra acesteia o probă care nu a fost admisă de către
instanțele de fond și apel.
În egală măsură,
Curtea constată că instanța de apel a respins motivat solicitarea inculpatului
de efectuare a unei expertize contabile, mijloc de probă care nu este
determinant pentru stabilirea vinovăției inculpatului chiar și pentru actul
material pus în discuție de către acesta.
În privința cazurilor
de casare prev. de art. 385
9
pct. 12 și 17
2
C. proc.
pen., Curtea constată, contrar susținerilor inculpatului, că faptele acestuia
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 143/2000, săvârșită în formă continuată.
Din materialul
probator administrat în cauză a rezultat că în perioada martie - octombrie 2010
inculpatul a pus în vânzare și a comercializat în mod repetat, prin punctele de
lucru ale SC P.C. SRL Bacău, în baza aceleiași rezoluții infracționale droguri
de risc (cannabis, MDPV, etcatinonă) și de mare risc (flefedronă, JW -250), în
condițiile în care era deja cercetat pentru fapte similare într-o altă cauză
penală pentru o activitate infracțională desfășurată într-o perioadă
anterioară.
Curtea reține astfel
că prin O.U.G nr. 6 din 15 februarie 2010 s-a modificat Legea nr. 143/2000
pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, incluzându-se în
categoria drogurilor de mare risc între alte substanțe flefedrona, precum și
JWH-018.
Potrivit art. III din
Ordonanță, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a acesteia,
proprietarul, posesorul ori deținătorul cu orice titlu a plantelor și substanțelor
prevăzute în actul normativ (așadar, inclusiv flefedrona și JWH-018) avea
obligația de a distruge, pe cheltuiala proprie, cu respectarea prevederilor
legale, plantele și substanțele pe care le deține.
Ulterior, prin H.G.
nr. 575 din 16 iunie 2010 s-a actualizat anexa la Legea nr. 143/2000,
introducându-se în categoria drogurilor de mare risc substanța JWH-250, iar în
categoria drogurilor de risc substanțele etcatinonă și MDPV.
În ciuda acestor
modificări ale legislației ce reglementa regimul juridic al plantelor,
substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, precum și a celei ce
reglementa prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri,
inculpatul a continuat să pună în vânzare și să comercializeze aceste substanțe.
Curtea reține că era
obligația inculpatului, decurgând inclusiv din dispoziții exprese ale legii, de
a verifica fiecare produs comercializat până la intrarea în vigoare a actelor
normative menționate anterior, pentru a se asigura că acestea nu conțin substanțe
prohibite de lege.
Or, în loc să
procedeze astfel, inculpatul a continuat să comercializeze aceste produse,
asumându-și riscul ca acestea să conțină substanțe interzise.
Împrejurarea că
inculpatul a predat eșantioane din aceste produse, cu precizarea că va opri
comercializarea lor dacă se va constata că ele conțin substanțe interzise, nu
îl absolvă de răspundere penală; dimpotrivă, Curtea reține că aceasta a fost un
mod de operare folosit de inculpat, pentru a crea o