ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 697/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 697/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

recursurilor penale de față.

În baza actelor și

lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 13 din 23 ianuarie

2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori, în Dosarul nr. 1955/54/2009, s-au dispus următoarele:

În baza art. 2 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul

N.F.N. pentru infracțiunile prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin.

(1), art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 31 alin. (2) C. pen. raportat

la art. 289 C. pen.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe

inculpatul G.I.L. pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen.

coroborat cu art. 181 C. pen. a achitat pe același inculpat pentru

infracțiunile prev. de art. 289 C. pen. și art. 291 C. pen.

În baza art. 181

alin. (3) raportat la art. 91 lit. c) C. pen. a aplicat inculpatului amenda cu

caracter administrativ în cuantum de 1.000 RON.

A anulat înscrisul

fals.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe

fiecare dintre inculpații G.I., O.N., D.Ș., C.E. pentru infracțiunea prev. de

art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen.

coroborat cu art. 181 C. pen. a achitat pe fiecare dintre inculpații G.I.,

O.N., D.Ș., C.E., S.P.M., S.F. pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 181

alin. (3) C. pen. raportat la art. 91 lit. c) C. pen. a aplicat fiecăruia

dintre inculpați amenda cu caracter administrativ, în cuantum de câte 1.000

RON.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen.

coroborat cu art. 181 C. pen. a achitat pe fiecare dintre inculpații S.I. și

S.S. pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 181

alin. (3) C. pen. raportat la art. 91 lit. c) C. pen. a aplicat fiecăruia

dintre inculpați amenda cu caracter administrativ în cuantum de câte 1.000 RON.

Dispune confiscarea a

două cartușe de țigări M și JL.

A luat act că partea

vătămată Autoritatea Națională a Vămilor nu s-a constituit parte civilă în

procesul penal și a obligat pe fiecare dintre inculpații G.I.L., G.I., O.N.,

D.Ș., C.E., S.P.M., S.F., S.I., S.S. la câte 300 RON cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru a decide

astfel prima instanță a reținut că, prin Rechizitoriul nr. 784/P/2008 din 23

iunie 2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus

trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților N.F.N., comisar

șef poliție, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt

calificat, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209

alin. (1) lit. a) C. pen. și participație improprie la săvârșirea infracțiunii

de fals intelectual, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C.

pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; G.I.L., subcomisar de poliție,

pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la furt calificat, prev. de

art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) C.

pen., fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., uz de fals prev. de art. 291

C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; G.I., agent de poliție, pentru

săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) C.

pen. raportat la art. 209 alin. (1) C. pen. și participație improprie la

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen.

raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; O.N., agent

șef, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prev. de art. 208

alin. (1) C. pen. raportat la art. 209 alin. (1) C. pen. și participație

improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 31

alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen.; D.Ș., agent principal de poliție, pentru săvârșirea infracțiunilor de

furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) C. pen. raportat la art. 209 alin.

(1) C. pen. și participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals

intelectual, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen.,

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; C.E., agent de poliție, pentru săvârșirea

infracțiunilor de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) C. pen. raportat

la art. 209 alin. (1) C. pen. și participație improprie la săvârșirea infracțiunii

de fals intelectual, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289 C.

pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; S.S. și S.I., pentru săvârșirea

infracțiunilor de complicitate la furt calificat, prev. de art. 26 C. pen.

raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.; S.P.M. și

S.F., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prev. de art. 208

alin. (1) C. pen. raportat la art. 209 alin. (1) C. pen.

Curtea a apreciat că

starea de fapt reținută în rechizitoriu corespunde, parțial, realității, în

sensul că există dubii mari cu privire la faptul că inculpații N.F.N. și G.I.L.

ar fi avut cunoștință de faptul că s-ar fi sustras țigări și că ar fi ajutat

sau înlesnit activitatea de sustragere.

Astfel, deși la urmărirea

penală martorii F.S., D.P., P.G., I.A., B.L., T.A. au arătat că inculpații

N.F.N. și G.I.L. împreună cu R.I. au asistat la descărcarea tirului și au văzut

când se sustrăgeau țigări, în fața instanței, martorii, cu excepția lui F.S.,

au revenit asupra acestui aspect, precizând că cei doi inculpați au stat foarte

mult în birouri și nu avea cum să vadă ce se întâmpla pe platou.

Declarațiile date în

timpul cercetării judecătorești de martorii arătați mai sus se coroborează cu

restul probelor administrate, inclusiv cu declarațiile martorilor L.Ș., P.C. -

colegi de serviciu cu inculpații, care au confirmat că în ziua respectivă la

sediul Poliției de Frontieră Bechet au venit mai multe comisii în control, cei

doi inculpați fiind tot timpul împreună cu membri acestor comisii.

În acest context,

Curtea a reținut că aspectele din declarația martorului F.S. privind faptul că

inculpații N.F.N. și G.I.L. au văzut când se sustrăgeau țigări, nu se

coroborează cu restul probelor administrate.

Semnificativ în acest

sens este faptul că la urmărirea penală toți martorii menționați au arătat că

și numitul R.I. era împreună cu inculpații N.F.I. și G.I.L. și toți trei au

asistat la descărcarea tirului și au văzut ce se întâmplă. Or, numitul R.I. nu

a fost trimis în judecată pentru nicio infracțiune, fiind greu de crezut că din

trei persoane care se află în același loc, doar două puteau să vadă ce se

întâmplă.

Mai mult, inculpatul

G.I.L. s-a opus de la început ca țigările să fie descărcate la sediul Poliției

de Frontieră Bechet.

S-a reținut existența

unor dubii foarte mari și cu privire la faptul că au avut loc discuții atât

între inculpatul N.F.N. și inculpatul G.I.L., cât și între inculpații G.I.,

O.N., D.Ș., C.E. și inculpatul G.I.L., cu privire la modul de întocmire a

procesului-verbal de constatare a infracțiunii prev. de art. 272 din Legea nr.

86/2006, privindu-l pe cetățeanul german L.S.

Astfel, în

rechizitoriu nu s-a arătat în ce a constat infracțiunea prev. de art. 31 alin.

(2) C. pen. raportat la art. 289 C. pen., iar din probele administrate nu

rezultă faptul că inculpații N.F.N., G.I., O.N., D.Ș., C.E. l-ar fi determinat

pe inculpatul G.I.L. să întocmească într-un anumit mod procesul-verbal de

constatare a infracțiunii prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006.

În aceste condiții,

probele administrate în susținerea vinovăției inculpaților pentru infracțiunile

prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1)

lit. a) C. pen. - inculpații N.F.N. și G.I.L., respectiv art. 31 alin. (2) C.

pen. raportat la art. 289 C. pen. - inculpații N.F.N., G.I., O.N., D.Ș., C.E.,

conțin în opinia instanței informații îndoielnice cu privire la vinovăția

inculpaților pentru aceste fapte, astfel încât, prima instanță nu și-a putut

forma o convingere care să se constituie într-o certitudine, fiind aplicabilă

regula „in dubio pro reo". În consecință, în baza art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a apreciat că se impune achitarea

inculpaților N.F.N. pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la

art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 31 alin. (2) C.

pen. raportat la art. 289 C. pen., G.I.L. pentru infracțiunea prev. de art. 26

C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.,

G.I., O.N., D.Ș., C.E., pentru art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 289

C. pen.

Cu privire la

celelalte fapte, prima instanță a apreciat că starea de fapt reținută în

rechizitoriu este conformă cu realitatea. în acest sens, a apreciat că

vinovăția inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.S., S.I., S.P.M., rezultă din

declarațiile inculpatei S.S., procese-verbale de prezentare pentru

recunoaștere, declarațiile martorului F.S., declarațiile martorului P.G.,

declarațiile martorului D.P., declarațiile martorului I.A., declarațiile

martorului C.F., declarațiile martorului B.L., declarațiile martorului T.A.,

procese-verbale de recunoaștere, declarațiile martorului R.E.F., declarațiile

martorului V.F., declarațiile martorei D.S., declarațiile martorei F.O.,

proces-verbal de recunoaștere, declarațiile martorei S.A.M., proces-verbal de

confruntare între inculpatul C.E. și martorul V.F..

Deși, o parte dintre

martori au revenit parțial asupra depozițiilor date în faza urmăririi penale,

Curtea a apreciat că declarațiile luate cu ocazia cercetării judecătorești nu

schimbă starea de fapt reținută în rechizitoriu, pe de o parte, pentru că

martorii respectivi nu au dat explicații plauzibile cu privire la motivele care

i-au determinat să-și schimbe parțial declarațiile, în condițiile în care la

urmărirea penală o parte din declarații au fost date în prezența apărătorilor

inculpaților, declarații în care au arătat pe larg, cu lux de amănunte cum s-au

petrecut evenimentele, iar pe de altă parte, declarațiile de la urmărirea

penală se coroborează cu celelalte probe.

S-a mai reținut că

procesele-verbale de recunoașterea după fotografii au fost semnate și de

apărătorii inculpaților care au asistat la efectuarea acestei activități.

Mai mult, martorul

P.G. a arătat că de la urmărirea penală menține doar declarația olografă din 30

septembrie 2008, martorul B.L. doar declarația olografă de la 29 septembrie

2008 iar martorul C.F. a precizat că declarațiile la care a asistat și doamna

avocat I., nu s-au făcut presiuni. Or, în declarațiile respective cei trei

martori au descris aceeași stare de fapt cu cea reținută în rechizitoriu.

Prin urmare,

declarațiile martorilor audiați de către instanță, la solicitarea inculpaților,

nu sunt susceptibile de a conduce la stabilirea unei stări de fapt diferită față

de cea care rezultă din probele arătate mai sus.

Astfel, martorul B.C.

a relatat despre evenimente petrecute după ce activitatea de sustragere a

țigărilor luase sfârșit, fapt confirmat și de inculpata S.S. și martora S.A.

De asemenea,

declarațiile martorilor C.D., Ș.G., S.M., M.N. nu se coroborează cu celelalte

probe administrate în cauză.

Mai mult, este greu

de crezut că martorii C.D., Ș.G. au putut să vadă ce a făcut inculpatul C.E. în

fiecare moment din perioada în care s-au descărcat țigările din tir.

Martorul S.M. a

precizat că a participat la descărcarea tirului maxim 30 - 40 de minute, astfel

încât, nu a văzut ce a făcut inculpatul D.Ș., după ce martorul a părăsit sediul

poliției de frontieră.

Având în vedere că

declarația martorului S.M. nu este în concordanță cu celelalte probe, cum și

faptul că martorul nu a putut preciza cu exactitate data în care s-au petrecut

evenimentele pe care le-a relatat, este probabil ca ceea ce a declarat martorul

să se fi petrecut în altă zi decât cea în care s-au săvârșit faptele ce face

obiectul prezentei cauze.

Astfel, în ziua de 16

septembrie 2008, inculpatul D.Ș., după terminarea orelor de program, a plecat

împreună cu martorul C.A.C., potrivit declarației acestui martor, dar martorul

S.M. a arătat că D.Ș. era împreună „cu un coleg care era îmbrăcat în haine

militare", dar de atunci nu a mai văzut acea persoană. Martorul S.M. a

precizat că nici în sala de judecată sau în afara ei, în ziua în care a fost

ascultat de instanță, nu a văzut persoana respectivă. Or, martorul C.A.C. a

fost prezent la Curtea de Apel Craiova în aceeași zi în care a fost și martorul

S.M.

Nici martorul M.N. nu

a putut preciza cu exactitate ziua în care inculpatul O.N. a luat autoturismul

care era parcat în fața porții numitului C.F.

În aceste condiții,

Curtea a apreciat că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă

vinovăția inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E. în comiterea infracțiunilor de

furt calificat, pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel, faptele

inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.P.M. și S.F. de a sustrage țigări, la

data de 16 septembrie 2008, cu ocazia descărcării țigărilor din tir în

depozitul aflat în curtea Poliției de Frontieră Bechet, realizează elementele

constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.

Faptele inculpaților

S.S. și S.I. care, potrivit declarațiilor martorilor P.G., B.L., T.A., care se

coroborează cu declarațiile inculpatei S.S., au preluat țigările aruncate din

curtea sediului Poliției de Frontieră Bechet, în curtea casei lor,

depozitându-le în diferite locuri din gospodăria lor, realizează elementele

constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208

alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.

Susținerea inculpatul

S.I., potrivit căreia nu a știut că în curtea sa se aruncă țigări este

nefondată, fiind contrazisă de martorii P.G., B.L., T.A. Este posibil însă ca

inculpatul S.I. să fi plecat la un moment dat, dar după ce a acceptat ca în

curtea sa să fie aruncate țigări și a depozitat o parte din ele.

Inculpatul S.I. nu a

explicat de ce după ce a revenit la domiciliu, când a văzut țigările în curtea

sa nu a sesizat organele judiciare.

Prima instanță,a

apreciat ca neîntemeiată susținerea inculpaților potrivit căreia nu ar fi

realizat elementul material al laturii obiective a infracțiunii de furt,

deoarece țigările au fost contrafăcute și nu au valoare economică.

S-a reținut că

articolul 208 alin. (1) C. pen., nu prevede că bunul să aibă valoare economică,

ci potrivit alin. (2) al aceluiași articol pentru ca „orice energie" să

fie considerată „bun mobil" trebuie să aibă valoare economică.

În cauză, nu este

vorba de „o energie", ci de țigări care sunt bunuri mobile, potrivit art.

208 alin. (1) C. pen.

A pretinde că un bun

trebuie să aibă valoare economică pentru a putea fi realizate elementele

constitutive ale infracțiunii de furt ar însemna a se adăuga la lege, ceea ce

nu este permis, potrivit principiului „ubi lex non distinguit nec nos

distinguere debemus"

Mai mult, țigările se

aflau în posesia reprezentanților părții vătămate Autoritatea Națională a

Vămilor, pentru a fi numărate și întocmite formalitățile prevăzute de lege.

Sub aspectul laturii

subiective, semnificativ este că inculpații nu știau în momentul respectiv că

țigările sunt contrafăcute. Faptul că, ulterior, au descoperit această

împrejurare și, în cauză, nu există constituire de parte civilă, reprezintă un

element ce poate fi avut în vedere de instanță la aprecierea gradului de

pericol social al faptei.

Susținerea

inculpatului G.I. în sensul că, în cazul inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E.,

S.P.M., S.F., în rechizitoriu, nu s-a arătat și litera de la alin. (1) al art.

209 C. pen., nu are consecințe asupra încadrării juridice a faptelor, fiind

vorba de o eroare materială în condițiile în care încadrarea juridică a

faptelor este arătată în rechizitoriu.

Referitor la

inculpatul G.I.L. din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor

T.C., A.I., P.G., rezultă cu certitudine că în timpul exercitării atribuțiilor

de serviciu, inculpatul a întocmit în fals procesul-verbal de constatare a

săvârșirii infracțiunii prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006 de către

cetățeanul german L.S., în sensul că, pe de o parte, nu a fost întocmit de

agenții de poliție T.C. și A.I., iar martorul P.G. nu a fost prezent la

activitățile menționate în procesul-verbal, iar pe de altă parte,

procesul-verbal conține date nereale cu privire la cantitatea de țigări aflată

în tir și cantitatea de țigări confiscată.

Potrivit fișei

postului, inculpatul controla activitatea de constatare și cercetare a faptelor

infracționale și ținea evidența dosarelor de cercetare penală pe care le

înainta compartimentului de cercetări penale al IJPF Dolj. în virtutea

atribuțiilor de serviciu procesul-verbal întocmit în fals de inculpatul G.I.L.

a fost înregistrat la IJPF Dolj sub nr. 446616, iar ulterior, fost înaintat

Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, care prin Rezoluția nr.

3384/P/2010 din 9 iunie 2010 a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi

penale față de L.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 272 din

Legea nr. 86/2006, soluție menținută de procurorul ierarhic superior, urmare

schimbării încadrării juridice în infracțiunea, prev. de art. 83 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 84/1998.

S-a apreciat de către

instanța de fond că susținerea inculpatului că datele privitoare la numărul

țigărilor au fost preluate din procesul-verbal de constatare și sancționare a

contravențiilor nr. 2 din 16 septembrie 2008 și din adeverința de reținere a

banilor nr. 3 din 16 septembrie 2008, întocmit de inspectorul vamal, nu

înlătură caracterul penal al faptei, în condițiile în care aceste date nu sunt

singurele nereale din procesul-verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii

prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006 de către cetățeanul german L.S.,

inculpatul întocmind acest proces-verbal în numele agenților de poliție T.C. și

A.I. și semnând pentru aceștia.

Astfel, s-a reținut

că faptele săvârșite de inculpatul G.I.L. realizează elementele constitutive

ale infracțiunii prev. de art. 289 și art. 291 C. pen.

Având în vedere

împrejurările în care s-au comis faptele - inculpații G.I., O.N., D.Ș., C.E.,

S.P.M., S.F. au participat la descărcarea țigărilor, deși nu aveau această

obligație, inculpatul G.I.L. - la întocmirea procesului-verbal fals a avut în

vedere cantitățile de țigări arătate în actele întocmite de inspectorul vamal -

proces-verbal de contravenție nr. 2 din 16 septembrie 2008 și adeverința de

reținere a bunurilor nr. 3 din 16 septembrie 2008, aflându-se într-o stare

avansată de oboseală - scopul urmărit, urmarea produsă - nu există prejudiciu

în cauză, țigările fiind contrafăcute, astfel încât nu există constituire de

parte civilă în procesul penal, procesul-verbal întocmit de G.I.L., nu a avut

consecințe deosebite în condițiile în care față de șoferul tirului în care s-au

găsit țigările s-a dispus neînceperea urmăririi penale - persoana fiecăruia

dintre inculpați - aceștia nefiind cunoscuți cu antecedente penale, lucrătorii

de poliție având note de prezentare foarte bune din partea Inspectoratului

Județean al Poliției de Frontieră Dolj, inculpații din familia S. fiind

cunoscuți în societate ca persoane cinstite, care realizează venituri din

muncile agricole, Curtea a apreciat că faptele săvârșite de inculpații G.I.L.,

G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.S., S.I., S.P.M., S.F. nu prezintă gradul de pericol

social al unei infracțiuni, aducând atingere minimă valorilor apărate de lege,

fiind lipsite în mod vădit de importanță.

Pentru a ajunge la

această concluzie, prima instanță a avut în vedere și motive ce țin de echitate

în sensul că o parte din cei care au sustras țigări, numiții B.L., T.A., C.F.,

P.G., D.P., I.A. nu au fost trimiși în judecată, fiind martori în prezenta

cauză.

Referitor la latura

civilă a cauzei, instanța a lua act că partea vătămată Autoritatea Națională a

Vămilor nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Împotriva acestei

sentințe au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și

inculpații G.I.L., G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.S., S.I., S.P.M. și S.F., pe care

au criticat-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, invocând în drept

dispozițiile art. 385

9

pct. 9, 18, 12 și 17

2

C. proc.

pen., chiar în condițiile caracterului devolutiv al recursului.

Parchetul a arătat

că, în mod greșit, s-a dispus achitarea inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E.,

S.P.M. și S.F. pentru infracțiunea de furt calificat și S.S. și S.I., pentru

complicitate la furt calificat, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc.

pen., raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen., întrucât, fapta a

fost săvârșită de către patru subofițeri de poliție de frontieră care au

sustras din bunurile ce ar fi trebuit să fie supuse confiscării, cu ajutorul

altor persoane care locuiau alături de sediul poliției de frontieră. Prin

urmare, fapta are un grad ridicat de pericol social accentuat tocmai de

calitatea participanților la această faptă, iar față de împrejurarea că ea este

probată, se impune condamnarea inculpaților în regim de detenție.

S-a mai arătat că,

prima instanță în mod eronat a dispus în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen. achitarea

inculpatului G.I.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și uz

de fals, întrucât fapta sa de a întocmi în fals, procesul-verbal de constatare

a infracțiunii prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006 - săvârșită de către un

cetățean german, prin consemnarea unor date nereale, pentru a asigura protecție

produsului infracțiunii de furt, pentru a șterge urmele acesteia, nu este

lipsită de importanță, în condițiile printre atribuțiile unui ofițer de poliție

de frontieră este și aceea de a descoperi infracțiunile săvârșite la trecerea

frontierei.

S-a solicitat

aplicarea pentru aceste infracțiuni a unor pedepse cu închisoarea, în regim de

detenție.

În legătură cu primul

motiv de recurs invocat în scris, privind greșita achitare pentru participație

improprie la fals intelectual comisă de către inculpații N.F.N., G.I., O.N.,

D.Ș. și C.E., în susținerea orală s-a arătat de către procuror că, în temeiul

dispozițiilor art. 385

18

alin. (2) C. proc. pen., se impune casarea

cu trimitere spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, având în vedere că

probatoriul este administrat doar cu privire la infracțiunea de furt.

Referitor la greșita

achitare a inculpaților N.F.N. și G.I.L. pentru complicitate la furt calificat

a învederat că, toate persoanele care nu făceau parte din poliția de frontieră

au declarat că cei trei N.F.N., R.I. și G.I.L. au supravegheat descărcarea

tirului și au fost de conivență cu inculpații care au aruncat țigările peste

gard.

Deși, în cursul

judecății toți acești martori au revenit și au susținut că numai R.I. era cel

care se afla la fața locului întrucât, față de acesta s-a dispus o soluție de scoatere

de sub urmărire penală, aceste declarații nu se coroborează cu vreo altă probă

administrată în cauză și, de aceea, față de toate dovezile aflate la dosar,

rezultă că cei doi inculpați au ajutat material pe ceilalți inculpați să

sustragă țigările, astfel că se impune condamnarea lor la pedepse cu executare,

în regim de detenție.

În susținerea

motivului suplimentar de recurs s-a solicitat ca în măsura în care instanța

consideră că nu este dovedită săvârșirea infracțiunii de complicitate de furt

calificat de către inculpații N.F.N. și G.I.L. să se aprecieze dacă nu sunt

îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu.

Inculpatul G.I.L., în

susținerea motivelor scrise de recurs a solicitat achitarea sa pentru

infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. și uz de fals,

prev. de art. 291 C. pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., respectiv lipsa intenției directe,

având în vedere că la întocmirea procesului-verbal de constatare a infracțiunii

prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006, privindu-l pe cetățeanul german, au

fost avute în vedere cantitățile de țigări arătate în actele întocmite de către

inspectorul vamal, respectiv procesul-verbal de contravenție și adeverința de

reținere a bunurilor. De asemenea, la momentul întocmirii procesului-verbal

inculpatul se afla într-o stare avansată de oboseală, pe fondul desfășurării

unei activități neîntrerupte de 24 ore.

A mai solicitat să se

constate că, în mod greșit, prima instanță a dispus achitarea sa pentru

infracțiunea de complicitate la furt, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât din întreg

materialul probator administrat în cauză nu rezultă vinovăția acestuia în

comiterea faptei, astfel că, se impune achitarea, în temeiul art. 2 pct. 2 lit.

a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În susținerea

motivelor comune de recurs inculpați G.I., O.N. și C.E., au solicitat achitarea

pentru infracțiunile de furt calificat, prevăzute de art. 208 - 209 C. pen., în

temeiul art. 2 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C.

proc. pen., întrucât din probatoriul administrat nu rezultă vinovăția lor în

comiterea faptei, iar dubiul profită făptuitorului astfel cu au arătat și

ceilalți coinculpați din cauză.

Inculpatul D.Ș. a

solicitat, având în vedere întregul material probator administrat în cauză, să

se constate că fapta prevăzută de art. 289 C. pen. nu există, și prin urmare,

să se dispună achitarea sa în temeiul art. 2 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Cât privește

infracțiunea prevăzută de art. 208 - 209 C. pen. nu există nicio probă care

atestă vinovăția sa și, pe cale de consecință, a solicitat achitarea, în

temeiul art. 2 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C.

proc. pen.

Verificând cauza atât

sub aspectul criticilor invocate, cât și din oficiu - potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. -, Înalta Curte apreciază că hotărârea instanței de

fond este nelegală și netemeinică, recursul declarat de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova, ca fondat iar cele declarate de inculpații G.I.L.,

G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.S., S.I., S.P.M. și S.F., ca nefondate, pentru

considerentele ce vor fi expuse:

parchetului privind greșita achitare a inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E.,

S.P.M. și S.F. pentru infracțiunea de furt calificat, a inculpaților S.S. și

S.I., pentru complicitate la furt calificat, precum și a inculpatului G.I.L.

pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, în temeiul

art. 2 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b

1

) C.

proc. pen., precum și a inculpaților a inculpaților N.F.N. și G.I.L. pentru

complicitate la furt calificat, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., sunt întemeiate, în parte, pentru

considerentele ce vor fi expuse.

În ceea ce privește

soluțiile de achitare a inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.P.M. și S.F.

pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1) lit. a) C. pen. și a inculpatului G.I.L. pentru săvârșirea

infracțiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. și uz de fals,

prev. de art. 291 C. pen., Înalta Curte constată că sunt nelegale și

netemeinice.

Astfel, se reține că

situația de fapt și vinovăția inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.P.M.,

S.F., S.S. și S.I. în săvârșirea faptelor de furt calificat și complicitate la

furt calificat, au fost corect stabilite de instanța de fond, constând în aceea

că, în ziua de 16 septembrie 2008, în timpul descărcării unui tir și

transportării mărfii în depozitul aflat în incinta sediului Poliției de

Frontieră Bechet, au sustras mai multe baxuri cu țigări contrafăcute, marca M

și JL, aruncându-le peste gard, în curtea inculpaților S.P.M. și S.F., care

ajutau la transport, de unde au fost preluate de către inculpații S.S. și S.I.

și depozitate în beciul casei și în grădină, sub coceni. În aceeași zi, o parte

din țigări au fost ridicate de către inculpați G.I., O.N., D.Ș., C.E. și

transportate cu mașinile proprietate, iar restul au fost identificate și

ridicate cu ocazia efectuării percheziției la domiciliul inculpaților S.P.M.

În cauză, instanța de

fond a examinat întreg materialul probator și a reținut, contrar susținerilor

recurenților o situație de fapt dovedită cu declarațiile martorilor P.G., D.S.

și F.O., ultimele două martore l-au identificat din planșele foto pe inculpatul

G.I. ca fiind cel a venit cu mașina la domiciliul lui S.S. și a transportat din

țigările sustrase, declarațiile inculpatei S.S. și recunoașterile din planșele

foto a inculpaților ca fiind persoanele care au aruncat baxurile peste gard sau

au venit la domiciliul său pentru a le ridica, declarațiile martorilor F.S.,

D.P., I.A., B.L., T.A., R.E.F., S.A.M., rezultatul percheziției efectuate la

data de 29 septembrie 2008 la domiciliul inculpaților S.P.M., concluziile

Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 279416 din 09 decembrie 2008 întocmit

de către IPJ Dolj, Serviciul Criminalistic, care au stabilit că pachetele de

țigări ridicate cu ocazia percheziției provin din același lot cu cel aflat în

tirul condus de cetățeanul german, procesele-verbale de confruntare dintre

inculpați și parțial declarațiile inculpaților.

Faptul că o parte

dintre martori și-au nuanțat depozițiile în fața instanței de judecată nu au

avut consecințe asupra situației de fapt reținută în actul de sesizare și a

îndreptățit prima instanță să le înlăture ca nesincere, apreciind asupra

vinovăției inculpaților în raport de declarațiile date în faza de urmărire

penală, imediat după comiterea faptelor, unde au explicat împrejurările în care

au fost sustrase țigările, locul unde au fost depozitate și persoanele care au

participat la comiterea faptelor, indicându-i pe inculpați ca fiind autorii

infracțiunii de furt, atât după planșele foto prezentate de organele judiciare

cât și prin indicarea numelui lor sau a poreclei întrucât îi cunoșteau de mai

mult timp.

Înalta Curte reține

însă că aplicarea dispozițiilor art. 181 C. pen. este rezultatul unui proces de

apreciere a gradului de pericol social concret al faptei, urmare analizei și

evaluării criteriilor enumerate de dispozițiile legale în materie.

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 181 alin. (1) C. pen., nu constituie infracțiune fapta

prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile

apărate de lege și conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de

importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În alin. (2) al

aceluiași articol, se prevede că, la stabilirea în concret a gradului de

pericol social, se ține seama de modul și mijloacele de săvârșirea a faptei, de

scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de urmarea

produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita

făptuitorului.

Or, faptele

inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E. - agenți de poliție în cadrul Punctului de

trecere a Frontierei Bechet - și a inculpaților S.P.M., S.F. de sustrage mai

multe baxuri cu țigări contrafăcute și supuse confiscării, în timp ce

participau la descărcarea acestora din tir într-un depozit din incinta sediului

Poliției de Frontieră Bechet, fiind ajutați de inculpații S.S. și S.I. care au

preluat baxurile aruncate peste gard și le-au depozitat în beciul casei lor și

în grădină sub coceni, nu pot fi considerate, prin modul în care au fost

comise, calitatea persoanelor implicate și conținutul lor concret, ca fiind

lipsite în mod vădit de importanță.

Chiar în condițiile

în care nu s-a creat un prejudiciu, fiind produse contrafăcute și care urmau să

fie distrase, aspect cunoscut de inculpați după comiterea faptelor, sustragerea

acestor bunuri a afectat relațiile sociale bazate pe încrederea cetățenilor în

activitatea funcționarilor abilitați să descopere și sancționeze astfel de

fapte, neavând nicio relevanță sub aspectul aprecierii pericolului social

concret al faptei dacă în cauză au fost dispuse soluții de netrimitere în

judecată față de alte persoane cercetate inițial, în aceeași cauză, ori față de

persoana care a transportat aceste bunuri și a încercat să le introducă în

țară.

Prin urmare, Înalta

Curte nu poate aprecia că faptele de furt calificat, reținute în sarcina

inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.P.M., S.F., și dovedite de ansamblul

probator administrat nu prezintă gradul de pericol social a unei infracțiuni.

Astfel, la

individualizarea sancțiunii ce urmează a fi aplicată inculpaților G.I., O.N.,

D.Ș., C.E., S.P.M., S.F., Înalta Curte va avea în vedere gradul de pericol

social ridicat al infracțiunilor comise, evidențiat de modalitatea de comiterea

faptelor, numărul persoanelor implicate, calitatea inculpaților care aveau

rolul de a aplica legea și a preveni comiterea unor fapte penale, precum și

contribuția egală a fiecărui inculpat la activitatea infracțională, astfel că,

sancțiunile ce vor fi aplicate acestora nu vor fi diferențiate.

Pe de altă parte, se

mai reține perioada de aproape 4 ani care a trecut de la comiterea faptelor,

conduita inculpaților în această perioadă în care nu s-a dovedit că au comis

alte asemenea fapte sau că au săvârșit alte fapte de natură penală, faptul că

nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, au familii, sunt persoane integrate în

societate, au obținut calificative foarte bune la locul de muncă, iar

inculpații S.P.M. și S.F. sunt integrați în comunitatea în care locuiesc,

astfel cum rezultă din actele depuse la dosar. Chiar dacă au dat declarații

nesincere nerecunoscând comiterea faptelor și încercând să-și diminueze fiecare

contribuția la comiterea lor, inculpații s-au prezentat în fața instanței de

judecată, iar toate aceste elemente justifică în opinia instanței de recurs

reținerea circumstanței atenuante legală prev. de art. 74 lit. a) C. pen., în

favoarea inculpaților G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.P.M., S.F. și reducerea

cuantumului pedepselor aplicate inculpaților sub minimum special prevăzute de

lege, fiind realizat scopul prevăzut de art. 52 C. pen., nefiind necesară

executarea pedepsei în regim de detenție.

În ceea ce privește

modalitatea de executare, se reține că aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.

sunt de natură să asigure conștientizarea pe deplin de către inculpați a

gravității faptelor comise și a consecințelor comiterii unor asemenea fapte,

urmând ca în cazul în care se va dovedi că inculpații nu au meritat un asemenea

beneficiu, să execute în întregime pedeapsa în detenție. Prin urmare, în baza

art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 74

lit. a), art. 76 lit. c) C. pen. va condamna pe inculpații G.I., O.N., D.Ș.,

C.E., S.P.M. și S.F. la câte 2 ani închisoare pentru infracțiunea de furt

calificat.

Va face aplicarea

art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru fiecare inculpat.

În baza art. 81 C.

pen. va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

fiecărui inculpat pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în

condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C.

proc. pen. va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind

revocarea suspendării condiționate.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen. va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de

încercare.

privitoare la greșita achitare a inculpatului G.I.L. sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prev. de art. 289 și art. 291 C. pen. este întemeiată.

Prima instanță a

reținut, în mod întemeiat, că din probatoriul administrat rezultă fără putință

de tăgadă că inculpatul G.I.L. a întocmit în fals procesul-verbal de constatare

a săvârșirii infracțiunii prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006, de către

cetățeanul german, L.S. pe care l-a înregistrat la IPJ Dolj sub nr. 446616/2008

și, ulterior, l-a înaintat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, în

vederea efectuării de cercetări.

În acest sens, au

fost avute în vederea mențiunile cuprinse în procesul-verbal care nu corespund

realității, cele referitoare la persoanele care au întocmit procesul-verbal,

agenții de poliție T.C. și A.I., ale căror prenume sunt greșite „C." în

loc de „C-tin" și respectiv, „I." în loc de „In" și semnăturile

care nu aparțin titularilor.

De asemenea, se mai

reține tot în dovedirea vinovăției inculpatului G.I.L., că intervalul orar

menționat în procesul-verbal la care s-a început și finalizat cercetarea,

respectiv, între 400 și 1830, îi exclude pe cei doi agenți ca fiind persoanele

care au întocmit procesul-verbal întrucât, din declarațiile acestora rezultă că

la ora 8, după terminarea schimbului în vama Bechet, astfel cum rezultă și din

fișele de predare a schimbului, au plecat la domiciliul lor, aspect confirmat

de toate persoanele care au desfășurat activități de descărcare a tirului,

inclusiv, de către ceilalți coinculpați. Mai mult, nefiind prezenți la

descărcarea baxurilor cei doi agenți nu puteau cunoaște cantitatea de țigări

găsită în tir, or, inculpatul a menționat cantitatea de 245.000 pachete țigări

marcate JL și 140.000 pachete marcate M, rămasă după ce au fost sustrase cele

15.875 pachete tip M și 3.826 tip JL.

Faptul că cei doi

agenți nu au întocmit procesul-verbal este confirmat și de către martorul G.F.

care a asigurat traducerea pentru cetățeanul german, L.S., și care, a menționat

că la semnarea procesului-verbal a participat doar acesta și inculpatul G.I.L.

Susținerile

inculpatului că nu știe ce a semnat din cauza oboseli nu pot fi primite de

către instanța de recurs, în condițiile în care inculpatul a făcut mențiuni

necorespunzătoare realității atât cu privire la persoanele care au întocmit

actul de constatare a unei infracțiuni, cantitatea de țigări contrafăcute și a

semnat în locul altor persoane, prin urmare, toate aceste activități nu pot fi

justificate de pretinsa stare de oboseală a inculpatului ci, susțin întreaga sa

activitate infracțională de a aparență de legalitate a activităților celorlalți

inculpați care au sustras o parte din baxurile de țigări, sub directa sa

supraveghere. De altfel, inculpatul a și fost menționat ca martor asistent în

procesul-verbal de inventariere a țigărilor, semnând acest document întocmit de

către inspectorul vamal A.V. și agentul L.G., în urma verificării fizice de

către cei doi a baxurilor de țigări de țigări care au fost duse efectiv în

depozit.

Tot în realizarea

activității infracționale, inculpatul G.I.L. a și înregistrat procesul-verbal

de constatare a infracțiunii, la IPJ Dolj și a sesizat Parchetul de pe lângă

Judecătoria Craiova în vedere efectuării de cercetări, săvârșind astfel și

infracțiunea de uz de fals, întrucât cunoștea că actul întocmit cuprinde

mențiuni necorespunzătoare adevărului.

Înalta Curte reținând

aceleași considerente teoretice expuse anterior, privind aplicarea

dispozițiilor art. 181 C. pen., constată că, în raport de criteriile enumerate

de dispozițiile legale, faptele comise de către inculpatul G.I.L., în calitate

de subcomisar în cadrul CIT al SPF Bechet, în modalitatea descrisă și

conținutul lor concret, nu pot fi considerate ca fiind lipsite în mod vădit de

importanță.

Prin modalitatea în

care a acționat, în scopul de a da aparență de legalitate activității ilicite a

celorlalți coinculpați și a activității sale infracționale întrucât,

sustragerea țigărilor s-a realizat sub supravegherea sa și a inculpatului

N.F.N., sesizând chiar și parchetul în vederea efectuării de cercetări, deși

cunoștea conținutul nereal al actului de constatare întocmit, au fost afectate

relațiile sociale privind autoritatea exercitării funcției și a încrederii

cetățenilor în activitatea funcționarilor abilitați să descopere și sancționeze

astfel de fapte, chiar și a celor care urmează să suporte rigorile legii atunci

când au comis fapte ilicite, neavând nicio relevanță sub aspectul aprecierii

pericolului social concret al faptei dacă în cauză au fost dispuse soluții de

netrimitere în judecată față de cel care a transportat aceste bunuri și a

încercat să le introducă în țară.

În consecință, Înalta

Curte apreciază că prin faptele comise inculpatul G.I.L. a adus o gravă

atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală și urmează să dispună

aplicarea unei sancțiuni penale corespunzătoare.

privește soluția de achitare a inculpaților N.F.N. și G.I.L. în legătură cu

săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de furt calificat,

fapte prev. de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit.

a) C. pen., se constată că nu au fost avut în vedere toate probele administrate

în cauză, prima instanță raportându-se exclusiv la declarațiile inculpaților

care nu au recunoscut comiterea faptelor și ale unor martori care și-au

schimbat depozițiile date în cursul cercetării judecătorești, pe baza cărora a

apreciat în mod nejustificat că există dubii cu privire la comiterea de către

inculpați a unor acte de complicitate la fapta de furt calificat săvârșită de

către inculpații G.I., O.N., D.Ș., C.E., S.P.M. și S.F., fără să existe

suficiente probe pentru condamnare.

Înalta Curte

apreciază însă că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege în acest

sens, deoarece probele administrate sunt apte să răstoarne prezumția de

nevinovăție a celor doi inculpați, prevăzută de dispozițiile art. 52 C. proc. pen.

Atitudinea martorilor

D.P., P.G., I.A., B.L. și T.A. de a reveni, asupra declarațiilor din cursul

urmăririi penale este nejustificată, întrucât, deși au fost audiați la date

diferite, declarațiile lor referitoare la activitatea desfășurată de cei doi inculpați,

N.F.N. și G.I.L. de a supraveghea descărcarea țigărilor din tirul aflat în fața

Poliției de Frontieră Bechet se coroborează pe mai multe aspecte, aceștia

relatând amănunțit modalitatea în care s-a efectuat descărcarea tirului, cum

erau transportate baxurile cu țigări, dând detalii referitor la trecerea unor

baxuri cu țigări peste gardul împrejmuitor, în grădina aparținând inculpaților

S.I. și S.S.

De altfel, martorii

D.P., T.A., P.G. în declarațiile date în fața instanței nu au infirmat prezența

inculpaților F.N. și G.I.L. pe platoul unde se descărcau baxurile cu țigări, ci

au încercat să-l indice pe R.I. ca fiind persoana din conducere care a

supravegheat activitățile de descărcare, referitor la cei inculpați precizând

că au fost prezenți intervale scurte de timp, fiind ocupați cu organele de

control.

Faptele comise de

către inculpați de a supraveghea activitatea de sustragerea a baxurilor de

țigări este dovedită însă prin declarațiile martorului F.S. care a susținut

constant că l-a înștiințat pe inculpatul N.F.N. despre cele întâmplate, fiind

apostrofat de către inculpat să-și vadă de treabă, împrejurare în care

inculpatul O.N. i-a dat un bax cu 6 croissante pentru a nu mai spune nimic.

Această împrejurare a primirii unei cutii cu 6 croissante este confirmată și de

către martorii F.O., soția lui F.S. și D.S., vecină cu soții F., de mențiunile

din procesul-verbal de ridicare a ambalajelor și indirect de către inculpatul

O.N. care nu a putut explica care a fost motivul pentru care a oferit martorului

F.S. cele 6 croissante, în condițiile în care erau mărfuri transportate legal

de cetățeanul german, cu tirul în care au fost identificate și țigările

contrafăcute, disimulate printre marfa transportată.

În susținerea

vinovăției inculpaților sunt și declarațiile martorului L.G. care s-a aflat

permanent în locul unde au fost depozitate țigările și a participat la

inventariere, acesta precizând că R.I. și N.F.N. s-au aflat pe platou pe

perioada descărcării tirului și după ce acesta s-a mutat la intrarea în beciul

unde erau depozitate baxurile cu țigări, de câteva ori s-a uitat pe platou și

i-a văzut pe platou.

Același martor a

precizat că inculpatul G.I.L. se ocupa de audierea cetățeanului german în

prezența traducătorului într-un birou, alăturat celui unde martorul a semnat

procesul-verbal de inventariere, fapt ce infirmă susținerile inculpatului că

s-a ocupat de cei care au venit în control și nu a fost prezent pe platou cu

ocazia descărcării tirului. De altfel, din verificările efectuate s-a constatat

că echipa de control din cadrul DGPF Giurgiu a sosit în jurul orelor 10

30

iar descărcarea tirului a început în jurul orelor 9

00

.

De asemenea,

inculpata S.S. în declarațiile date în faza de urmărire penală pe care le-a

menținut și în fața instanței a precizat că l-a văzut lângă tir pe inculpatul

N.F.N., în momentul în care s-au descărcat baxurile de către ceilalți

inculpați, despre care știa că era șef.

Declarațiile

inculpatei se coroborează cu declarațiile martorului R.E.F. care și-a menținut

declarațiile date în faza de urmărire penală, arătând că a aflat de la

inculpatul S.F. că la domiciliul său au fost depozitate în beci de către mama

sa, S.S., mai multe baxuri cu țigări, care au fost aruncate peste gard de

polițiștii de frontieră cu ocazia descărcării unui tir și, deși tatăl său nu a

fost de acord, nu au de ce să le fie teamă întrucât despre acest lucru știe

„șeful cel mare", martorul percepând că este vorba despre șeful poliției

de frontieră, funcție deținută la acea dată de către inculpatul N.F.N.

În același sens,

referitor la prezența inculpaților G.I.L. și N.F.N. pe platoul unde s-a

descărcat tirul sunt și depozițiile martorului C.F., care a precizat că i-a

văzut pe cei doi pe platou în jurul orelor 15

30

- 15

45

când descărcarea nu se terminase, a dat detalii referitoare la eforturile

făcute pentru a se putea introduce tirul în curtea Poliției de frontieră

(scoaterea unui stâlp și tăierea crengilor de la un copac). Același martor a

precizat și cum i-a ajutat pe martorii D.P., T.A. să transporte 3 baxuri cu țigări

din curtea familiei S., cu căruța sa, în jurul orelor 19

00

, când se

întorcea de la câmp.

De asemenea, în

susținerea vinovăției inculpaților este și împrejurarea că în raportul întocmit

cu privire la descărcarea la data de 16 septembrie 2008, a tirului cu baxuri de

țigări contrafăcute transportate de un cetățean german și depistate în Punctul

de trecere la frontierei Bechet, nu au fost menționați și membrii familiei S.,

deși participarea acestora nu era posibilă fără acordul celor doi inculpați,

aspect consemnat și în informarea întocmită de către DGA - STA - Biroul

Anticorupție pentru județul Dolj.

Relevanță în acest

sens prezintă și activitățile desfășurate de inculpatul G.I.L. pentru a da

aparență de legalitate acțiunilor ilicite de sustrage a bunurilor prin

întocmirea unui proces-verbal de constatare a infracțiunii în fals și

înregistrarea acestuia în evidențele IPJ Dolj și sesizarea parchetului pentru

continuarea cercetărilor.

Față de cele expuse,

Înalta Curte reține că în ceea ce-i privește pe inculpații G.I.L. și N.F.N.,

s-a dovedit că aceștia prin supravegherea activităților desfășurate de către

ceilalți inculpați de sustragere a baxurilor de țigări și depozitarea la

familia S., unde au și fost identificate cu ocazia percheziției domiciliare, au

înlesnit acțiunile celorlalți inculpați, faptele lor întrunind elementele

constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de furt

calificat, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209

alin. (1) lit. a) C. pen.

La individualizarea

pedepselor, Înalta Curte va avea în vedere gradul de pericol social ridicat al

infracțiunilor comise, evidențiat de modalitatea de comiterea faptelor, numărul

persoanelor implicate, calitatea inculpaților care aveau rolul de a aplica

legea și a preveni comiterea unor fapte penale, precum și contribuția egală a

fiecărui inculpat la comiterea faptei, participând, pe rând, la supravegherea

celorlalți inculpați tocmai pentru a nu crea suspiciuni și asupra implicării

lor în activitatea infracțională, astfel că sancțiunile ce vor fi aplicate

celor doi inculpați nu vor fi diferențiate.

Pe de altă parte,

față de perioada de timp care a trecut de la data comiterii faptelor (aproape 4

ani), în care nu s-a dovedit că inculpații au mai comis fapte similare, nu sunt

cunoscuți cu antecedente penale, au familii, au obținut calificative foarte

bune la locul de muncă, astfel cum rezultă din caracterizările și actele depuse

la dosar și, cu toate că nu au recunoscut comiterea faptelor chiar în fața unui

probatoriu ce dovedește contrariul, încercând să atribuie întreaga răspundere

numitului R.I., s-au prezentat în fața instanței de judecată, fapt ce justifică

în opinia Înaltei Curți reținerea circumstanței atenuante legală prev. de art.

74 lit. a) C. pen., în favoarea inculpaților G.I.L. și N.F.N.

Pentru inculpatul

G.I.L., Înalta Curte va da aceeași eficiență juridică circumstanței atenuante

legală, prev. de art. 74 lit. a) C. pen. și în stabilirea sancțiunii pentru

infracțiunile de fals intelectual și uz de fals, reținute în sarcina acestuia.

Luând în considerare

toate aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că scopul prevăzut de art. 52

C. pen. se poate realiza prin aplicarea unor pedepse orientate sub minimum

special prevăzute de lege, nefiind necesară executarea pedepsei în regim de

detenție.

În ceea ce îl

privește pe inculpatul G.I.L. Înalta Curte dat fiind faptul că cele trei

infracțiuni reținute în sarcina acestuia sunt concurente (pentru că nu a

intervenit o hotărâre definitivă de condamnare pentru vreuna dintre ele,

înainte de a fi judecat pentru celelalte), în conformitate cu dispozițiile art.

33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., va contopi pedepsele aplicate pentru

fiecare dintre acestea, stabilind ca pedeapsă rezultantă, pedeapsa cea mai

grea.

Cât privește modalitatea

de executare, se reține că aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. sunt de

natură să asigure conștientizarea pe deplin de către inculpați a gravității

faptelor comise și a consecințelor comiterii