ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.05.2022

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1199/2022

HOTĂRÂRE
18.05.2022
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1199/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 18 mai 2022

Asupra recursului de față, constată că, prin cererea înregistrată la 24 iulie 2019, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. - prin administrator judiciar C.., să se constate caducitatea Hotărârii A.G.A. S.C. B. S.A. nr. 51 din 14 iunie 2010 privind majorarea capitalului social și emisiunea de acțiuni noi, raportat la dispozițiile art. 219 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, să se dispună înregistrarea în Registrul Comerțului a mențiunii privind constatarea caducității hotărârii A.G.A. B. nr. 51 din 14 iunie 2010 și radierea tuturor mențiunilor din Registrul Comerțului efectuate în baza acestei hotărâri.

Tribunalul Specializat Argeș, prin sentința nr. 17/CC din 3 martie 2021, a admis cererea de chemare în judecată, a constatat caducitatea Hotărârii Adunării Generale a Asociaților S.C. B. S.A. nr. 51 din 14 iunie 2010 și a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a acestei mențiuni, precum și radierea tuturor mențiunilor din Registrul Comerțului efectuate în baza acesteia.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel S.C. B. S.A.; Curtea de apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 400/A-C din 7 septembrie 2021, a admis apelul declarat de pârâta S.C. B. S.A. prin administrator judiciar C. și a schimbat sentința în sensul respingerii cererii.

Împotriva acestei decizii, reclamanta S.C. A. S.A. a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivare, autoarea căii de atac a susținut incidența motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ.

Astfel, s-a arătat că instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, apelul nefiind timbrat, or, potrivit art. 197 teza a II-a din C. proc. civ., netimbrarea sau timbrarea insuficientă a cererii de chemare în judecată, în ipoteza în care aceasta este supusă timbrării, atrage anularea sa, în condițiile legii.

O altă critică a vizat faptul că instanța de apel a ales în mod nelegal să nu dea eficiență puterii de lucru judecat mai multor hotărâri judecătorești și a ales să aibă în vedere exclusiv considerentele supraabundente ale hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2019, care a avut ca obiect verificarea legalității rezoluției directorului O.R.C. și nu analiza evoluției capitalului social și a numărului de acțiuni al societății.

Sub acest aspect, s-a apreciat că hotărârea instanței de apel nu este motivată, impunandu-se a fi verificat în ce măsură contradicția între un element care sprijină soluția și unul nerelevant pentru aceasta denotă o fractură a raționamentului care a stat la baza hotărârii judecătorești.

Autorul căii de atac a mai susținut că hotărârea s-a dat cu încălcarea principiilor disponibilității si contradictorialității, cu consecința afectării dreptului său la apărare; astfel, părțile nu au avut posibilitatea de a formula concluzii sau apărări în condiții de contradictorialitate, raportat la eventuala putere de lucru judecat a sentinței civile nr. 100/CC din 15 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș în dosarul nr. x/2019, acordându-se astfel un avantaj procesual apelantei.

Cu titlu prealabil, referitor la cererea de sesizare a Înaltei Curți pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile asupra unei chestiuni de drept, vizând semnificația sintagmei "adusă la îndeplinire" din cuprinsul art. 219 din Legea nr. 31/1990, se constată că, față de prevederile art. 519 din C. proc. civ. care statuează asupra condițiilor de admisibilitate a sesizării, chestiunea invocată nu se impune a fi dezlegată în actuala fază a procesului, întrucât soluționarea cauzei nu este condiționată de lămurirea acestei probleme de drept, instanța de apel a cărei hotărâre constituie obiectul prezentului recurs, neprocedând la analizarea acestui aspect, ci soluționând cauza în considerarea altor criterii.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile formulate și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în ceea ce privește obligarea practicianului în insolvență la achitarea taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că, în conformitate cu prevederile art. 115 din Legea nr. 85/2014 potrivit cărora "Toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar în aplicarea dispozițiilor prezentului capitol, inclusiv pentru recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru" cererea de apel în mod just a fost scutită de plata taxei de timbru, instanța de apel dând eficiență textului de lege citat, motiv pentru care această critică va fi respinsă.

Analizând decizia recurată din perspectiva criticilor formulate cu privire la încălcarea principiului contradictorialității constând în omisiunea curții de apel de a pune în discuția părților sentința civila nr. 100/C-C din 15 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte constată că, potrivit consemnărilor din decizia recurată, recurenta a avut posibilitatea de a formula concluzii și apărări în condiții de contradictorialitate .

Contrar susținerilor recurentei se constată că instanța de apel a analizat apărările formulate cu respectarea principiului contradictorialității și al disponibilității și a arătat argumentat motivele pentru care au fost înlăturate aceste critici, cu atât mai mult cu cât recurenta a fost parte a dosarului inițial, hotărârea fiindu-i pe deplin opozabilă.

Prin urmare, aceste critici vor fi respinse ca nefondate, iar motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., derivat din încălcarea dispozițiilor art. 22 alin. (2) din același cod, va fi înlăturat ca neîntemeiat.

Cu referire la motivul de recurs circumscris prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se reține că prin rezoluția nr. 12765 din 9 august 2018, pronunțată de O.R.C. Argeș, s-a dispus admiterea cererii pârâtei S.C. B. S.A. de publicare în Registrul Comerțului a hotărârii A.G.A. nr. 51 din 14 iunie 2010 prin care a fost majorat capitalul social al acesteia.

Împotriva acestei rezoluții, aceeași reclamanta a formulat plângere, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeș.

Prin sentința civilă nr. 100/C-C din 15 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia nr. 51/A-C din 23 ianuarie 2020 a Curții de apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins plângerea, cu motivarea că "aducerea la indeplinire a hotărârii de majorare a capitalului social vizează depunerea sumei la dispoziția societății, ceea ce s-a realizat prin menționarea acesteia la categoria sumelor în curs de calificare la nivelul lunii iunie 2010 [...] ca atare, s-a realizat aducerea la îndeplinire a hotărârii adunării generale privind majorarea capitalului social în termenul legal".

Înalta Curte subliniază că autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări: prima corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată și presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză; cea de-a doua operează atunci când efectul hotărârii se manifestă pozitiv și relevă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre aceleași părți, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă. În acest din urmă caz, chestiunile deja dezlegate se impun într-un al doilea proces care are legătură cu litigiul anterior, neimpunându-se ca instanța să identifice tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Or, se observă că, în prezenta cauză, s-a valorificat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, adică s-au reținut acele aspecte dezlegate printr-o judecată anterioară, care au legătură cu ceea ce s-a dedus ulterior judecății în acord cu dispozițiile art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora "oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă", instanța de apel făcând, prin urmare, o corectă aplicare a textului legal citat.

Soluția apare în acord cu dispozițiile legale anterior menționate ce obligă instanța sesizată cu un al doilea litigiu să țină seama de ceea ce s-a decis anterior și să-și sprijine propriul raționament pe dezlegările jurisdicționale anterioare, în măsura în care acestea au legătură și influențează chestiunea litigioasă dedusă judecății ulterior, ceea ce în speță este de domeniul evidenței. Soluția contrară ar echivala cu încălcarea regulii conform căreia "lucrul judecat este considerat că exprimă adevărul".

Ca atare, contrar criticilor invocate de către recurenta S.C. A. S.A., în mod corect instanța de apel a reținut că sentința civila nr. 100/C-C din 15 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș în dosarul nr. x/2018 se impune cu putere de lucru judecat în prezenta cauză, hotărârea cuprinzând o examinare a argumentelor părților și o analiză a dispozițiilor legale aplicabile, urmată de aplicarea concretă a acestora la circumstanțele cauzei.

Așadar, conduita procedurală adoptată de instanță corespunde exigențelor impuse de art. 425 din C. proc. civ., instanța de apel făcând aprecieri proprii, sens în care vor fi înlăturate criticile recurentei sub acest aspect, prin raportare la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Față de cele ce preced, constatând că nu poate fi reținută nelegalitatea deciziei atacate prin prisma motivelor invocate, recursul va fi respins ca nefondat, potrivit art. 496 alin. (1) din C. proc. civ.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 400/A-C din 7 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-12-06
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2544/2022
a cesiunii unui număr de 4.000 de acțiuni de la acționarul E. către acționarul C., dispunându-se radierea acestei cesiuni din Registrul de acțiuni al B. S.A. de la poziția 452. Totodată, s-a constatat nulitatea absolută a cesiunii unui numă
ÎCCJ 2022-10-06
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1944/2022
Ședința publică din data de 6 octombrie 2022 Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele: Prin cererea de depunere și menționare acte înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, sub nr. x/15.0
ÎCCJ 2024-05-23
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1150/2024
Ședința publică din data de 23 mai 2024 Asupra recursului de față, reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, la 24.12.2020, sub nr. de dosar x/2020, reclamant
ÎCCJ 2023-06-15
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1482/2023
accesorie în favoarea reclamantei formulată de intervenienții C., D., E. și F., constatându-se nulitatea absolută a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor B. S.A. din data de 10.08.2020 și a Hotărârii Adunării Generale Ord
ÎCCJ 2024-06-12
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1306/2024
ală a încheierii și a sentinței civile apelate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii. Prin decizia nr. 186/A-C din 8 aprilie 2021, Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins apel
Sursă