ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 391/2014

Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 9162 din 26 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă a fost admisă acțiunea formulată de pe reclamanta SC I.G. SA, în contradictoriu cu pârâta SC E.D.M. SA; a fost obligată pârâta la eliberarea spațiului ocupat cu postul de transformare energie electrica din imobilul situat în București, sector 4, prin desființarea acestuia, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, iar în caz de neexecutare, la autorizarea reclamantei spre a aduce la îndeplinire aceasta obligație, pe cheltuiala pârâtei; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.200 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, pârâta SC E.D.M. SA a declarat apel, care, prin Decizia civilă nr. 66 din 14 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost admis. A fost schimbată în tot sentința apelată, în sensul că a fost respinsă acțiunea. În termen legal, împotriva deciziei instanței de apel, reclamanta SC I.G. SA a declarat recurs, invocând, în drept, dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. La data de 15 aprilie 2013 recurenta-reclamantă a formulat cerere prin care a solicitat reexaminarea taxei de timbru în sumă de 2.610 lei și a timbrului judiciar de 5 lei stabilite în sarcina sa pentru judecarea recursului pendinte. Prin încheierea din 6 iunie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 61507/3/2011/a, a fost admisă cererea formulată de SC I.G.

SA privind reexaminarea taxei de timbru și s-a constatat că taxa de timbru aferentă cererii de recurs declarat împotriva Deciziei civile nr. 66 din 14 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, este de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar. Cum problema timbrajului este prioritară oricăror excepții, cereri sau motive de casare, Înalta Curte, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997, modificată și completată, și la dispozițiile art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ.

potrivit cărora „la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut: Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate, atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii", iar conform dispozițiilor art. 9 din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar „cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru". Recurenta - reclamantă SC I.G. SA a fost legal citată pentru termenul de astăzi, 5 februarie 2014, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar (filele 12 și 13 dosar recurs, atât la sediul ales la Cabinet de Avocat C.l., cât și la sediul societății indicat prin cererea de recurs), dar aceasta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală a timbrării recursului.

Constatând că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 5 februarie 2014, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și va anula recursul declarat de reclamanta SC I.G. SA împotriva Deciziei civile nr. 66 din 14 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta SC I.G. SA împotriva Deciziei civile nr. 66 din 14 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2014.