ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.02.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 603/2013

HOTĂRÂRE
14.02.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 603/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1656 din 23 martie 2012

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins ca tardiv

declarat recursul formulat de pârâta SC S.S.E.K.B.T. Ungaria, reținând, în

esență, că, motivele prezentate de recurenta pârâtă, care poartă viza Curții de

Apel Timișoara, față de data comunicării deciziei, respectiv 13 aprilie 2011 și

înregistrarea cererii de recurs din 17 mai 2011 sunt formulate peste termenul

egal de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ., coroborat cu art. 306 alin.

(1) C. proc. civ.

Împotriva acestei

decizii SC S.S.E.K.B.T. Ungaria a formulat contestație în anulare întemeiată pe

dispozițiile art. 317 pct. 2 și art. 318 alin. (1) C. proc. civ.

În argumentarea

motivelor invocate, contestatoarea a susținut, în esență, că recursul este

declarat în termen având în vedere că, Curtea de Apel Timișoara la data de 11

aprilie 2011 a comunicat la Bekescsabai Varosi Birosag Sentința nr. 85/2011 iar

această instituție le-a comunicat-o recurenților la data de 3 mai 2011 și față

de această dată, raportat la înregistrarea recursului din 19 mai 2011 recursul

este declarat în termen.

Totodată,

contestatoarea susține că, contestația în anulare este admisibilă și raportat

la prevederile art. 310 C. proc. civ. având în vedere faptul că instanța în

situația în care se invocă excepția tardivității are obligația de a soluționa

această excepție de nulitate absolută la primul termen de judecată, iar în

situația în care nu o soluționează la primul termen și intră în faza de

administrare de probe recursul este considerat depus în termen.

Pentru aceste motive

contestatoarea a solicitat admiterea contestației în anulare astfel cum a fost

formulată.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar intimata SC M.C. SRL a solicitat respingerea ca nefondată a

contestației în anulare.

Contestația în

anulare este nefondată.

Raportat la motivul

prevăzut de art. 317 pct. 2 C. proc. civ. invocat de contestatoare se constată

că acesta nu a fost motivat și argumentat în concret.

Fiind în fața unei

căi extraordinare de atac care impune o verificare numai a motivelor expres

prevăzute procedural, fără caracter devolutiv, instanța nu se poate substitui

părții pentru o examinare a unor argumente posibile în sprijinul motivului la

care s-a făcut trimitere.

În pct. 2 al art. 317

se stipulează expres: "când hotărârea a fost dată de judecători cu

încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență".

Din singurul argument

exprimat că se referă la respingerea recursului nu au legătură cu motivul la

care se referă art. 317 pct. 2 C. proc. civ.

Potrivit art. 318

alin. (1) C. proc. civ., contestația în anulare specială este admisibilă numai

dacă hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, în

legătură cu aspectele formale ale judecării recursului.

Înalta Curte,

apreciază față de exigența textului de lege arătat, că, contestația în anulare

de fată nu poate fi primită.

Astfel, se apreciază

că instanța de recurs a constatat în mod corect că decizia recurată a fost

comunicată la data de 13 aprilie 2011, așa cum rezultă din dovada de primire

aflată la dosarul Curții de Apel Timișoara și raportat la data declarării

recursului, respectiv 17 mai 2011, a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor

art. 301 C. proc. civ.

Susținerea

contestatoarei conform căreia comunicarea deciziei recurate s-a efectuat la

data de 3 mai 2011 nu poate fi reținută.

Într-adevăr la

dosarul Curții de Apel Timișoara există o comunicare efectuată la data de 3 mai

2011, dar această comunicare nu s-a făcut dovada că vizează hotărârea ce a fost

comunicată de instanța de apel.

Nici referirile

conform cărora excepția tardivității nu a fost invocată la primul termen de

judecată și că în raport de dispozițiile art. 310 C. proc. civ. contestația în

anulare ar fi admisibilă, nu pot fi reținute.

Astfel se constată că

excepția tardivității declarării recursului a fost invocată de către intimata

reclamantă SC M.C. SRL prin întâmpinarea depusă la data de 2 noiembrie 2011.

Față de această situație instanța de recurs a acordat termen pentru a da posibilitatea

recurentei pârâte să ia cunoștință de întâmpinarea depusă și implicit de

excepția invocată, iar la termenul din data de 27 ianuarie 2012 s-a amânat

judecata cauzei având în vedere cererile de amânare formulate de intimata

chemată în garanție și recurenta pârâtă pentru lipsa de apărare și respectiv

pentru imposibilitatea de prezentare datorată condițiilor meteorologice

nefavorabile și având în vedere aspectele procedurale legate de termenul de

declarare a căii de atac.

Așa încât, nu se

poate reproșa instanței de recurs faptul că la termenul din data de 23 martie

2012 s-a pus în discuție excepția tardivității invocată de către intimata

reclamantă, acest termen reprezentând de fapt prima zi de înfățișare.

Contestatoare este în

eroare în ceea ce privește termenul de invocare a excepției raportat la

dispozițiile art. 310 C. proc. civ., dispoziții ce se referă la prima zi

înfățișare și nu la primul termen de de judecată.

Potrivit

dispozițiilor art. 134 din C. proc. civ., prima zi de înfățișare este acel

termen la care părțile, legal citate, pot pune concluzii.

La termenul, din 23

martie 2012, când procedura a fost legal îndeplinită, a fost socotit legal

prima zi de înfățișare când s-a acordat cuvântul părții prezente asupra

excepției de tardivitate a cererii de recurs, astfel încât susținerile

contestatoarei sunt neîntemeiate.

În consecință, pentru

considerentele expuse, constatând că nu sunt incidente prevederile art. 317

alin. (1) pct. 2 și art. 318 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

contestația în anulare ca nefondată.

Respinge contestația

în anulare formulată de contestatoarea SC S.S.E.K.B.T. Ungaria împotriva

Deciziei nr. 1656 din 23 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 februarie 2013.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-05-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1899/2013
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 29 mai 2012, pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, sub nr. 683/59/2012, contestatoarea T.
ÎCCJ 2013-06-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3456/2013
de pe lângă Tribunalul București, împotriva sentinței civile nr. 1243 din 05 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, pe care a schimbat-o în tot și a respins acțiunea, ca nefondată. A respins apelul declarat
ÎCCJ 2014-09-23
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2633/2014
17 iunie 2013 și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, conform dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea
ÎCCJ 2011-01-12
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 83/2011
respingerii recursului ca tardiv declarat. În speța de față decizia nr. 65/A din 30 iunie 2010 a (fila 97 dosar apel) a fost comunicată recurentului reclamant la 26 iulie 2010, iar recursul promovat de reclamant a fost expediat prin poștă l
ÎCCJ 2013-01-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 38/2013
și 8 C. proc. civ., s-a limitat la exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, formulând susțineri nestructurate din punct de vedere juridic și care nu se pot încadra în motivele de recurs indicate și nici în celelalte cazuri de nel
Sursă