KLAPAL v. THE CZECH REPUBLIC

A cincea secțiune decizia nr. 31624/03, de către Josef KLAPAL, împotriva Republicii Cehe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 4 decembrie 2007 în calitate de cameră compusă de: Președintele Lorenzen Jungwiert Butkevych Marrego Borrego Dna Jaeger Villiger, judecători și dna Westerdiek Grefier, având în vedere cererea depusă la 25 septembrie 2003, Având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului. Având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Josef Klapal, a fost un ceh care s-a născut în 1944 și a trăit în Lelekovice. La 28 ianuarie 2004, reclamantul a murit. scrisoarea din 20 octombrie 2006 soția reclamantului difuzată, dna Věra Klapalová, a informat Curtea că dorește să urmărească cererea în locul său. Guvernul ceh („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl V.A. Schorm, de la Ministerul Justiției. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1986, reclamantul, membru al unei cooperative de construcții de case rezidențiale ( stavební bytové družstvo ), a încheiat un contract cu o asociere în vederea participării la construcția anumitor garaje. Reclamantul s-a angajat, printre altele , să efectueze 600 de ore de muncă în cursul lucrărilor de construcție. i. Procedura introdusă de cooperativă împotriva reclamantului La 25 martie 1991, cooperativa a depus în judecată reclamantului în fața Curții Municipale Brno ( městský soud ) pentru plata CZK 1.912,50 (69.43 EUR [1] ) menținând că nu a efectuat 600 de ore de muncă în conformitate cu contractul. La 25 iunie 1993, reclamantul a depus o reclamație împotriva cooperativei, cerând plata CZK 9,589 (348 EUR) susținând că a trebuit să termine construcția garajului său cu propriul cost. Într-o hotărâre din 6 iunie 1996, Curtea Municipală a ordonat reclamantului să plătească suma reclamată de către cooperativă, care nu a hotărât asupra reclamației sale, pe care le-a constatat că ar trebui să le examineze în cadrul unei proceduri separate. La 26 mai 1997, Curtea Regională Brno ( krajský soud ) a anulat această hotărâre și a trimis cazul Curții Municipale care, la 5 mai 1997, a anulat această hotărâre. În septembrie 1997, Curtea a hotărât să se alăture acțiunii cooperativei și reclamației reclamantei. Prin hotărârea din 29 aprilie 1999, Tribunalul a ordonat reclamantului să plătească CZK 1.912.50 cooperativă, obligată să ramburseze CZK 9.839 reclamantului. La 23 iulie 2001, Curtea Regională a anulat hotărârea de primă instanță și a trimis cauza la Curtea Municipală care, la 28 iulie 2003, a ordonat cooperativă să plătească CZK 11.751.50 (427) EUR reclamantului. La 28 ianuarie 2004, reclamantul a murit. La 21 mai 2004, Curtea Municipală a primit cererea de retragere depusă de reclamantul și de soția reclamantului. La 23 februarie 2006, Curtea Regională a rămas în procedură de recurs. ii. Procedura interpusă de reclamant împotriva cooperativei La 16 decembrie 1998, reclamantul a depus o acțiune în fața Curții Municipale, cerând decizia că cooperativa ar trebui să transfere garajul în uzul reclamantului către proprietatea sa personală. La 25 ianuarie 1999, instanța a declarat că nu a fost competentă să se ocupe de acțiunile reclamantului și a transferat-o Curții Regionale care, la 31 octombrie 2001, au respins acțiunile ca fiind nu au fost depuse în mod corespunzător. La 4 decembrie 2001, reclamantul a apelat la Curtea Înaltă Olomouc ( vrchní soud ) care, la 8 august 2003, a susținut decizia Curții Regionale. Fără a invoca orice dispoziție a Convenției, reclamantul s-a plâns că, fiind handicapat fizic, el și soția sa au fost discriminate în timpul construcției garajului său. El s-a plâns în continuare despre lungimea necorespunzătoare a procedurii. Reclamantul a susținut în cele din urmă că instanțele nu au decurs în conformitate cu legea. Prin scrisoarea din 9 februarie 2006, reclamantul a fost informat că, după examinarea preliminară a admisibilității cererii sale, Curtea a invitat Guvernul să prezinte observații scrise cu privire la admisibilitatea și fondurile cazului. Cu toate acestea, scrisoarea a fost remisă de serviciul poștal menționând că reclamantul a murit. La 20 octombrie 2006, soția reclamantului difuzată, dna Věra Klapalová, a informat Curtea că dorește să continue cererea în locul său. Într-o scrisoare din 31 octombrie 2006 observațiile complementare ale Guvernului privind noul remediu intern în ceea ce privește durata procedurilor au fost trimise dnei Věra Klapalová, care a fost solicitată să prezinte observații în răspuns până la 12 decembrie 2006. La 29 noiembrie 2006, ea a răspuns că a considerat ineficientă să continue cererea. La 7 decembrie 2006, Registrul a invitat-o să indice clar, până la 15 ianuarie 2007, dacă dorește să retragă cererea. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Prin scrisoarea din 27 iulie 2007, trimisă prin post înregistrat, dna Věra Klapalová a fost notificată că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale a expirat și că nu a fost solicitată prelungirea termenului. art. 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca o procedură din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. În același timp, dna Věra Klapalová nu a manifestat interesul de a continua cererea în alt mod. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, aceasta poate fi considerată ca fiind nu mai dorind de a continua cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 și să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar Președintele [1] 1 EUR = 27.58 CZK

FIFTH SECTION

DECISION

Application no. 31624/03

by Josef KLAPAL

against the Czech Republic

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 4

December 2007 as a Chamber composed of:

Mr

P.

Lorenzen

,

President

,

Mr

K.

Jungwiert

,

Mr

V.

Butkevych

,

Mr

R.

Maruste

,

Mr

J.

Borrego Borrego

,

Mrs

R.

Jaeger

,

Mr

M.

Villiger,

judges

,

and Mrs

C.

Westerdiek

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 25 September 2003,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together.

Having regard to the observations submitted by the respondent Government,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Josef Klapal, was a Czech national who was born in 1944 and lived in Lelekovice. On 28 January 2004 the applicant died. By a

letter of 20 October 2006 the late applicant’s wife Mrs Věra Klapalová informed the Court that she wished to pursue the application in his stead. The Czech Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr V.A. Schorm, from the Ministry of Justice.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

In 1986 the applicant, a member of a building cooperative constructing residential houses (

stavební bytové družstvo

) (hereinafter “the cooperative”), concluded a contract with an association with a view to participating in the building of a number of garages. The applicant undertook,

inter alia

, to perform 600 hours of work in the course of the construction works.

i. Proceedings brought by the cooperative against the applicant

On 25 March 1991 the cooperative sued the applicant before the Brno Municipal Court (

městský soud

) for payment of CZK 1,912.50 (EUR

69.43

[1]

) maintaining that he had failed to do 600 hours of work in accordance with the contract.

On 25 June 1993 the applicant filed a counterclaim against the cooperative, requesting payment of CZK 9,589 (EUR 348) alleging that he had to finish the building of his garage at his own cost.

In a judgment of 6 June 1996 the Municipal Court ordered the applicant to pay the sum claimed by the cooperative. It did not decide upon his counterclaim, which it found should be considered in separate proceedings.

On 26 May 1997 the Brno Regional Court (

krajský soud

) quashed this judgment and remitted the case to the Municipal Court which, on 5

September 1997, decided to join the cooperative’s action and the applicant’s counterclaim.

By a judgment of 29 April 1999 the court ordered the applicant to pay CZK 1,912.50 to the cooperative, which was obliged to reimburse CZK

9,839 to the applicant.

On 23 July 2001 the Regional Court quashed the first instance judgment and sent the case back to the Municipal Court which, on 28 July 2003, ordered the cooperative to pay CZK 11,751.50 (EUR 427) to the applicant. The latter appealed on 13 October 2003.

On 28 January 2004 the applicant died. On 21 May 2004 the Municipal Court received request for withdrawal submitted by the claimant and the applicant’s wife.

On 23 February 2006 the Regional Court stayed the appeal proceedings.

ii. Proceedings brought by the applicant against the cooperative

On 16 December 1998 the applicant filed an action before the Municipal Court seeking a decision that the cooperative should transfer the garage in the applicant’s use to his personal ownership.

On 25 January 1999 the court declared that it was not competent to deal with the applicant’s action and transferred it to the Regional Court which, on 31 October 2001, rejected the action as not having been filed properly.

On 4 December 2001 the applicant appealed to the Olomouc High Court (

vrchní soud

) which, on 8 August 2003, upheld the Regional Court’s decision.

COMPLAINTS

Without invoking any provision of the Convention, the applicant complained that, being physically handicapped, he and his wife had been discriminated against during the construction of his garage.

He further complained about the unreasonable length of the proceedings.

The applicant finally maintained that the courts had not proceeded in conformity with law.

THE LAW

By a letter dated 9 February 2006 the applicant was informed that following a preliminary examination of the admissibility of his application, the Court had invited the Government to submit written observations on the admissibility and merits of the case. However, the letter was returned by the postal service with the mention that the applicant had died.

On 20 October 2006 the late applicant’s wife Mrs Věra Klapalová informed the Court that she wished to pursue the application in his stead.

In a letter of 31 October 2006 the Government’s complementary observations concerning the new domestic remedy with regard to the length of proceedings cases were sent to Mrs Věra Klapalová, who was requested to submit any observations in reply by 12 December 2006.

On 29 November 2006 she replied that she considered inefficient to continue to pursue the application. On 7 December 2006 the Registry invited her to clearly indicate, by 15 January 2007, whether she wished to withdraw the application. However, no response has been received.

By a letter dated 27 July 2007, sent by registered post, Mrs Věra Klapalová was notified that the period allowed for submission of her observations had expired, and that no extension of time had been requested. Her attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The return receipt has not been returned by the post service. At the same time, Mrs Věra Klapalová has not showed interest in pursuing the application in another way.

The Court considers that, in these circumstances, she may be regarded as no longer wishing to pursue the application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to discontinue the application of Article 29 § 3 and to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Claudia

Westerdiek

Peer

Lorenzen

Registrar

President

[1]

1 EUR = 27.58 CZK