MAUER v. THE CZECH REPUBLIC

Decizia nr. 2143/03, de către Karel MAUER, împotriva Republicii Cehe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 28 februarie 2006 în calitate de Cameră compusă de: J.-P. Costa Președinte A.B. Baka Türmen Jungwiert Ugrekhelidze Doamna Mularoni Fura-Sandström, judecători și dna Dollé Grefier, având în vedere cererea depusă la 5 iulie 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile în răspunsul prezentat de solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Faptele Reclamantul, dl Karel Mauer, este un ceh, care s-a născut în 1936 și trăiește în Brno. Guvernul este reprezentat de agentul lor, dl V.A. Schorm, Ministerul Justiției. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 1 septembrie 1998, reclamantul a depus o acțiune pentru daune la Curtea Municipală Brno (městský soud) În legătură cu Spitalul Brno Accident. Se pare că procedurile sunt încă pendente. COMPLAINTE ÎN coroborare cu articolele 1 și 17 din Convenție, reclamantul s-a plângut inițial în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că durata procedurii a fost excesivă și, în conformitate cu art. 13 din Convenție, că nu a avut niciun remediu eficace la dispoziție în ceea ce privește întârzierea. DREPTUL Curții a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Vít Schorm, Agent al Guvernului Republicii Cehe, declară că Guvernul Republicii Cehe propune să plătească 5,500 de euro Karel Mauer în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în coruna cehă la rata aplicabilă la data plății, fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, Karel Mauer, reține că Guvernul Republicii Cehe sunt dispuși să-mi plătească suma de 5.500 de euro, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în coruna cehă la rata aplicabilă la data plății, fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Republicii Cehe în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea suplimentară a cererii (art. 37 § 1 în amendă) În consecință, cererea la cazul articolului 29 § 3 din Convenție ar trebui întreruptă și cazul scos din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Dollé J.-P. Președintele grefierului Costa

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 21432/03

by Karel MAUER

against the Czech Republic

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 28

February 2006 as a Chamber composed of:

Mr

J.-P.

Costa

,

President

,

Mr

A.B.

Baka

,

Mr

R.

Türmen

,

Mr

K.

Jungwiert

,

Mr

M.

Ugrekhelidze

,

Mrs

A.

Mularoni

,

Mrs

E.

Fura-Sandström,

judges

,

and Mrs

S.

Dollé

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 5 July 2003,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Karel Mauer, is a Czech national, who was born in 1936 and lives in Brno. The Government are represented by their Agent, Mr

V.A. Schorm, Ministry of Justice.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 1 September 1998 the applicant lodged an action for damages with the Brno Municipal Court

(městský soud)

against the Brno Accident Hospital.

It appears that the proceedings are still pending.

COMPLAINT

In conjunction with Articles 1 and 17 of the Convention, the applicant originally complained under Article 6 § 1 of the Convention that the length of the proceedings had been excessive and, under Article 13 of the Convention, that he had had no effective remedy at his disposal in respect of the delay.

THE LAW

The Court received the following declaration from the Government:

“I, Vít Schorm, Agent of the Government of the Czech Republic, declare that the Government of the Czech Republic offer to pay 5,500 euros to Karel Mauer with a

view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

The Court received the following declaration signed by the applicant:

“I, Karel Mauer, note that the Government of the Czech Republic are prepared to pay me the sum of 5,500 euros with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against the Czech Republic in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the further examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention). Accordingly, the application to the case of Article 29 § 3 of the Convention should be discontinued and the case struck out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

S.

Dollé

J.-P. Costa

Registrar

President