MUSIL v. THE CZECH REPUBLIC

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 19883/05 de Josef MUSIL împotriva Republicii Cehe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința la 14 februarie 2006 ca secțiune compusă din: J.-P. Costa Președinte A.B. Baka Türmen Jungwiert Ugrekhelidze Jočienė Popović, judecători și dna Dollé, grefier, având în vedere cererea depusă la 2 august 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile în răspunsul prezentat de solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Faptele Reclamantul, dl Josef Musil, este un ceh și elvețian care s-a născut în 1915 și locuiește în Eschert (Suezia). Guvernul este reprezentat de agentul lor, dl V.A. Schorm, Ministerul Justiției. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 23 octombrie 1995, reclamantul a introdus proceduri de restituire în Curtea de districtul Blansko ( Okresní soud ) împotriva Z. A doua zi, el solicită instanței să adopte o măsură preliminară care interzice Z. de la eliminarea proprietății în cauză. Se pare că procedura este încă în așteptare. COMPLAINTA Reclamantul se plânge inițial în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția că acțiunea sa de restituire nu a fost tratată în mod echitabil și într-un timp rezonabil. DREPTUL Curții a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Vít Schorm, Agent al Guvernului Republicii Cehe, declară că Guvernul Republicii Cehe oferă să plătească 7.500 de euro Josef Musil în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în coruna cehă la rata aplicabilă la data plății, fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Josef Musil, reține că Guvernul Republicii Cehe sunt dispuși să-mi plătească suma de 7.500 de euro, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în coruna cehă la rata aplicabilă la data plății, fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Republicii Cehe în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea suplimentară a cererii (art. 37 § 1 în amendă) În consecință, cererea la cazul articolului 29 § 3 din Convenție ar trebui întreruptă și cazul scos din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Dollé J.-P. Președintele grefierului Costa

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 19883/05

by Josef MUSIL

against the Czech Republic

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 14

February 2006 as a Chamber composed of:

Mr

J.-P.

Costa

,

President

,

Mr

A.B.

Baka

,

Mr

R.

Türmen

,

Mr

K.

Jungwiert

,

Mr

M.

Ugrekhelidze

,

Ms

D.

Jočienė

,

Mr

D.

Popović,

judges

,

and Mrs

S.

Dollé

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 2 August 2003,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Josef Musil, is a Czech and Swiss national who was born in 1915 and lives in Eschert (Switzerland). The Government are represented by their Agent, Mr V.A. Schorm, Ministry of Justice.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 23 October 1995 the applicant brought restitution proceedings in the Blansko District Court (

okresní soud

) against Z. On the next day, he requested the court to adopt a preliminary measure prohibiting Z. from disposing of the property concerned.

It appears that the proceedings are still pending.

COMPLAINT

The applicant originally complained under Article 6 § 1 of the Convention of the Convention that his restitution action had not been dealt with fairly and within a reasonable time.

THE LAW

The Court received the following declaration from the Government:

“I, Vít Schorm, Agent of the Government of the Czech Republic, declare that the Government of the Czech Republic offer to pay 7,500 euros to Josef Musil with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

The Court received the following declaration signed by the applicant:

“I, Josef Musil, note that the Government of the Czech Republic are prepared to pay me the sum of 7,500 euros with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against the Czech Republic in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the further examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention). Accordingly, the application to the case of Article 29 § 3 of the Convention should be discontinued and the case struck out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

S.

Dollé

J.-P. Costa

Registrar

President