ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1196/2013

Tribunalul Mureș, secția penală, prin sentința penală nr. 40 din 4 aprilie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 188/43/2008 a dispus în baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în rechizitoriu: a) În cazul inculpatului M.A., din infracțiunea de trafic de persoane sub formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu 42 acte materiale), în două infracțiuni, respectiv: una de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale cu referire la persoanele vătămate M.S.L., M., fostă C., O. și B.C.) și a art. 37 lit. a) C. pen.; una de înșelăciune sub formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (fapta privitoare la toate celelalte persoane vătămate) și a art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. b) În cazul inculpatului M.G.M., din infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu 39 acte materiale), în infracțiunea de înșelăciune sub formă continuată - prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu 39 acte materiale). c) În cazul inculpatului Ș.M., din infracțiunea de trafic de persoane - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de înșelăciune sub formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. (cu 4 acte materiale). d) În cazul inculpatului M.A.I., din infracțiunea de trafic de persoane - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de înșelăciune - prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. S-a respins partea din cererea procurorului de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina inculpaților, după cum urmează: În cazul inculpatului M.A., din infracțiunea de trafic de persoane sub formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu 42 acte materiale), în infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (42 acte materiale cu referire la toate persoanele vătămate) și a art. 37 lit. a) C. pen. În cazul inculpatului M.G.M., din infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu 39 acte materiale), în infracțiunea de trafic de persoane sub formă continuată - prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu 39 acte materiale). În cazul inculpatului Ș.M., din infracțiunea de trafic de persoane - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de trafic de persoane sub formă continuată - prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu 4 acte materiale). În cazul inculpatului M.A.I., din infracțiunea de trafic de persoane - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de trafic de persoane sub formă continuată - prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu 22 acte materiale). În baza art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 37 lit. a) C. pen., cu reținerea art. 74 alin. (1) litera c C. pen. și a art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul M.A. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, cu referire la persoanele vătămate M.S.L., M. (fostă C.) O.L. și B.C.I. În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 202/2000 a Judecătoriei Tg-Mureș, definitivă prin neapelare la data de 22 februarie 2000, urmând ca inculpatul să execute în întregime această pedeapsă alături de pedeapsa nou aplicată, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 37 lit. a) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat M.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune sub formă continuată, cu referire la toate celelalte persoane vătămate. În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a revocat grațierea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 202/2000 a Judecătoriei Tg-Mureș, definitivă prin neapelare la data de 22 februarie 2000, urmând ca inculpatul să execute în întregime această pedeapsă alături de pedeapsa nou aplicată, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele menționate în pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare. S-a dispus, în baza art. 35 alin. (3) C. pen., ca inculpatul să execute alături de pedeapsa principală de mai sus și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante stabilite durata arestării preventive din data de 21 februarie 2003 până la data de 7 octombrie 2005. În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și b) C. pen., ca pedeapsă accesorie. În baza art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul M.G.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune sub formă continuată. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante stabilite durata reținerii și a arestării preventive din data de 21 aprilie 2004 până la data de 28 septembrie 2005. În temeiul art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul M.A.I. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante stabilite durata reținerii și a arestării preventive din data de 26 februarie 2003 până la data de 26 iunie 2003. În temeiul art. 81 alin. (1) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei menționată mai sus pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit potrivit prevederilor art. 82 C. pen. Potrivit art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare au ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) 1 C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul Ș.M. de sub acuza comiterii infracțiunii de înșelăciune sub formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (cu patru acte materiale). În baza art. 18 1 C. pen. raportat la art. 91 litera c C. pen. s-a aplicat inculpatului amenda cu caracter administrativ în sumă de 500 lei. Cu privire la latura civilă a cauzei: S-a constatat că persO. vătămată prin fapta descrisă la pct. 1, M.S.L. nu s-a constituit parte civilă în cauză. S-a constatat că persO. vătămată prin fapta descrisă la pct. 1, M. (fostă C.) O.L. nu s-a constituit parte civilă în cauză. S-a constatat că persO. vătămată prin fapta descrisă la pct. 1, B.C.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile C.M., și i-a obligat pe inculpații M.A., M.G.M. și Ș.M., în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 800 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-au respins ca neîntemeiate celelalte pretenții ale părții civile cu titlu de daune morale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile C.M.C., și i-a obligat pe inculpații M.A. și Ș.M., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 300 euro. S-a luat act că partea civilă a renunțat la pretențiile civile formulate față de inculpatul M.G.M. S-au respins ca neîntemeiate restul pretențiilor părții civile. S-a constatat că prejudiciul creat părții civile A.A. a fost recuperat integral. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile A.M. și a obligat inculpații M.A. și Ș.M., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 300 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-a luat act că partea civilă a renunțat la pretențiile civile formulate față de inculpatul M.G.M. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile S.S.R. și l-a obligat pe inculpatul M.A. la plata către aceasta a sumei de 500 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile O.C.L. și l-a obligat pe inculpatul M.A. la plata către aceasta a sumei de 300 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile M.L. la plata către aceasta a sumei de 300 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-a constatat că partea vătămată prin fapta descrisă la pct. 4, P.G.V. nu s-a constituit parte civilă. S-a luat act de faptul că partea civilă C.F. a renunțat la pretenții. S-a luat act de faptul că partea civilă D.D.M. a renunțat la pretenții. S-a constatat că partea vătămată prin fapta descrisă la pct. 4, C.D. nu s-a constituit parte civilă. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile V.I. și obligă pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 250 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile V.A. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-au respins ca nedovedite celelalte pretenții civile ale părții civile. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile B.V., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-au respins ca nedovedite celelalte pretenții ale părții civile. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile B.D. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-au respins ca nedovedite celelalte pretenții ale părții civile. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile V.A. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile Ș.T. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile V.A. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 250 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile C.N. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-au respins ca nedovedite celelalte pretenții ale părții civile. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile C.G. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile B.I. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-au respins ca nedovedite celelalte pretenții ale părții civile. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile N.C.A. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 250 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-a luat act de faptul că partea civilă I.S.O.a renunțat la pretenții. S-a luat act de faptul că partea civilă P.A a renunțat la pretenții. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile T.I.P., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile P.I., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 250 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile A.T., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 250 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile Ș.V.S., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 250 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-a luat act de faptul că partea civilă H.E. a renunțat la pretenții. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile Ț.T., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile G.R.D., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile B.G.,și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile B.A., c și M.A.I., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 200 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile D.Ș.I., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.G.M., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 600 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile D.A.V., și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.G.M., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 500 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. S-a constatat că partea vătămată prin fapta descrisă la pct. 6, D.A.S. nu s-a constituit parte civilă în cauză. S-a constatat că partea vătămată prin fapta descrisă la pct. 6, D.S.nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile S.A. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.G.M., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 400 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile B.Z. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.G.M. la plata către aceasta, primul a sumei de 100 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, iar cel de-al doilea a sumei de 300 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În baza art. 14 și a art. 346 C. proc. pen., raportate la art. 998 și următoarele C. civ. (în forma în vigoare la momentul comiterii faptei), s-a admis acțiunea civilă a părții civile B.D.R. și i-a obligat pe inculpații M.A. și M.G.M., în solidar, la plata către aceasta a sumei de 500 euro sau a echivalentului în lei la cursul de schimb din data plății, cu titlu de daune materiale. În vederea recuperării prejudiciilor cauzate părților civile de către inculpați, în baza art. 353 alin. (1) C. proc. pen., s-a instituit sechestrul asigurător asupra următoarelor sume și obiecte ridicate de la inculpații M.A., Ș.M. și M.A.I.: - 1.650 euro și 200 dolari SUA ridicate de la inculpații M.A. și Ș.M. și depuse la B.N.R. - Sucursala Cluj, conform procesului verbal din data de 4 septembrie 2003, aflat la fila 150 Dosarul nr. 5.508/2003, vol. I; - 115,6 lei ridicată de la aceeași inculpați și depusă la Trezoreria Tg-Mureș, conform chitanței din data de 2 octombrie 2003, aflată la fila 152 Dosarul nr. 5.508/2003, vol. I; - bijuteriile ridicate de la inculpatul M.A. și depuse la Trezoreria Tg-Mureș, conform procesului verbal din data de 3 septembrie 2003, aflat la fila 153 Dosarul nr. 5.508/2003, vol. I; - 100 euro, ridicată de la inculpatul M.A.I. și depusă la B.N.R. - Sucursala Cluj, conform procesului verbal din data de 4 septembrie 2003, aflat la fila 150 Dosarul nr. 5.508/2003, vol. I. S-a dispus că în cazul nevalorificării acestor sume și bunuri în termenul de prescripție a executării silite, vor fi confiscate special în conformitate cu art. 118 lit. e) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 191 C. proc. pen. Instanța a fost sesizată inițial prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș din 31 iulie 2003, emis în Dosarul nr. 97/P/2003, înregistrat pe rolul Tribunalului Mureș sub nr. 5.508/2003 din data de 31 iulie 2003, s-a dispus: Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților: a) M.A., pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; b) M.A.I., pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. c) Ș.M., pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului S.A. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. Disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de numitul M.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane - prevăzută și pedepsită de art. 12 din Legea nr. 678/2001. În partea expozitivă a rechizitoriului s-a reținut că inculpatul M.A., în perioada 2002 - 2003, în baza aceleiași rezoluții infracționale, sub promisiunea asigurării unor locuri de muncă bine plătite și cu contracte legale de muncă, a racolat mai multe persoane de la care a încasat suma totală de circa 9.000 euro, persoane pe care, fie le-a abandonat într-un oraș de graniță, în speță Satu Mare, fie le-a plasat unei persoane cu dublă cetățenie, cu care era înțeles de la bun început, aceasta din urmă transportând grupurile de persoane în Italia, unde, profitându-se de vulnerabilitatea economică a membrilor grupurilor și de izolarea lor datorată necunoașterii limbii italiene și a țării în care se aflau, aceste persoane au fost obligate să presteze diferite munci, împotriva voinței lor și fără asigurarea unor condiții legale de muncă. Inculpatul M.A.I. s-a implicat în rețeaua de trafic de persoane din care făceau parte inculpatul M.A. și numitul „G.”, preluând un grup de 22 persoane din județul Bistrița Năsăud, iar după abandonarea lor de către inculpatul M.A. a încercat să le convingă că, în schimbul unor sume de bani, le va asigura el transportul până în Italia, la muncă. Ulterior, venind la Tg-Mureș, pentru a prelua și transporta în Italia, la muncă, un alt grup de persoane, a fost depistat în flagrant de către organele de poliție. Inculpatul Ș.M., a intermediat racolarea de către inculpatul M.A. a unui grup format din patru persoane, care, sub promisiunea asigurării unor locuri de muncă în Italia, au fost transportate și exploatate în această țară. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș din data de 17 mai 2004, emis în Dosarul nr. 355/P/2003, înregistrat pe rolul Tribunalului Mureș sub nr. 2.705/2004 din data de 18 mai 2004, s-a dispus: Trimiterea în judecată a inculpatului M.G.M., pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; În partea expozitivă a rechizitoriului s-a reținut că inculpatul M.G.M., în perioada anului 2003, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a traficat mai multe grupuri de persoane din România, de la care a încasat diverse sume de bani cuprinse între 300 și 500 euro, persoane pe care le-a cazat, transportat și transferat la alți cetățeni italieni, grupuri racolate în baza unei înțelegeri prealabile de către inculpatul M.A., sub promisiunea asigurării unor locuri de muncă bine plătite și cu contracte legale de muncă în Italia. În Italia, profitându-se de vulnerabilitatea economică a membrilor grupurilor și de izolarea lor datorată necunoașterii limbii italiene și a țării în care se aflau, aceste persoane au fost obligate să presteze diferite munci, împotriva voinței lor și fără asigurarea unor condiții legale de muncă. Prin încheierea de ședință din data de 12 ianuarie 2005, s-a dispus conexarea celor două dosare (fila 1.193, Dosar nr. 5.508/2003, vol. IV). În rejudecare, cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Mureș sub nr. 188/43/2008 (nr. în format vechi 8.342/2010) din data de 17 noiembrie 2010 și 1.476/102/2011 din data de 3 martie 2011. Prin încheierea de ședință din data de 30 martie 2011 (filele 407-413, vol. II) s-a dispus conexarea celor două Dosare, sub nr. 188/43/2008. S-a precizat că, în cel de-al doilea ciclu procesual, prin procesele verbale din data de 20 aprilie 2011 (filele 471 și 472-473, Dosar nr. 188/43/2008, vol. II) s-a dispus de către procuror îndreptarea erorilor materiale din cele două rechizitorii, arătându-se corecta încadrare a faptelor de care sunt acuzați inculpații, cu arătarea numărului actelor materiale reținute în cazul fiecărei infracțiuni sub formă continuată. Probele strânse în cursul urmăririi penale au relevat următoarea situație de fapt: 1. În cursul lunii februarie 2002, inculpatul M.A. le-a propus martorelor M.S.L. și C.O.L., care locuiau în comuna Sânger, jud. Mureș, să le ducă în fosta Iugoslavie pentru a lucra la un restaurant, la bucătărie sau în calitate de chelnărițe. Prin intermediul martorului C.G., o propunere similară a făcut inculpatul M.A. și martorei B.I.C. Anterior, inculpatul M.A. a fost contactat de numitul P.T. și acesta i-a relatat că avea un prieten în fosta Iugoslavie care era patronul unui restaurant și acesta avea nevoie de vreo trei fete care să lucreze la bucătărie în acel restaurant. În acest sens, inculpatul M.A. a vorbit cu prietena sa M.S.L., pe care a întrebat-o dacă nu dorește să meargă la lucru în fosta Iugoslavie, și căreia i-a cerut să caute și alte persoane doritoare. Astfel s-a ajuns la grupul format din cele trei persoane arătate la începutul expunerii. După ce persoanele respective s-au învoit să meargă la lucru în fosta Iugoslavie, într-una din zile inculpatul M.A. le-a transportat până în localitatea Moldova Nouă cu autoturismul proprietatea martorului C.G., condus de acesta din urmă. Acolo inculpatul și martorele au fost cazați, toți, la locuința numitului P.T. Acesta i-a pus în legătură cu patronul unui restaurant din fosta Iugoslavie, numitul „B.” La data de 14 februarie 2002, numitul „B.” le-a transportat pe martorele M.S.L. și B.I.C. din România în Serbia, iar la data de 16 februarie 2002, după ce martora C.O.L. a împlinit vârsta de 18 ani, și pe aceasta. Ajunse în fosta Iugoslavie, fetelor li s-a comunicat că trebuie să se prostitueze. Nefiind de acord cu solicitarea, numita C.O.L. a cerut să fie lăsată să se întoarcă în România, ceea ce s-a și întâmplat la data de 18 februarie 2002. Celelalte două tinere au fost plasate în casa unor persoane neidentificate unde au fost ținute închise. După circa două săptămâni, întrucât martora B.I.C. a reușit să transmită unei rude de-a sa ceea ce i se întâmplă, iar respectiva rudă a amenințat că va fi anunțată poliția, a fost lăsată și ea să se întoarcă în România. Ulterior, cu ajutorul unei persoane de naționalitate rromă, a reușit și M.S.L. să fugă, întorcându-se în România. Inculpatul M.A. a recunoscut comiterea faptei în materialitatea ei, însă a susținut că nu a avut intenția de a plasa fetele respective în vederea exploatării lor prin obligarea la practicarea prostituției și că a crezut că este nevoie de ele să lucreze la bucătăria restaurantului sau în calitate de chelnărițe, aspect ce i-a fost comunicat de către numitul P.T.

La sfârșitul anului 2002, inculpatul M.A. l-a cunoscut pe numitul „G.” care i s-a recomandat ca având dublă cetățenie, română și italiană, iar din discuțiile purtate cu acesta a înțeles că numitul „G.” avea o firmă în Italia, la care putea angaja persoane din România cu contracte de muncă pe o perioadă de trei luni, oferind și salarii bune. Numitul „G.” i-a propus inculpatului M.A. să găsească persoane doritoare să meargă în Italia la lucru, urmând ca el să se ocupe de transportul acestora și de asigurarea locurilor de muncă în Italia. Fiind de acord, inculpatul M.A. a început să desfășoare activități de găsire a unor astfel de persoane, întrevăzând posibilitatea unui câștig material din această activitate. Tot în toamna anului 2002, inculpatul M.A. l-a cunoscut pe inculpatul Ș.M., căruia i-a relatat cele discutate cu numitul „G.” și i-a cerut acestuia să găsească persoane doritoare să meargă la lucru în Italia. În luna decembrie 2002, inculpatul Ș.M. i-a cerut unui vânzător de telefoane mobile din Tg-Mureș ca, dacă află de persoane interesate de un loc de muncă în străinătate să-l anunțe. În acest scop i-a lăsat numărul său de telefon vânzătorului respectiv. În aceeași lună inculpații M.A. și Ș.M. s-au deplasat la Satu Mare, unde au avut o discuție cu numitul „G.”, identificat ulterior ca fiind inculpatul M.G.M., legată de intermedierea locurilor de muncă în Italia. În urma anunțului făcut, inculpatul Ș.M. și, prin el, inculpatul M.A., au fost contactați de părțile civile C.M., C.M.C., A.A. și A.M. Ulterior, între inculpați și părțile civile au avut loc mai multe discuții, unele în Tg-Mureș, altele în Ungheni, jud. Mureș, locul de baștină al părților civile, în cursul cărora inculpații le-au spus părților civile că ei cunosc un cetățean italian - referindu-se la inculpatul M.G.M. - care poate să le asigure locuri de muncă în Italia. Le-au explicat părților civile că vor fi locuri de muncă bine plătite, că masa și cazarea le vor fi asigurate gratuit și că, de asemenea, le va fi asigurat transportul. În schimb, părțile civile trebuiau să plătească fiecare câte 300 de euro inculpatului M.A. și câte 500 euro inculpatului M.G.M., sume reprezentând cheltuieli de transport până în Italia și comisioanele inculpaților pentru intermedierea locurilor de muncă. După ce părțile civile au acceptat condițiile puse de inculpați, la data de 10 ianuarie 2003, acestea au fost transportate din localitatea Ungheni, jud. Mureș, la Satu Mare, de către inculpatul Ș.M., cu mașina proprie, și cu ajutorul unui taximetrist, martorul R.I., angajat în acest sens de inculpatul M.A. Ajunși în Satu Mare, inculpatul M.A. a solicitat și a colectat câte 300 de euro de la fiecare parte civilă. Din sumele astfel obținute, inculpatul M.A. le-a plătit părților civile asigurările medicale pentru câte patru zile, iar suma de 500 - 600 euro i-a dat-o inculpatului Ș.M., în schimbul ajutorului pe care i l-a dat acesta la găsirea, lămurirea și aducerea părților civile la Satu Mare. Taximetristului R.I. i-a fost achitată suma de 100 euro. Tot în timp ce se aflau în Satu Mare, inculpatul M.A. le-a comunicat părților civile că s-au rezolvat problemele și acestea puteau pleca la lucru în Italia. În continuare, părțile civile au fost preluate de către un angajat al inculpatului M.G.M., respectiv martorul H.A., care, cu ajutorul altui taximetrist, ce nu a putut fi identificat, le-a fost transportat peste graniță în Ungaria, iar apoi le-a transportat până în Italia, la Milano, cu un microbuz. La Milano au fost așteptați de către inculpatul M.G.M. Acesta le-a spus părților civile că, el personal, nu are locuri de muncă pentru ele, dar le-a cerut să meargă în localitatea Rosarno, unde puteau lucra în agricultură, la numitul Z.D. Despre acesta din urmă le-a spus că le va aștepta la gară și le va asigura cazarea și masa, însă munca nu va fi plătită așa de bine ca la Milano. Tot inculpatul M.G.M. le-a cerut părților civile să-i dea fiecare câte 500 de euro reprezentând costul transportului și comisionul său pentru intermedierea locurilor de muncă, sume pe care le-a și primit. Din acestea le-a cumpărat părților civile bilete de tren până în localitatea Rosarno, circa 50 de euro pe persoană, și mâncare pentru drum. Inculpatul le-a dat părților civile numărul de telefon al numitului Z.D. precum și pe al său. După finalizarea discuțiilor și plata sumelor menționate anterior, părțile civile au urcat în tren și s-au deplasat până în localitatea Rosarno, în sudul Italiei. Ajunse acolo, părțile civile au reușit să-l contacteze pe numitul Z.D., care, însă, nu avea nici un aranjament cu inculpatul M.G.M., în sensul de a găsi locuri de muncă pentru părțile civile și de a le asigura cazarea și masa. După ce au fost cazate, totuși, de numitul Z.D. în mansarda unui hambar, susnumitul le-a oferit o masă pe zi în schimbul muncilor pe care părțile civile i le-au prestat. În continuare, numitul Z.D. a pus părțile civile în legătură cu diferiți fermieri din zonă, la care acestea au lucrat ca zilieri, în special în agricultură, la cules portocale. Pentru muncile prestate părțile civile au fost plătite cu sume cuprinse între 12 și 25 euro pe zi. În cauză a fost audiat și martorul L.T., care a arătat că și el a lucrat la Z.D. pentru suma de 400 de euro pe lună. Condițiile de cazare ale părților civile în hambarul numitului Z.D. sunt înfățișate în fotografiile existente la dosar (fila 1.432). Părțile civile A.M. și A.A. s-au reîntors în România după circa două săptămâni, iar părțile civile Covrig Codruț și C.M. după alte circa două săptămâni.

S-a mai reținut că în luna decembrie 2002, martorul R.I. l-a întrebat pe inculpatul M.A. dacă se ocupă cu transportul persoanelor în străinătate la lucru și la răspunsul acestuia afirmativ i-a spus că și partea civilă S.S.R. - care era fiul său vitreg - ar vrea să plece. Inculpatul i-a promis martorului că va duce partea civilă cu următorul grup. Martorul i-a relatat cele discutate cu inculpatul părții civile S.S.R. Între timp, partea civilă S.S.R. aflase și de la partea civilă A.A. că exista o persoană cu ajutorul căreia și-a rezolvat plecarea la lucru în Italia. Inițial partea civilă S.S.R. a dorit să plece cu primul grup format din părțile civile C.M., C.M.C., A.A. și A.M., dar întrucât plecarea acestui grup a fost planificată pentru data de 10 ianuarie 2003, iar el încă nu intrase în posesia pașaportului, fiind programat să și-l ridice după această dată, a trebuit să renunțe. În noaptea de 10/11 ianuarie 2003, după ce făcuseră transportul primului grup de persoane la Satu Mare, inculpatul M.A. împreună cu taximetristul R.I., s-au deplasat la locuința din Ungheni, jud. Mureș, a părții civile S.S.R., unde martorul R.I. l-a prezentat părții civile pe inculpat ca fiind „cel care a rezolvat plecarea la muncă în Italia” a celorlalte părți civile menționate mai sus. Inculpatul M.A. i-a spus părții civile S.S.R. că are nevoie pe loc de 500 de euro, pentru unele probleme personale, iar partea civilă a acceptat să-i dea inculpatului acea sumă ca un avans pentru intermedierea locului său de muncă în Italia pe care urma să o realizeze inculpatul. Părțile au convenit ca, în total, comisionul pe care trebuia să-l plătească partea civilă inculpatului să fie de 800 de euro, urmând ca partea civilă să mai plătească doar diferența, adică încă 300 de euro în momentul în care urma să plece efectiv la muncă în Italia. Inculpatul M.A. a comunicat apoi că plecarea părții civile urma să aibă loc la data de 17 ianuarie 2003. La data respectivă partea civilă a aflat însă de la frații A. că persoanele trimise în Italia de către inculpat au fost înșelate, că promisiunile făcute au fost false, motiv pentru care a refuzat să mai plece. Inculpatul a recunoscut că a primit de la partea civilă S.S.R. suma de 500 de euro dar împrumut și nu cu titlu de avans comision pentru intermedierea locului de muncă în Italia pentru partea civilă.

S-a mai arătat că în luna noiembrie 2002, inculpatul M.A. a discutat cu partea civilă O.C.L. din Tg-Mureș, căruia i-a spus că are un prieten în Italia care oferă locuri de muncă pentru persoane din România. Ulterior, prin intermediul părții civile O.C.L., inculpatul a intrat în legătură și cu partea civilă M.L., față de care a făcut aceleași afirmații. Părțile civile au fost de acord cu propunerea inculpatului de a le intermedia locuri de muncă în Italia, precum și cu solicitarea inculpatului de a-i plăti acestuia câte 300 de euro de persoană, stabilind și data plecării, respectiv 18 ianuarie 2003. Între timp, inculpatul M.A. a fost abordat de părțile civile P.G.V., C.F. și D.M., precum și de partea vătămată C.D., toți aceștia dorind să plece la lucru în străinătate. Inculpatul era cunoscut de părțile civile ca având preocupări de a trimite și a transporta oameni la lucru în străinătate. Inculpatul le-a promis și acestor părți civile și vătămate că, contra sumei de 300 de euro de persoană, le va rezolva drumul și locuri de muncă în Italia, unde spunea că are o cunoștință care va rezolva locurile de muncă. La data de 18 ianuarie 2003, inculpatul M.A., a luat părțile civile O.C.L. și M.J. cu un microbuz din Tg-Mureș, ocazie cu care acestea au achitat inculpatului sumele convenite. Ajungând în Reghin, de acolo au fost luate și celelalte părți civile și partea vătămată menționate mai sus, care, însă, nu au vrut să plătească sumele cerute de inculpat decât la destinație. Ajungând în Satu Mare, acolo au fost așteptați de un om de legătură al inculpatului M.A., indicat de părțile civile ca fiind numitul „F.” Acesta a venit în acel loc cu un taxi. În continuare, inculpatul M.A. s-a ocupat de încheierea asigurărilor de sănătate pe numele părților civile și a părții vătămate pe câte o durată de 5 zile, după care le-a spus că trebuie să meargă cu acel „om de legătură” să le facă asigurări de sănătate pentru câte trei luni și să plătească transportul până în Italia. Înainte de aceasta a convins și părțile civile luate din Reghin să-i dea anumite sume, respectiv 750 euro, 200 dolari SUA și 600.000 lei. De asemenea, părțile civile și partea vătămată i-au dat inculpatului pașapoartele. Pentru că avea banii lor și pașapoartele, părțile civile au obținut aprobarea de la inculpat de a fi însoțit în demersurile sale, alături de numitul „F.” și de taximetristul cu care venise acesta, și de partea civilă C.F. Ajungând la un sens giratoriu, inculpatul i-a cerut taximetristului să oprească iar părții civile C.F. să-i aștepte pentru că el și numitul „F.” vor merge să plătească asigurările de sănătate și costul transportului, urmând a se întoarce în câteva minute. În continuare inculpatul M.A. și numitul „F.” au ieșit din mașină și au plecat, fără a se mai întoarce. Aspectul este confirmat de taximetristul în cauză, martorul P.V. (fila 194, Dosar urmărire penală nr. 97/P/2003). Inculpatul M.A. a recunoscut faptele în materialitatea lor, însă a arătat că părțile civile O.C.L. și M.L. nu i-au dat câte 300 de euro ci doar 50 de euro și respectiv 200 euro, iar celelalte părți civile, fie i-au plătit 400 euro într-o primă versiune a declarației, fie nu au vrut să-i plătească nimic până nu ajungeau în Italia, potrivit unei alte versiuni. A mai arătat că, oricum, mijlocul de transport pe care l-a găsit nu avea capacitatea decât de două locuri. A susținut că din aceste motive a abandonat părțile civile și partea vătămată în Satu Mare.

S-a mai reținut că în luna februarie 2003, prin intermediul martorilor C.M. și C.I., inculpatul M.A. a intrat în contact și a avut discuții cu un număr de 22 de persoane din zona localității Beclean, jud. Bistrița Năsăud, respectiv cu părțile civile V.I., V.A., B.V., B.D., V.A., Ș.T., V.A., C.N., C.G., B.I., N.C.A., I.S.O., P.A., T.I.P., P.I., A.T., Ș.V., H.E., Ț.T., G.R.D., B.G. și B.A.. În cadrul discuțiilor avute cu acestea, inculpatul le-a spus că le poate transporta în Italia, le-a promis locuri de muncă la firma unei cunoștințe de-a sa, despre care a menționat că era patron în Italia, și le-a asigurat că vor beneficia de salarii de circa 5 euro pe oră, în funcție de locul de muncă ce le va fi găsit, în agricultură, în construcții sau la tăiat lemne în pădure. În schimbul celor oferite, inculpatul le-a cerut părților civile câte 200 euro de persoană, sume care să-i fie plătite lui personal și care urmau să acopere costul transportului până în Italia și retur, precum și asigurările medicale. Le-a mai spus că, în plus, fiecare parte civilă va trebui să aibă asupra sa suma de 500 euro pentru a o prezenta la vamă. Părțile civile au fost de acord cu solicitările inculpatului, situație în care a fost stabilită ziua plecării pentru data de 14 februarie 2003. La data de 14 februarie 2003 părților vătămate le-au fost încheiate asigurări medicale de către martorul B.G.G., angajat al unei societăți de asigurări din localitatea Beclean, costul acestora fiind achitat de inculpatul M.A. După aceea, părțile civile au fost îmbarcate în două microbuze cu destinația Satu Mare. Li s-a spus că acolo urmau să fie așteptate de alte două microbuze care urmau să fie trimise de cunoștința sa din Italia și cu acestea trebuiau să facă deplasarea spre țara respectivă. Au ajuns la Satu Mare în dimineața zilei de 15 februarie 2003. Acolo, inculpatul a colectat de la părțile civile suma de 4.400 euro. Tot acolo, au fost așteptați de martorul B.A. și de inculpatul M.A.I., persoane cu care inculpatul M.A. luase legătura prin intermediul inculpatului M.G.M. În continuare, pretextând că merge să-și încarce telefonul mobil, inculpatul M.A. a abandonat părțile civile. După plecarea inculpatului M.A., inculpatul M.A.I. și martorul B.A., le-au propus părților civile să fie de acord să fie transporte de ei în Italia, contra sumei de 100 euro de persoană. Martorul B.A. a vorbit la telefon cu inculpatul M.G.M., după care cu același inculpat a vorbit și partea civilă V.I. Inculpatul M.G.M. i-a spus părții civile că dacă vor să ajungă în Italia trebuie să plătească. Părțile civile au refuzat oferta de transport spre Italia a inculpatului M.A.I. și a martorului B.A. și s-au întors la domiciliile lor cu aceleași microbuze cu care s-au deplasat până la Satu Mare. Inculpatul M.A. a recunoscut materialitatea faptelor însă a arătat că din cei 4.400 euro încasați de la părțile civile, suma de 3.950 euro a predat-o numitului R.A., „trimis” al inculpatului M.G.M.

S-a mai reținut că în luna ianuarie 2003, prin intermediul părții civile A.A., menționat la pct. 2 din prezenta hotărâre, au luat legătura cu inculpatul M.A. și părțile civile D.Ș.I., D.A.V., D.A.S., D.S., S.A., B.Z. și B.D.R., care locuiau în Ungheni și Cristești, jud. Mureș. Inculpatul le-a promis și acestora că le va rezolva locuri de muncă în Italia, pe șantiere, la tăiat lemne în pădure, iar pentru început, doritorii urmau să lucreze în agricultură, la cules de citrice, pentru a învăța limba italiană. Le-a mai spus că pentru stabilirea condițiilor înțelegerii trebuia să se consulte cu partenerul său italian. Pentru serviciile sale, inculpatul le-a solicitat părților civile să-i plătească fiecare câte 400 euro. Părțile civile au fost de acord. La data de 24 ianuarie 2003 acestea au fost transportate la Satu Mare, fiind însoțite și de către inculpat. Acolo, părțile civile au dat inculpatului câte 100 euro de persoană după care au fost preluate de inculpatul M.G.M. Acesta le-a trecut granița, la data de 25 ianuarie 2003, și le-a transportat până la Milano. Le-a spus că vor lucra la un patron pe nume Z.D., din localitatea Rosarno. Pentru transport și pentru intermedierea locurilor de muncă inculpatul M.G.M. a pretins și a primit de la fiecare parte vătămată suma de 300 euro. În continuare, acesta le-a cumpărat bilete și le-a expediat cu trenul spre localitatea Rosarno, dându-i părții vătămate D.Ș.I. numărul de telefon al patronului italian Z.D. și o cartelă telefonică. În Rosano, părțile civile i-au mai găsit pe ultimii doi din grupul trimis anterior de inculpații M.A. și M.G.M., respectiv pe părțile civile C.M. și C.M.C. La fel ca și în cazul lor, inculpatul M.G.M. nu le-a asigurat locuri de muncă la numitul Z.D. ci, acesta din urmă, a plasat părțile civile să lucreze „la negru”, ca zilieri, la diverși fermieri. Nemulțumite de câștigurile pe care le realizau, părțile civile s-au întors în România la data de 2 februarie 2003.

În continuare s-a reținut că la data de 25 februarie 2003, inculpatul M.A.I. l-a sunat pe inculpatul M.A., în timp ce acesta din urmă era deja reținut de organele de cercetare penală. Un lucrător de poliție s-a substituit inculpatului M.A. și a purtat convorbirea cu inculpatul M.A.I., fără ca acesta să realizeze cu cine vorbește. Inculpatul M.A.I. i-a solicitat interlocutorului să îi găsească alte persoane pe care să le transporte în Italia, contra sumei de 100 euro de persoană. Polițistul i-a spus că are 7-8 persoane care doresc să se deplaseze de la Tg-Mureș la Satu Mare și de acolo în Italia. A stabilit cu inculpatul ca acesta să se deplaseze la Tg-Mureș la data de 26 februarie 2003 pentru a prelua acele persoane. La data respectivă, inculpatul M.A.I. s-a deplasat spre Tg-Mureș însoțit de martorul S.A., cu un microbuz condus de martor. Aici, inculpatul și martorul au fost prinși în timp ce încercau să preia grupul de persoane ce trebuia transportat, grup care, în fapt, a fost constituit dintr-un procuror și mai mulți polițiști. Hotărând soluționarea în fond a cauzei penale prin condamnare în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., după efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art. 288 - art. 291 C. proc. pen. în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea penală, alte probe noi - instanța a examinat și apreciat materialul amintit, confirmând existența faptelor ilicite deduse judecății, cărora le-a dat o altă încadrare juridică, și vinovăția penală a autorilor acestora, sens în care a constatat următoarele: În privința faptei descrise la pct. 1 din prezenta hotărâre: Faptul că inculpatul M.A. le-a racolat pe martorele M.S.L., M. (fostă C.) O.L. și B.C.I., propunându-le acestora să se deplaseze în fosta Iugoslavie pentru a lucra la bucătărie sau ca ospătare în restaurantul unui patron sârb, iar după ce acestea au ajuns în Iugoslavia li s-a spus că au fost vândute contra sumei de 1.000 DM fiecare și trebuiau să lucreze ca dansatoare în cluburi de noapte, urmând și să întrețină raporturi sexuale cu clienții, reiese cu certitudine din declarațiile acestor persoane (filele 165 - 166, 167, 172-176, 303, 304, 305, Dosar urmărire penală nr. 97/P/2003, filele 196-197, Dosar nr. 5.508/1.076/2003, vol. I, fila 1.433, Dosarul primei instanțe nr. 5.508/1076/2003, vol. V, filele 1.134-1135, 1.222-1.223 Dosarul primei instanțe nr. 188/43/2008, în rejudecare, vol. IV) declarații care se coroborează între ele și cu alte probe precum: - declarațiile martorilor L.R.L., H.C.M., M.O.I. (filele 171, 180, 181, 302, Dosar urmărire penală nr. 97/P/2003 și 146-147, Dosar nr. 5.508/1.076/2003, vol. I, filele 1.225-1.226, Dosarul primei instanțe, în rejudecare, vol. IV), din care rezultă că inculpatul a încercat racolarea unui număr mai mare de persoane pe care să le trimită în fosta Iugoslavie, toate de sex feminin și relativ tinere. - declarația numitei L.R.L. (fila 171, Dosarul de urmărire penală nr. 97/P/2003), care confirmă că trei fete, respectiv „C.”, „O.” și o altă fată din Sânger au fost duse de inculpat și de numitul P.T. în fosta Iugoslavie, unde au fost predate unor persoane de acolo, iar acestea le-au bătut pe fete și le-au obligat să practice prostituția. - declarația inculpatului (fila 362, Dosar urmărire penală nr. 97/P/2003) în care a recunoscut faptele în materialitatea lor, însă le-a da