ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1096/2010

Asupra contestației în anulare de față, Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Secția comercială, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 1530 din 21 mai 2009, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Societatea Cooperatistă Horea, împotriva Deciziei Curții de Apel Alba-Iulia nr. 68 din 23 mai 2008, reținând, în esență, că, instanța de apel a realizat o analiză efectivă a cadrului legal aplicabil - Ordinul M.L.P.A.T. și D.A.P.L. nr. 29/N din 23 decembrie 1993 - și că ,,raportul de expertiză tehnică întocmit corespunde exigențelor obiectivelor și răspunsurilor la obiecțiuni.’’ Recurenta- pârâtă a formulat contestație în anularea Deciziei secției comerciale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1530 din 21 mai 2009 , în temeiul art. 318 C. proc.

civ. Contestatoarea a arătat, în esență, că instanța de recurs, dintr-o omisiune sau dintr-o eroare materiala, s-a referit, exclusiv, la conținutul raportului de expertiză, omițând să cerceteze nulitatea raportului de contraexpertiză. Contestația în anulare este nefondată. Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., pe care contestatoarea și-a întemeiat contestația promovată, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis, din greșeală, să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

În prima ipoteză, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, este de subliniat că această din urmă sintagmă desemnează acea eroare privitoare la aspectele formale ale judecății recursului în raport cu datele existente la dosarul cauzei la momentul pronunțării hotărârii, ceea ce vizează, așadar, greșeli de fapt involuntare și nicidecum greșeli de judecată. Or, contestatoarea a încercat să evidențieze tocmai asemenea erori de judecată, arătând că instanța de recurs a omis să cerceteze nulitatea raportului de contraexpertiză, aspect intrinsec judecății recursului, ce nu poate fi circumscris noțiunii de greșeală materială, în sensul tezei I a art. 318 C. proc. civ.

În cea de a doua ipoteză - omisiunea, din greșeală, a instanței de recurs de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare - este de observat că, întrucât judecata în calea extraordinară de atac a recursului este limitată la criticile ce corespund, în mod riguros, dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., în prezenta pricină, instanța a procedat, întocmai, respectiv, examinând decizia atacată din perspectiva motivelor de nelegalitate invocate, astfel cum au fost dezvoltate de către recurenta- pârâtă. În consecință, pentru motivele arătate, urmează ca Înalta Curte să respingă contestația în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anularea Deciziei secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1530 din 21 mai 2009, formulată de contestatoarea Societatea Cooperatistă Horea Brad. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2010.