ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2185/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2185/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului
negativ de competență, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria sectorului
6 București la 29 octombrie 2012, reclamantul U.I. a chemat în judecată pe
pârâtul C.T., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate
dobândirea dreptului său de proprietate asupra imobilului compus din teren în
suprafață de 85 mp, situat în, sector 6, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.
În motivarea
acțiunii, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 82 din Legea nr. 71/2011 și
ale art. 1846 - 1847 C. civ., reclamantul a arătat că tatăl său, U.V., a
cumpărat cu chitanță de la pârât terenul în litigiu, la data de 20 mai 1964, în
prezența a doi martori care au semnat alături de vânzător și cumpărător.
Reclamantul a arătat
că a continuat posesia utilă exercitată de părinții săi, în sensul că a
stăpânit imobilul sub nume de proprietar, neîntrerupt, autorii săi figurând în
evidențele fiscale cu o suprafață de 375 mp.
La 6 noiembrie 2013, reclamantul
U.I. a formulat o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată
inițiale, prin care a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul
Finanțelor, în calitate de pârât, conform art. 680 C. civ. și art. 25 din
Decretul din 1954, solicitând să se constate deschisă succesiunea vacantă de pe
urma defunctului C.T., cu ultimul domiciliu în Botoșani, decedat în anul 1964,
potrivit certificatului de deces nr. 459 din 5 decembrie 1964.
S-a solicitat,
totodată, să se constate calitatea de unic moștenitor a Statului Român prin
Ministerul Finanțelor și dobândirea în ceea ce îl privește a dreptului de
proprietate, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani prin joncțiunea posesiilor,
asupra terenului în suprafață de 85 mp și a construcțiilor edificate pe acesta,
situate în București, sector 6.
La termenul din 6
februarie 2014, în conformitate cu prevederile art. 14 pct. 2 C. proc. civ., instanța,
din oficiu, a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei
Sectorului 6 București, cu privire la cererea având ca obiect dezbaterea
succesorală.
Judecătoria sectorului 6 București, secția
civilă, prin sentința civilă nr. 877 din 6 februarie 2014, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cererii având
ca obiect dezbaterea succesiunii și constatarea vacanței succesorale, în
favoarea Judecătoriei Botoșani.
S-a disjuns capătul
de cerere având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin
uzucapiune și formarea unui nou Dosar nr. 1327/303/2014.
Prin considerentele
sentinței menționate, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.
14 pct. 2 C. proc. civ., în materie de moștenire, sunt de competența instanței
celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moștenire,
precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul
împotriva altuia.
S-a avut în vedere
faptul că defunctul a cărui dezbatere succesorală face obiectul cererii
reclamantului a avut ultimul domiciliu în Botoșani, astfel încât competența de
soluționare a cererii revine instanței de la ultimul domiciliu al acestuia,
Judecătoria Botoșani.
Investită ca urmare a
declinării, Judecătoria Botoșani, prin sentința civilă nr. 4057 din 14 aprilie
2014, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a
declinat competența în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București.
Constatând că există
conflict negativ de competență între Judecătoria Botoșani și Judecătoria
Sectorului 6 București, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție
pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Judecătoria Botoșani a reținut că petitul având ca obiect
dezbaterea succesiunii și constatarea vacanței succesorale are caracter
incidental, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 17 C. proc. civ., fiind
pe deplin operantă prorogarea legală de competență, care își produce efectele
chiar cu încălcarea normelor de competență absolută (în cauză competența
teritorială exclusivă determinată de art. 14 C. proc. civ.).
Prin urmare, s-a
considerat că fiind aplicabile dispozițiile referitoare la prorogarea legală de
competență prevăzută de art. 17 C. proc. civ., cauza este de competența
Judecătoriei Sectorului 6 București, atât în ceea ce privește capătul principal
de cerere, respectiv constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin
uzucapiune, cât și în ceea ce privește capătul de cerere incidental.
Investită cu
soluționarea conflictului negativ de competență la 11 iulie 2014, Înalta Curte
va constata că, în cauză, competența soluționării capătului de cerere având ca
obiect dezbaterea succesiunii și constatarea vacanței succesorale revine
Judecătoriei Botoșani pentru considerentele ce succed:
Norma de competență
reglementată de dispozițiile art. 14 C. proc. civ., potrivit căreia, în materie
de moștenire, sunt de competența instanței celui din urmă domiciliu al
defunctului cererile privitoare la moștenire, precum și cele privitoare la
pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia, stabilesc o
competență teritorială absolută, exclusivă, prin derogare de la principiul
înscris în art. 5 C. proc. civ., potrivit căreia cererea se face la domiciliul
pârâtului.
Prin urmare, având în
vedere caracterul imperativ al acestei norme de competență, nu sunt aplicabile
dispozițiile art. 8 alin. (1) C. proc. civ., invocate de reclamant, potrivit
cărora cererile îndreptate împotriva statului, direcțiilor generale, regiilor
publice, caselor autonome și administrațiilor comerciale se pot face la
instanțele din capitala țării sau la cele din reședința județului unde își are
domiciliul reclamantul.
Curtea va constata că
aplicarea normei de competență exclusive reglementate de art. 14 C. proc. civ.
nu poate fi înlăturată nici de părți și nici de instanță, conform art. 19 C.
proc. civ.
Petitul având ca
obiect dezbaterea succesiunii și constatarea vacanței succesorale, introdus
prin cererea modificatoare formulată de reclamant nu are caracter incidental,
în raport cu petitul inițial, având ca obiect constatarea dobândirii dreptului
de proprietate prin uzucapiune, astfel că nu poate opera prorogarea legală de
competență reglementată de dispozițiile art. 17 C. proc. civ. În considerarea
caracterului principal al celor două capete de cerere, ce atrag competențe
teritoriale diferite, Judecătoria Sectorului 6 le-a disjuns, formând un dosar
separat pe rolul său având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de
proprietate de către reclamant, prin uzucapiune.
Pentru aceste
considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ.,
va stabili competența soluționării cererii în favoarea Judecătoriei Botoșani, instanța
ultimului domiciliu al defunctului C. (C.) T., decedat la 5 decembrie 1964.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 septembrie 2014.