ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.09.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2185/2014

HOTĂRÂRE
16.09.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2185/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra conflictului

negativ de competență, constată:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria sectorului

6 București la 29 octombrie 2012, reclamantul U.I. a chemat în judecată pe

pârâtul C.T., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate

dobândirea dreptului său de proprietate asupra imobilului compus din teren în

suprafață de 85 mp, situat în, sector 6, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.

În motivarea

acțiunii, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 82 din Legea nr. 71/2011 și

ale art. 1846 - 1847 C. civ., reclamantul a arătat că tatăl său, U.V., a

cumpărat cu chitanță de la pârât terenul în litigiu, la data de 20 mai 1964, în

prezența a doi martori care au semnat alături de vânzător și cumpărător.

Reclamantul a arătat

că a continuat posesia utilă exercitată de părinții săi, în sensul că a

stăpânit imobilul sub nume de proprietar, neîntrerupt, autorii săi figurând în

evidențele fiscale cu o suprafață de 375 mp.

La 6 noiembrie 2013, reclamantul

U.I. a formulat o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată

inițiale, prin care a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul

Finanțelor, în calitate de pârât, conform art. 680 C. civ. și art. 25 din

Decretul din 1954, solicitând să se constate deschisă succesiunea vacantă de pe

urma defunctului C.T., cu ultimul domiciliu în Botoșani, decedat în anul 1964,

potrivit certificatului de deces nr. 459 din 5 decembrie 1964.

S-a solicitat,

totodată, să se constate calitatea de unic moștenitor a Statului Român prin

Ministerul Finanțelor și dobândirea în ceea ce îl privește a dreptului de

proprietate, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani prin joncțiunea posesiilor,

asupra terenului în suprafață de 85 mp și a construcțiilor edificate pe acesta,

situate în București, sector 6.

La termenul din 6

februarie 2014, în conformitate cu prevederile art. 14 pct. 2 C. proc. civ., instanța,

din oficiu, a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei

Sectorului 6 București, cu privire la cererea având ca obiect dezbaterea

succesorală.

Judecătoria sectorului 6 București, secția

civilă, prin sentința civilă nr. 877 din 6 februarie 2014, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cererii având

ca obiect dezbaterea succesiunii și constatarea vacanței succesorale, în

favoarea Judecătoriei Botoșani.

S-a disjuns capătul

de cerere având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin

uzucapiune și formarea unui nou Dosar nr. 1327/303/2014.

Prin considerentele

sentinței menționate, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.

14 pct. 2 C. proc. civ., în materie de moștenire, sunt de competența instanței

celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moștenire,

precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul

împotriva altuia.

S-a avut în vedere

faptul că defunctul a cărui dezbatere succesorală face obiectul cererii

reclamantului a avut ultimul domiciliu în Botoșani, astfel încât competența de

soluționare a cererii revine instanței de la ultimul domiciliu al acestuia,

Judecătoria Botoșani.

Investită ca urmare a

declinării, Judecătoria Botoșani, prin sentința civilă nr. 4057 din 14 aprilie

2014, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a

declinat competența în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București.

Constatând că există

conflict negativ de competență între Judecătoria Botoșani și Judecătoria

Sectorului 6 București, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție

pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Judecătoria Botoșani a reținut că petitul având ca obiect

dezbaterea succesiunii și constatarea vacanței succesorale are caracter

incidental, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 17 C. proc. civ., fiind

pe deplin operantă prorogarea legală de competență, care își produce efectele

chiar cu încălcarea normelor de competență absolută (în cauză competența

teritorială exclusivă determinată de art. 14 C. proc. civ.).

Prin urmare, s-a

considerat că fiind aplicabile dispozițiile referitoare la prorogarea legală de

competență prevăzută de art. 17 C. proc. civ., cauza este de competența

Judecătoriei Sectorului 6 București, atât în ceea ce privește capătul principal

de cerere, respectiv constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin

uzucapiune, cât și în ceea ce privește capătul de cerere incidental.

Investită cu

soluționarea conflictului negativ de competență la 11 iulie 2014, Înalta Curte

va constata că, în cauză, competența soluționării capătului de cerere având ca

obiect dezbaterea succesiunii și constatarea vacanței succesorale revine

Judecătoriei Botoșani pentru considerentele ce succed:

Norma de competență

reglementată de dispozițiile art. 14 C. proc. civ., potrivit căreia, în materie

de moștenire, sunt de competența instanței celui din urmă domiciliu al

defunctului cererile privitoare la moștenire, precum și cele privitoare la

pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia, stabilesc o

competență teritorială absolută, exclusivă, prin derogare de la principiul

înscris în art. 5 C. proc. civ., potrivit căreia cererea se face la domiciliul

pârâtului.

Prin urmare, având în

vedere caracterul imperativ al acestei norme de competență, nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 8 alin. (1) C. proc. civ., invocate de reclamant, potrivit

cărora cererile îndreptate împotriva statului, direcțiilor generale, regiilor

publice, caselor autonome și administrațiilor comerciale se pot face la

instanțele din capitala țării sau la cele din reședința județului unde își are

domiciliul reclamantul.

Curtea va constata că

aplicarea normei de competență exclusive reglementate de art. 14 C. proc. civ.

nu poate fi înlăturată nici de părți și nici de instanță, conform art. 19 C.

proc. civ.

Petitul având ca

obiect dezbaterea succesiunii și constatarea vacanței succesorale, introdus

prin cererea modificatoare formulată de reclamant nu are caracter incidental,

în raport cu petitul inițial, având ca obiect constatarea dobândirii dreptului

de proprietate prin uzucapiune, astfel că nu poate opera prorogarea legală de

competență reglementată de dispozițiile art. 17 C. proc. civ. În considerarea

caracterului principal al celor două capete de cerere, ce atrag competențe

teritoriale diferite, Judecătoria Sectorului 6 le-a disjuns, formând un dosar

separat pe rolul său având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de

proprietate de către reclamant, prin uzucapiune.

Pentru aceste

considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ.,

va stabili competența soluționării cererii în favoarea Judecătoriei Botoșani, instanța

ultimului domiciliu al defunctului C. (C.) T., decedat la 5 decembrie 1964.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 septembrie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 994/2014
-a constatat dreptul de proprietate prin uzucapiune în favoarea numiților I.F. și B.S. pentru suprafața de teren de 528,67 mp, împotriva pârâtului S.D., T.D. fiind unicul moștenitor al lui T.S.. Din certificatul de moștenitor din 9 decembri
ÎCCJ 2017-02-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 259/2017
se de vocația succesorală a statului pentru a justifica calitatea procesuală pasivă a acestuia. Instanța a apreciat că cererea care vizează uzucapiunea nu este grațioasă - întrucât temeiul acesteia nu îl reprezintă art. 28 din Decretul-lege
ÎCCJ 2010-09-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4593/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 11 aprilie 2008, reclamantul A.C. a chemat în judecată pe pârâții B.I. și I.I. solicitând intimatei ca prin hotărârea ce o va pronunța să i se recunoască dreptul de proprietate asupra
ÎCCJ 2014-01-28
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 268/2014
Biroul Notarial Public M.C.M., din București, moștenitorul acesteia a fost P.G. care, în calitate de fiu, a cules întreaga masă succesorală. P.G. a decedat la data de 23 martie 2010, cu ultim domiciliu în București, sector 5, iar potrivit c
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 453/2016
ță, ca obiect, dobândirea proprietății imobilului prin prescripție achizitivă, uzucapiune. In prezenta cauză reclamantul urmărește să își stabilească un drept în raport cu statul, pe care îl consideră, raportat la data înscrierii în cartea
Sursă