ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 264/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 264/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursurilor

declarate de inculpații Ț.O., V.S.O. și S.A. și de contestatorii P.V. și P.M.D.

împotriva deciziei penale nr. 170/A din data de 20 iunie 2013 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția I penală, în baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I. Prin decizia penală nr. 110/A din

data de 20 iunie 2013, Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art.

379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondate apelurile declarate de

inculpații V.S.O., Ț.O. și S.A. și de contestatorii P.V. și P.M.D. împotriva

sentinței penale nr. 671 din 02 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul

București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 49702/3/2010 și a făcut

aplicarea art. 192 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la cheltuielile

judiciare.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel

a avut în vedere următoarele:

1.1. Prin sentința penală nr. 671 din

02 octombrie 2012, Tribunalul București, secția I penală, a dispus

condamnarea inculpatului V.S.O. la o

pedeapsă de 2 ani închisoare în baza art. 264 C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. rap. la art. 42 C. pen. (3 acte materiale) și a făcut

aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă

accesorie.

În

baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile

prevăzut de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2

ani, după executarea pedepsei principale, ca pedeapsă complementară.

A constatat că fapta pentru care

inculpatul V.S.O. a fost condamnat în prezenta cauză este concurentă cu fapta

pentru care același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare,

prin sentința penală nr. 126 din 03 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria

sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 1289 din 02 iunie

2012 pronunțată de Curtea de Apel București, prin raportare la dispozițiile

art. 33 lit. a) C. pen.

În

baza art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedeapsa de 2 ani

închisoare, aplicată în prezenta cauză, cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată

prin sentința penală nr. 126 din 03 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria

sectorului 1 București, definitivă prin decizia penală nr. 1289 din 02 iunie

2012 pronunțată de Curtea de Apel București, urmând ca inculpatul V.S.O. să fie

condamnat la pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare și a făcut aplicarea

art. 71-64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În

baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului drepturile

prevăzut de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2

ani, după executarea pedepsei principale, ca pedeapsă complementară.

În

baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția inculpatului

pentru următoarele perioade: de la 09 septembrie 2010 la 16 septembrie 2010, de

la 20 aprilie 2011 la 21 aprilie 2011, de la 29 aprilie 2011 la 16 iunie 2011

și de la 21 iunie 2012 la zi, constatând că inculpatul V.S.O. era arestat în

cauză în executarea pedepsei definitive de 1 an închisoare aplicată prin

sentința penală nr. 126 din 03 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria sectorului

1 București, definitivă prin decizia penală nr. 1289 din 02 iunie 2012

pronunțată de Curtea de Apel București.

În

baza art. 264 C. pen., a condamnat pe inculpatul Ț.O., la

o pedeapsă de 1 an închisoare și a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a

II-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În

baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei de mai sus, pentru un termen de încercare de 3 ani, conform

dispozițiilor art. 82 C. pen., calculat de la data rămânerii definitive a

hotărârii.

În

baza art. 71 pct. 5 C. pen., pe durata suspendării

condiționate a executării pedepsei, a suspendat și executarea pedepsei

accesorii. A atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., art.

85 C. pen. și art. 86 C. pen.

În

baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția inculpatului Ț.O.

de la 09 septembrie 2010 până la 16 septembrie 2010. În baza art. 350 pct. 1 C.

proc. pen., a menținut măsura obligării acestuia de a nu părăsi țara.

În

baza art. 26 C. pen. rap. la art. 264 C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 42 C. pen. a dispus condamnarea

inculpatului S.A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare și a făcut aplicarea

art. 71-64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În

baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei de mai sus, pentru un termen de încercare de 3 ani și 6

luni, conform dispozițiilor art. 82 C. pen., calculat de la data rămânerii

definitive a hotărârii.

În

baza art. 71 pct. 5 C. pen., pe durata suspendării

condiționate a executării pedepsei, a suspendat și executarea pedepsei

accesorii. A atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., art.

85 C. pen. și art. 86 C. pen.

În

baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția inculpatului S.A.

de la 09 septembrie 2010 până la 16 septembrie 2010.

În

baza art. 118 lit. b) C. pen. a dispus confiscarea

specială de la inculpatul V.S.O. a sumei de 50.000 euro, consemnată la C. Bank,

precum și suma de 20.000 euro depusă la Banca C.R. cu ordinul de încasare din

data de 08 decembrie 2009.

A respins contestația formulată de

contestatorii P.V. și P.M.D. împotriva ridicării sumei de 20.000 euro de la

contestatorul P.V., prin procesul-verbal de percheziție corporală din data de 03

decembrie 2009 încheiat în baza ordonanței Parchetului nr. 1563/P/2009.

A obligat fiecare inculpat la câte

8.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, instanța de

fond a reținut:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s

ecția de urmărire penală și criminalistică, nr. 1563/P/2009

din 12 octombrie 2010,

au

fost trimiși în judecată în stare de libertate, inculpații V.S.O., pentru

săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, în formă continuată (3

acte materiale) prevăzut de art. 264 C. pen., cu aplicarea prevederilor art. 41

alin. (2) raportat la art. 42 C. pen., Ț.O. pentru săvârșirea infracțiunii de

favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. și S.A. pentru

comiterea infracțiunii de complicitate la favorizarea infractorului, în formă

continuată (două acte materiale) prevăzut de art. 26 C. pen. rap. la art. 264

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la art. 42 C. pen.

În fapt, s-a reținut cu privire la

inculpatul V.S.O. că, în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, în baza

aceleiași rezoluții infracționale, a transmis două tranșe de câte 50.000 euro

și 20.000 euro, din totalul sumei de 200.000 euro către infractorul P.N.,

condamnat printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și executorie și a

efectuat acțiuni de sprijin moral pentru a îngreuna executarea pedepsei

acestuia, de 15 ani închisoare, ceea ce constituie elementele constitutive ale

infracțiunii de favorizare a infractorului, în formă continuată, prevăzut de

art. 264 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 42 C.

pen.

În legătură cu inculpatul Ț.O. s-a

reținut că acesta și-a acordat ajutorul, începând cu luna octombrie 2009, prin

transmiterea sumei de 50.000 euro, către infractorul P.N., pentru a îngreuna

executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat acesta, prin

hotărâre judecătorească definitivă și executorie, ceea ce întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzut de art.

264 C. pen.

Referitor la inculpatul S.A. s-a

reținut că, în perioada noiembrie 2009 și decembrie 2009 - ianuarie 2010, în

baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a ajutat pe inculpatul V.S.O. și pe

făptuitorul P.V., prin înlesnirea transmiterii sumei de 20.000 euro care urma

să parvină infractorului P.N. sau prin demersuri efectuate în scopul

sustragerii acestuia de la executarea pedepsei, ceea ce întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de favorizare a

infractorului în formă continuată, prevăzut de art. 26 C. pen. rap. la art. 264

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 42 C. pen.

Referitor la făptuitorul P.V., fratele

lui P.N., s-a reținut că fapta acestuia de a primi suma de 20.000 euro de la

inculpatul V.S.O., în scopul de a fi transmisă infractorului, nu se pedepsește

potrivit dispozițiilor art. 264 alin. (3) C. pen. rap. la art. 149 C. pen., iar

această circumstanță personală nu se răsfrânge asupra celorlalți participanți,

conform dispozițiilor art. 28 alin. (1) C. pen.

Situația de fapt reținută în actul de

inculpare a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă:

Săvârșirea faptelor în modalitatea

descrisă rezultă din analiza discuțiilor telefonice purtate de inculpați,

interceptate în baza autorizațiilor emise de Înalta Curte de Casație și

Justiție și de Tribunalul București, care relevă în mod consistent forma de

vinovăție cu care au acționat inculpații și atitudinea acestora în raport cu fapta

comisă.

- procesul-verbal din data de 27

noiembrie 2009 prin care s-a realizat sesizarea din oficiu, în temeiul notei

din 24 noiembrie 2009 înregistrată la Compartimentul Documente Clasificate al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din care au

rezultat indiciile de comitere a infracțiunii de favorizare a infractorului P.N.,

prevăzut de art. 264 C. pen.

- procesele-verbale întocmite la data

de 02 decembrie 2009 și 21 septembrie 2010 prin care s-a constat că rezultă

indicii temeinice că numiții V.S.O. și Ț.O. săvârșesc infracțiunea de

favorizarea infractorului prevăzut de art. 264 C. pen., în sensul că ajută un

infractor, respectiv pe condamnatul P.N. să se sustragă de la executarea

pedepsei definitive de 15 ani închisoare, după ce s-a procedat la examinarea

înscrisurilor - acte de constatare și note - referitoare la comunicațiile și

imaginile înregistrate în legătură cu numiții S.O.V., Ț.O., P.N., P.V. și C.A.,

precum și suporții de memorie externă CD marca E. și CD marca B., care au fost

comunicate de către Serviciul Român de Informații, toate rezultate din

exploatarea mandatelor din 29 septembrie 2009 și din 10 noiembrie 2009 emise de

către Înalta Curte de Casației și Justiție, mandatul din 10 noiembrie 2009 emis

de Înalta Curte de Casație și Justiție desecretizat parțial, comunicat prin

adresa din 07 octombrie 2010, mandatul din 29 septembrie 2009 emis de Înalta

Curte de Casație și Justiție desecretizat parțial, comunicat prin adresa din 07

octombrie 2010, biletele de avion rezervate pe numele rudelor infractorului P.N.

pe ruta București-Istanbul-Singapore-Istanbul-București pentru perioada 06

decembrie 2009 - 07 ianuarie 2010, declarația dată la data de 03 decembrie 2009

în calitate de martor de numitului P.V., după ce acesta a primit de la V.S.O.

prin intermediar, suma de 20.000 euro, declarație în cuprinsul căreia a făcut

afirmații mincinoase și nu a spus tot ce știa asupra unor chestiuni esențiale

asupra cărora a fost întrebat, fapt care a determinat punerea lui sub învinuire

pentru mărturie mincinoasă, proces-verbal de percheziție corporală întocmit la

data de 03 decembrie 2009 de către ofițerul de poliției judiciară, din care

rezultă că asupra învinuitului P.V. a fost descoperită suma de 20.000 euro,

precum și biletele de avion emise pe numele rudelor condamnatului P.N. pe ruta

București-Istanbul-Singapore-Istanbul-București pentru perioada 06 decembrie

2009 - 07 ianuarie 2010 procesul-verbal din data de 28 septembrie 2010 de

restituire către P.M. a laptop-ului ridicat de la soțul său P.V. la percheziția

din data de 03 decembrie 2009, în care se consemnează că aceasta nu cunoaște

motivul pentru care nu s-a prezentat P.V. să ridice bunul și este de acord să-l

primească, declarația învinuitului Ț.O. din data de 07 decembrie 2009 în care precizează

că știa din presă din octombrie 2009 că P.N. a fost condamnat, urmărit

internațional, reținut la Jakarta, că nu-l cunoaște pe P.V., că refuză să

răspundă la întrebarea - dacă a vorbit vreodată cu V.S.O. despre P.N., că nu

recunoaște învinuirea, declarația din 16 decembrie 2009 prin care V.S.O.

precizează că uzează de dreptul la tăcere și nu va da nici o declarație, declarația

dată la data de 11 ianuarie 2010 în calitate de martor de către numita C.A. din

care rezultă că fostul soț - condamnatul P.N. obișnuia să o apeleze telefonic

dorind să afle vești despre fiica lor, pentru care a și transmis în luna

noiembrie 2009 o sumă de 1.085 dolari S.U.A. într-un cont bancar deschis la Banca

R.D., bani despre care crede că ar provenii de la una din persoanele care a

deținut o funcție importantă la F.N.I., confirmând și nr. de telefon utilizat, extrasul

de cont de la Banca R.D. din 18 august 2010 din care rezultă că în contul

martorei C.A. au intrat bani din încasare externă, în data de 19 noiembrie 2009

pe care i-a retras în numerar, existând și un extras în care se menționează

banca de la care s-a realizat transferul, respectiv S.A. Jakarta, declarația

dată la data de 11 ianuarie 2010 în calitate de martor de către N.G. din care

rezultă că atât el cât și Ț.O. sunt administratorii unor firme din Cipru, că

nu-și amintește ca inculpatul Ț.O. să-i fi solicitat să facă un transfer de

bani prin firma sa din Cipru în perioada octombrie - decembrie 2009 pentru o

persoană fizică sau juridică din Indonezia, iar în calitatea sa nu a efectuat

nici un transfer sau plată în Indonezia. Cu ocazia audierii din data de 18

ianuarie 2010 a precizat că firma M.H. Limited la care este asociat își

desfășoară activitatea în Cipru, iar firma inculpatului Ț.O. se numește R.H. Limited

și își desfășoară activitatea în Cipru, declarația dată la data de 11 ianuarie

2010 în calitate de martor de către P.I.A. - fiica condamnatului P.N. din care

rezultă că acesta a fost în vizită la tatăl său în Singapore - Bali, primind

bani în acest de la tatăl său, declarația dată la data de 09 septembrie 2010 în

calitate de martor de către L.L. în care precizează că în anul 2003 a înființat

în Cipru firma E. Limited cu sediul în Nicosia, ca unic asociat, ca unică

persoană cu drept de semnătură pentru operațiunile bancare derulate prin

intermediul acelei firme. În anul 2004 a încheiat un contract de împrumut de 10

milioane euro de la M.L. Bank cu sediul în Nicosia în scopul măririi

capitalului social al P.S., unde este acționar majoritar. La data de 02

octombrie 2009 a transferat suma de 3 milioane euro din contul E. Limited în

contul M.L. Bank pentru a achita împrumutul menționat. Precizează că îl

cunoaște pe N.G. actele privind cooperarea internațională dintre autoritățile

din România și autoritățile din Indonezia cu privire la comisia rogatorie

internațională pentru audierea condamnatului P.N. și obținerea unor date cu

caracter financiar-bancar, procedură inițiată de către Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, informarea din 07 ianuarie 2010 întocmită

de către Inspectoratului General al Poliței Române la care este anexată

corespondența electronică a autorităților polițienești INTERPOL, din care

rezultă că la data de 02 decembrie 2009 condamnatul P.N. a fost arestat la

Jakarta, precum și faptul că după ce a fost primită cererea de extrădare

formulată de autoritățile din România la data de 15 decembrie 2009, arestul va

fi extins, corespondența primită de la autoritățile indoneziene prin

intermediul Ministerului de Justiție pe canalele diplomatice, precum și

declarația pe care condamnatul P.N. a dat-o în Indonezia în cadrul comisiei

rogatorii, adresa din data de 23 august 2010 a Ministerului Justiției și

Ordinii Publice din Republica Cipru prin care s-a răspuns cererii de asistență

judiciară privind investigația penală împotriva lui S.O.V. și Ț.O., transferul

bancar către Indonezia din data de 02 noiembrie 2009 s-a realizat prin

intermediul contului bancar deschis la M.P. Bank pe numele societății

comerciale C. Limited, cu sediul in Nicosia. Această sumă a fost virată în

contul deschis pe numele P.C.I.T. la banca C.A. Indonezia, potrivit

documentelor financiar-bancare referitoare la transferurile bancare realizate

de către societatea comercială C. Limited, cu sediul în Nicosia a rezultat că

la data de 02 noiembrie 2009 a fost realizată o dispoziție de plată pentru suma

de 50.190 euro reprezentând suma brută ce a fost transmisă în Indonezia

condamnatului N.P. Anterior acestui transfer, la data de 02 octombrie 2009, în

contul deschis la M.P. Bank pe numele societății comerciale C. Limited a fost

virată suma de 3.000.000 euro, în condițiile în care la acea dată soldul

contului era de numai 1.230 euro. Suma de 3.000.000 euro a provenit dintr-un

transfer bancar realizat de societatea comercială E. Limited, cu sediul în

Nicosia din contul deschis la aceeași bancă M.P. Bank, persoana împuternicită

să opereze asupra contului societății comerciale E. Limited fiind L.L., sentința

penală nr. 423 din 20 martie 2007 a Tribunalului București pronunțată în Dosar

nr. 24632/3/2006, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2098/2009

pronunțată de Înalta Curte de Casației și Justiție, dosar în care la data de 23

iulie 2009 a fost emis mandatul european de arestare, documentele referitoare

la Ț.O. obținute de la E. Bank România, adresa din 09 septembrie 2010 din care

rezultă că inculpatul controlează în calitate de acționar majoritar societatea

comercială C. Limited Cipru, situația comisiilor rogatorii internaționale cu

Republica Cipru, din cuprinsul

cărora

rezultă dificultatea cu care se obțin relațiile financiar-bancare, hărțile

relaționale ale posturilor telefonice care au fost interceptate în baza autorizațiilor

emise de către judecător, care relevă legătura permanentă dintre inculpați și

preocuparea acestora de a comunica între ei prin intermediari, documentele

referitoare la perchezițiile domiciliare efectuate în cursul urmăririi penale,

respectiv referatele de solicitare a autorizaților de percheziție domiciliară

ori informatică întocmite de către procuror, autorizațiile emise de către

judecător, procesele-verbale de percheziției cu planșele fotografice aferente,

dovezile de restituire a bunurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor,

rapoartele de constatare tehnico-științifică efectuate ca urmare a punerii în

aplicare a autorizațiilor de percheziție informatică - cu ocazia efectuării

acestor acte procedurale la domiciliul inculpatului S.A. a fost descoperit

telefonul pe care inculpatul V.S.O. l-a utilizat în perioada octombrie -

decembrie 2009 în discuțiile cu infractorul P.N., discuții interceptate și

înregistrate în baza mandatului din 29 septembrie 2009 emis de către Înalta

Curte de Casației și Justiție, actele procedurale de învinuire ale lui N.G.,

declarația acestuia în calitate de învinuit, rezultatele percheziției

corporale, referatul pentru solicitarea percheziției informatice, autorizația

emisă de către judecător, constatarea tehnico-științifică, procesul-verbal de

restituire al bunurilor.

Tribunalul a reținut că formarea

dosarului penal a avut ca punct de plecare următoarele etape:

La data de 27 noiembrie 2009,

procurorul s-a sesizat din oficiu, după ce a examinat conținutul notei

declasificată ulterior și înregistrată sub nr. 1790508/2009 și constatând că

există indicii de săvârșire a infracțiunii de favorizarea infractorului

prevăzută de art. 264 C. pen. de către mai multe persoane fizice care cunosc

situația juridică a condamnatului P.N.

Prin ordonanța nr. 1563/P/2009 din 02

decembrie 2009, cauza a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă

Tribunalul București. Prin adresa nr. 3603/P/2009 din 02 decembrie 2009,

Tribunalul București a trimis dosarul astfel format, la secția de urmărire

penală și criminalistică pentru a se aprecia asupra preluării cauzei. Prin nota

din 02 decembrie 2009 s-a propus preluarea acestei cauze la nivelul secției de

urmărire penală și criminalistică. Prin rezoluția nr. 2555/C/2010 a

procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție

din 02 decembrie 2010 s-a dispus preluarea dosarului în vederea efectuării și

finalizării urmăririi penale.

Prin procesul-verbal din 02 decembrie

2009, având în vedere prevederile art. 90-91 C. proc. pen., s-au examinat

înscrisurile - acte de constatare și note, după ce s-a procedat la ascultarea

fișierelor audio corespunzătoare notelor de transcriere a comunicațiilor

interceptate și înregistrate, precum și fișierele referitoare la comunicațiile

tip SMS interceptate și înregistrate,

toate

aflate pe suportul de memorie externă CD marca E., constatând că acestea au

fost transcrise în mod fidel, integral în scris - referitoare la comunicațiile

și imaginile înregistrate în legătură cu numiții S.O.V., Ț.O., P.N., P.V. și C.A.,

care au fost comunicate prin adresa din 02 decembrie 2009 a Serviciului Român

de Informații.

Aceste înscrisuri sunt rezultate din

exploatarea mandatelor din 29 septembrie 2009 și din 10 noiembrie 2009 emise de

către Înalta Curte de Casației și Justiție.

În ceea ce privește actele și măsurile

procesuale, luate tot în faza de urmărire penală, Tribunalul a reținut că față

de inculpatul V.S.O. s-a dispus începerea urmăririi penale prin rezoluția

procurorului din data de 02 decembrie 2009, ora 10.00, iar prin ordonanța

procurorului din 08 septembrie 2010 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii

penale pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzut de

art. 264 C. pen.

Față de Ț.O. s-a dispus începerea

urmăririi penale prin rezoluția procurorului din data de 02 decembrie 2009, ora

10.00, iar prin ordonanța procurorului din 08 septembrie 2010 s-a dispus

punerea în mișcare a acțiunii penale pentru săvârșirea infracțiunii de

favorizarea infractorului prevăzut de art. 264 C. pen.

Față de S.A. s-a dispus începerea

urmăririi penale prin rezoluția procurorului din data de 04 decembrie 2009, ora

12.00, iar prin ordonanța procurorului din 08 septembrie 2010 s-a dispus

punerea în mișcare a acțiunii penale pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la favorizarea infractorului prevăzut de art. 26 C. pen. rap. la

art. 264 C. pen.

Prin ordonanțele din 09 septembrie

2010, față de inculpații V.S.O., Ț.O. și S.A. s-a dispus înlocuirea măsurii

preventive de obligare de a nu părăsi țara cu măsura preventivă a reținerii pe

o durată de 24 ore.

Prin încheierea din data de 10

septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 43238/3/2010, Tribunalul București a

dispus arestarea preventivă a inculpaților V.S.O., Ț.O. și S.A. pentru o

perioadă de 29 de zile.

Prin încheierea nr. 386/R, pronunțată

în Dosarul nr. 43238/3/2010 (2394/2010) la data de 16 septembrie 2010, Curtea

de Apel București a admis recursurile inculpaților și a dispus înlocuirea

măsurii preventive pentru inculpații V.S.O. și Ț.O. cu obligarea de a nu părăsi

țara fiind instituite obligații în sarcina fiecăruia și punerea în libertate a

inculpatului S.A.

Prin ordonanța din 11 octombrie 2010,

față de inculpații V.S.O. și Ț.O. s-a dispus prelungirea măsurii preventive de

obligare de a nu părăsi țara până la data de 14 noiembrie 2010.

Prin procesele-verbale din data de 11

octombrie 2010 inculpaților le-a fost prezentat materialul de urmărire penală.

În faza de cercetare judecătorească,

s-au efectuat următoarele probatorii:

S-a depus copia cazierului judiciar al

inculpatului V.S.O., a fost audiat inculpatul Ț.O. care a menționat că nu

dorește să dea o declarație pe fondul cauzei, la acest termen de judecată și că

nu este oportună, în ceea ce-l privește, luarea măsurii preventive de a nu

părăsi localitatea.

Prin încheierea de ședință din data de

08 noiembrie 2010, instanța de fond a luat față de inculpații Ț.O., V.S.O. și S.A.

măsura obligării de a nu părăsi țara, în cursul judecății, conform art. 145

1

rap. la art. 145 C. proc. pen., instituindu-le acestora obligațiile ce urmau a

fi respectate pe toată durata acestei măsuri.

Prin adresa din 18 noiembrie 2010,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut cunoscut

Tribunalului București următoarele aspecte:

„1. Dosarul nr. 676/P/2004 a fost

conexat, de către procuror, la Dosarul nr. 372/P/2004;

Dosarul nr. 372/P/2004 (rechizitoriu

din data de 07 decembrie 2004) are ca obiect cauza privind pe inculpații V.I.M.,

A.M., B.G., B.C.C., B.Ș., C.M., D.I., I.M.M., N.G., P.M., P.C. (decedat), P.N.

și S.M., condamnați prin sentința penală nr. 423 din 20 martie 2007 a

Tribunalul București, secția a Il-a penală, pronunțată în Dosarul nr.

24632/3/2006, definitivă prin decizia penală nr. 2098 din 04 iunie 2009 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție. Față de inculpatul V.O.S. s-a disjuns

cauza. Dosarul a fost declinat la secția de urmărire penală și criminalistică

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind

înregistrat sub nr. 740/P/2004. La data de 18 octombrie 2005 dosarul a fost

declinat la Direcția Națională Anticorupție.

Dosarul nr. 374/D/P/2004 (rechizitoriu

din data de 08 decembrie 2004) Inculpatul V.O.S. a fost trimis în judecată

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzut de art. 291, art. 292 C. pen. ș.a.,

fiind sesizată Judecătoria sectorului 1 București. Prin sentința penală nr.

1666 din 15 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 23151/2004, inculpatul a fost

condamnat la 2 ani închisoare. Tribunalul București, secția a II-a penală, prin

decizia penală nr. 851 din 08 august 2005, pronunțată în Dosarul nr. 28294/299/2005,

a trimis cauza spre rejudecare. În rejudecare, Judecătoria sectorului 1

București, prin sentința penală nr. 115 din 18 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul

nr. 28294/299/2005, a aplicat inculpatului aceeași pedeapsă de 2 ani

închisoare. Tribunalul București, secția I penală, prin decizia penală nr. 659

din 18 noiembrie 2008 pronunțată în Dosarul nr. 3666/3/2007, în baza în baza

art. 11 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc.

pen. a dispus achitarea inculpatului. Parchetul de pe lângă Tribunalul

București a declarat recurs. Curtea de Apel București, secția I penală, prin

decizia penală nr. 1470 din 20 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr.

3666/3/2007 a admis recursul declarat de procuror, a casat decizia penală nr.

659 din 18 noiembrie 2008 și în parte sentința penală nr. 115 din 18 ianuarie

2007 și în baza art. 11 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10

lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal.

Dosarul nr. 747/D/P/2005 - declinat la

Direcția Națională Anticorupție la data de 29 ianuarie 2007”.

S-au depus înscrisuri medicale emise

de Spitalul Clinic de Urgență București cu privire la diagnosticul rezultat la

externarea inculpatului V.S.O. din data de 22 octombrie 2010, precum și

raportul medical încheiat de Clinica V.H.C., înscris medical emis de dr. G.P.

de la Facultatea pentru Medicină Internă și Cardiologie Viena din data de 11

noiembrie 2010, înscris medical emis de Prof. Universitar Dr. P.H. - Viena

către inculpatul S.O.V., copii după încheierile de ședință din data de 15

aprilie 2009, 25 mai 2009 din care rezultă că unul dintre apărătorii

inculpatului S.O.V., avocat V.R., a fost apărătorul ales al unui alt inculpat

la termenul respectiv, s-au depus înscrisuri cu privire la competența tribunalului

în a soluționa prezenta cauză evidențiate în „Explicațiile teoretice ale C.

proc. pen.”, adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

nr. 1563/P/2009 din 16 decembrie 2010 cu următorul conținut:

„La dosarul de urmărire penală înaintat

Tribunalului București împreună cu rechizitoriul din data de 11 octombrie 2010,

au fost anexați suporții optici care conțin fișierele audio și video ale

înregistrărilor redate în procese-verbale de certificare a activităților

desfășurate cu autorizarea judecătorului. Toate acestea - suporți optici,

procese-verbale, acte de constatare - au caracter neclasificat ca urmare,

inclusiv, a declasificării de către instituțiile emitente.

Astfel, copierea înregistrărilor audio

existente pe acești suporți optici, care se poate realiza cu mijloace adecvate

care să prevină alterarea și/sau distrugerea înregistrărilor, nu vizează

obținerea unor informații clasificate.

În scopul asigurării dreptului la

apărare, ca urmare a solicitării exprese a Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție, la dosar au fost depuse în format neclasificat

mandatele emise în temeiul legii de către judecătorul competent. Aceste mandate

reprezintă actul efectiv de autorizare a interceptării și înregistrării

comunicațiilor, care astfel pot fi examinate în condiții de

contradictorialitate și din perspectiva legalității mijloacelor de probă

administrate în faza urmăririi penale.

La dosarul cauzei sunt depuse actele

de autorizare în baza cărora s-a procedat la interceptarea și înregistrarea

comunicațiilor, inclusiv cele cuprinzând codurile IMEI menționate în cererea

inculpatului V.S.O.

Cererile prin care Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat interceptarea și

înregistrarea comunicațiilor, cât și încheierile judecătorului de la Înalta

Curte de Casație și Justiție, în baza cărora au fost emise mandatele din 29

septembrie 2009 și din 10 noiembrie 2009 au caracter clasificat.

Actele, în bază cărora s-au

administrat respectivele mijloace de probă în faza de urmărire penală, sunt

mandatele și autorizațiile emise de către judecător, iar acestea se află la

dosarul cauzei în format neclasificat. În aceleași condiții de

contradictorialitate se poate proceda și la verificarea conținutului suporților

optici, întrucât nu cuprind informații clasificate. Accesarea fișierelor

conținând aceste înregistrări trebuie realizată cu echipamente adecvate care să

prevină alterarea și/sau distrugerea. Fișierele conțin, pe lângă comunicațiile

propriu-zise al căror conținut este redat în procesele-verbale aflate la

dosarul de urmărire penală, și elementele de identificare a numerelor de apel,

zona în care se afla apelantul și/sau apelatul, și/sau codul IMEI al aparatului

utilizat etc”.

La termenul din 17 decembrie 2010,

inculpatul V.S.O. a declarat că în acest moment procesual, se prevalează de

dreptul la tăcere și își rezervă dreptul dea face o declarație în prezenta

cauză, după ce vor fi audiate, în ședință publică, în integralitatea lor,

convorbirile pe care le-a purtat în perioada în care telefoanele sale au fost

ascultate.

Aceleași declarații au făcut și

inculpații Ț.O. și S.A.

Prin adresa din 05 ianuarie 2011

Institutul de Cardiologie a Republicii Moldova a emis pe numele pacientului Ț.N.A.

o adeverință medicală din care rezultă starea de sănătate a tatălui

inculpatului Ț.O., atașată la dosarul cauzei.

Prin procesul-verbal încheiat la 07

ianuarie 2011, Tribunalul București, secția a II-a penală, a menționat

procedura urmată cu ocazia vizionării CD-ului documentației privindu-i pe cei

trei inculpați, după desigilare, constatându-se că s-au găsit suporții de

memorie externă CD.

Plicul care conține suporții optici

poarta sigiliul Ministerului Public, aspect constatat și de către apărătorii

inculpaților din prezenta cauza. Plicul mai conține nr. de dosar de la urmărire

penală, nr. de dosar de la instanța și ștampila dreptunghiulară a Ministerului

Public. După desigilare s-a constatat că în conținutul plicului se află 4

plicuri în care se află câte un CD pentru fiecare plic. La desigilare a

participat și d-nul informatician V.C. a fost folosit sistemul de operare W.X.

și player-ul sofware V.”.

La data de 07 ianuarie 2011, s-au

depus următoarele: raportul medical întocmit de dr. A.V. - medic primar

cardiolog, în ceea ce-l privește pe inculpatul V.S.O., adresa din 11 ianuarie

2011 emisă de Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din care rezultă că

inculpatul V.S.O. a fost internat în această unitate spitalicească, în perioada

10 ianuarie 2011 - 11 ianuarie 2011, biletul de externare pentru perioada 18

octombrie 2010 - 22 octombrie 2010, fax-ul din 19 ianuarie 2011 emis de

Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în materie penală cu privire la

informațiile solicitate de instanță privind stadiul procedurii de extrădare din

Indonezia a cetățeanului român P.N., ordonanța de declinare din 17 octombrie 2005

emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul

penal nr. 740/P/2004, rechizitoriul din 12 noiembrie 2003 emis de Parchetul de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul penal nr. 654/P/2003,

acte medicale emise de Spitalul Clinic de Urgență Floreasca privind starea de

sănătate a inculpatul V.S.O., conform adresei din 17 ianuarie 2011, filme

radiografice, foaie de observație clinică generală atașată biletului de

externare pentru perioada 24 ianuarie 2011 - 27 ianuarie 2011 față de

inculpatul V.S.O., alte înscrisuri medicale cu privire la bolile de care suferă

același inculpat.

Prin încheierea din data de 16

februarie 2011, a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorului B.C.

formulată de inculpatul V.S.O., iar prin încheierea din 22 februarie 2011, a

fost respinsă cererea de încuviințare a părăsirii teritoriului României pe o

perioadă determinată de timp formulată de același inculpat.

De asemenea, s-a depus adresa din 31

ianuarie 2011 de către Ambulanța B., care cuprinde raportul medical cu

intervențiile medicale efectuate pacientului V.S.O.

În ședința publică din data de 22

februarie 2011, au fost audiați martorii P.I.A., C.A., declarațiile acestora

fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Prin adresa Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 28 februarie 2011 s-a comunicat

Tribunalului București următorul răspuns „Urmare solicitării dumneavoastră

formulată în Dosarul nr. 49702/3/2010, referitoare la punerea la dispoziție a

cererilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care

s-a solicitat emiterea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a

mandatelor din 29 septembrie 2009 și din 10 noiembrie 2009, vă aducem la

cunoștință următoarele:

- la data de 28 septembrie 2009,

respectiv 06 noiembrie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție a primit spre avizare solicitările Serviciului Român de Informații

vizând restrângerea temporară a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale,

documentele în cauză fiind înregistrate la instituția noastră din 28 septembrie

2009 și, respectiv, din 09 noiembrie 2009. Documentele în cauză sunt

clasificate secret de stat - nivel de secretizare strict secret;

- în temeiul dispozițiilor art. 21

alin. (2) și (4) din Legea nr. 535/2004 și potrivit dispozițiilor art. 1 din

Ordinul nr. 60 din 23 februarie 2009 al Procurorului General al Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitările în cauză referitoare

inclusiv la interceptarea și înregistrarea comunicațiilor de la terminalele de

telefonie mobilă, au fost examinate pentru legalitate de către procurorii anume

desemnați care au constatat temeinicia acestora și întrunirea cerințelor legale,

fiind transmise de Procurorul General către Înalta Curte de Casație și Justiție,

din 29 septembrie 2009 și din 10 noiembrie 2009.

Întrucât documentele conțin informații

clasificate secret de stat și sunt arhivate la Compartimentul Documente

Clasificate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

acestea pot fi puse la dispoziție completului de judecată spre consultare, cu

respectarea dispozițiilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor

clasificate și ale Standardelor naționale de protecție a informațiilor

clasificate în România, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, modificate completate”.

De asemenea, în același volum s-a

depus un exemplar din rechizitoriu emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție în dosarul penal nr. 372/D/P/2004, copie după Legea nr.

4/1978 cu privire la confirmarea și încasarea de impozite, înscrisuri

privindu-l pe inculpatul Ț.O. ce au stat la baza formulării cererii de revocare

a măsurii preventive a acestuia pe toată durata procesului penal, cerere

formulată de inculpatul V.S.O. privind audierea de martori, cerere de efectuare

a probei noi, respectiv expertiza tehnică criminalistică a înregistrărilor

audio aflate la dosar, jurisprudență privind probele în procesul penal.

La termenul din 01 martie 2011, a fost

audiat martorul L.L., declarație consemnată și atașată la dosarul cauzei.

S-au mai depus următoarele înscrisuri:

adresa E. Bank din 10 martie 2011 din care rezultă că între societățile S. Limited

și E. Limited și banca menționată nu au existat relații contractuale, adresa

Oficiului Registrului Comerțului, rechizitoriul din data de 08 decembrie 2004

emis în dosarul penal nr. 374/D/P/2004 de către Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, copii de pe actele de stare civilă ale tatălui

inculpatului Ț.O., copia rechizitoriului din data de 07 decembrie 2004 emis de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr.

372/D/P/2004.

S-au depus următoarele înscrisuri: copie

contract individual de muncă din 24 ianuarie 2006, adresa M.A.I. -

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, adresa din 14 martie 2011 a

aceleiași instituții, adresa din 14 martie 2011 a I.N.E.C., fax-ul emis de

Serviciul Cooperare Judiciară Intențională în materie penală.

La data de 22 martie 2011, inculpatul Ț.O.

a formulat cerere de recuzare împotriva d-nei judecător B.C., cerere ce a fost

admisă prin încheierea de ședință de la aceeași dată, constându-se în acest

sens, incompatibilitatea judecătorului menționat în soluționarea prezentei

cauzei, conform art. 51 C. proc. pen. rap. la art. 47 alin. (2) C. proc. pen.

Prin aceeași încheiere, cauza a fost

înaintată președintelui de secție, în vederea repartizării aleatorii a

completului investit cu continuarea judecății, aspect soluționat la data de 23

martie 2011, cauza fiind repartizată aleatoriu completului C2 Fond, cu termen

la data de 22 aprilie 2011.

La acest termen s-au depus la dosarul

cauzei următoarele înscrisuri: fax-ul emis de Serviciul Cooperare Judiciară

Intențională în Materie Penală, adresa din 21 martie 2011 emisă de SC I.N. SA

din care rezultă că inculpatul S.A. a fost angajatul acestei societăți în

funcția de agent de pază, în perioada 04 ianuarie 2006 - 04 iunie 2010, iar în

prezent este salariatul aceleiași societăți în funcția de agent de intervenție

pază și ordine, conform contractului individual de muncă din 09 martie 2011. S-a

mai depus în acest sens, copia contractului individual de muncă din 24 ianuarie

2006, fișa postului inculpatului S.A. De asemenea, au fost depuse și

înscrisurile: copia cazierului judiciar a inculpatul V.S.O., adresa din 24

martie 2011 emisă de Ministerul Muncii - Inspectoratul Teritorial de Muncă

București, adresa din 31 martie 2011 a Ministerului Afacerilor Externe,

infograma din 25 martie 2011 emisă de Ambasada României în Republica Indonezia,

copie după minuta sentinței nr. 609 din 19 aprilie 2011 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția penală, din care rezultă că petiționarul V.S.O.

și-a retras cererea de strămutare a Dosarului nr. 49702/3/2010, adresa a

Parchetului pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresa din 12 mai

2011 emisă de Consiliul Municipal Chișinău - Republica Moldova privind starea

de sănătate a numitului Ț.N.A., copii certificate de naștere și alte acte de

stare civilă din partea inculpatului Ț.O., încheierea din 11 mai 2011 a Înaltei

Curți de

Casație și

Justiție emisă în Dosarul nr. 4489/1/2010, copia încheierii nr. 160/R emisă de

Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul penal nr. 7667/302/2011,

adresa din 16 iunie 2011 emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție.

La termenul din data de 17 iunie 2011,

a fost audiat martorul P.N. a cărui declarație a fost consemnată și atașată la

dosarul cauzei și s-au depus copii după pașaportul acestui martor, precum și

cererea de rejudecare a cauzei formulate de acesta în dosarul penal nr.

24.632/3/2006 al Tribunalului București, secția a II-a penală, și copia mandatului

de executare a pedepsei cu închisoarea din 04 iunie 2009 emis de Tribunalul

București, secția a Il-a penală, în dosarul penal nr. 24.632/3/2006. La același

termen, au fost audiate și martorele C.A. și P.I.A., ale căror declarații au

fost de asemenea, consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Prin încheierea de ședință din 23

iunie 2011, Tribunalul București a respins cererea formulată de inculpatul Ț.O.

de i se încuviința să părăsească teritoriul României, pentru o perioadă de o

lună, ca nefondată și a admis cererea formulată de inculpatul V.S.O. cu privire

la înlocuirea măsurii de instituire a sechestrului asigurător luată prin ordonanța

din 07 octombrie 2010 de Parchet, asupra terenului în suprafață de 784 m.p.,

situat în București, cu măsura consemnării și depunerii sumei de 50.000 euro la

bancă la dispoziția Tribunalului București, prorogând ridicarea acestui

sechestru și radierea inscripției ipotecare, față de terenul de mai sus, după

depunerea, la dosarul cauzei a dovezii de consemnare a sumei de 50.000 euro, la

dispoziția instanței.

S-au depus următoarele înscrisuri:

adresa M.A.I. - I.G.P.R. din 22 iunie 2011, adresa Laboratorului Interjudețean

de Expertize Criminalistice din 10 iunie 2011, adresa SC A. SA din 25 iulie

2011, copie după certificatul C. Limited, fișa cu specimene de semnătură a

acestei societăți, înscrisuri aparținând L. Bank.

La termenul din 16 septembrie 2011, a

fost audiat inculpatul Ț.O. și martorul N.C., ale căror declarații au fost

atașate la dosarul cauzei iar la termenul din 21 septembrie 2011, s-a dispus

ridicarea sechestrului și radierea inscripției ipotecare grevate pe terenul de

784 m.p. din București, și tot la acest termen au fost respinse cererile

inculpaților de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi țara, ca nefondate.

În

continuare, în administrarea probatoriilor, s-au mai

depus: adresa din 12 octombrie 2011 a Laboratorului Interjudețean de Expertize

Criminalistice București, adresa din 13 octombrie 2011 a Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, înscrisuri medicale privindu-l pe

martorul P.V., raportul de primă expertiză medico-legală emis de I.N.M.L.,

înscrisuri privind societatea C. Limited, copii după publicații mass-media cu

privire la cazul soluționat în prezenta cauză.

La termenul din 14 octombrie 2011, au

fost audiați martorii O.P. și M.M.A., la termenul din 11 noiembrie 2011, au

fost audiați martorii: D.C., P.C., L.L., iar la termenul din 09 decembrie 2011,

a fost audiat martorul P.V., declarații ce au fost consemnate și atașate la

dosarul cauzei.

În cadrul aceluiași volum ce a făcut

parte din desfășurarea fazei de cercetare judecătorească, Laboratorul

Interjudețean de Expertize Criminalistice, a depus adresa din 04 ianuarie 2012

în legătură cu expertiza privind înregistrările în litigiu.

La termenul din 03 februarie 2011,

numiții P.V. și P.M.D. au formulat contestație împotriva sechestrului penal

asigurător, iar prin încheierea din 09 februarie 2012, instanța a prorogat

pronunțarea asupra acestei cereri o dată cu soluționarea fondului cauzei.

Prin adresa din 10 ianuarie 2012,

Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice a învederat Tribunalului

că a identificat înregistrările de expertizat și urmează să depună raportul de

expertiză, după achitarea taxei de efectuare a lucrării.

La termenul din 03 februarie 2012 a

fost audiat martorul E.S. declarația acestuia fiind consemnată și atașată la

dosarul cauzei.

S-au depus chitanțe de achitare a

onorariul de expert astfel cum a dispus Laboratorul Interjudețean de Expertize

Criminalistice.

La data de 05 aprilie 2012, Tribunalul

a admis cererea formulată de inculpatul Ț.O. și a încuviințat ca, în temeiul

dispozițiilor art. 145 C. proc. pen., acesta să părăsească teritoriul României,

în perioada 06 aprilie 2012 - 18 aprilie 2012, sens în care s-au depus acte de

stare civilă, acte medicale pentru bunica inculpatului, M.V.

Prin adresa din 07 mai 2012

Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice a depus raportul de

expertiză criminalistică din 07 mai 2012.

La data de 20 mai 2012, expertul parte

C.G. a declarat că formulează obiecțiuni preliminare la raportul de expertiză

din 07 mai 2012, ce au fost depuse la 25 iunie 2012.

De asemenea, la data de 25 mai 2012,

inculpatul Ț.O. a solicitat să se ia act de opinia exprimată cu privire la

conținutul și concluziile raportului de expertiză depus în cauză și a solicitat

să se depună un supliment la raportul de expertiză criminalistică.

La termenul din 22 iunie 2012,

Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice a răspuns la obiecțiunile

formulate.

La termenul din 21 septembrie 2012,

Tribunalul a respins cererea inculpatului Ț.O. de efectuare a unei noi

expertize sau a unui supliment de expertiză criminalistică și a consemnat

atașarea la dosarul cauzei a răspunsurilor primite de la Ministerul Public -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la acest

aspect.

De asemenea, la data de 24 septembrie

2012 s-au depus cazierele judiciare actualizate ale celor trei inculpați.

Analizând actele și lucrările

dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:

Din rechizitoriul Ministerului Public

- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emis la data de 12

octombrie 2010, în dosarul penal nr. 1563/P/2009, Tribunalul a reținut că,

începând cu anul 1995 a fost constituit F.N.I., printre societățile care l-au

inițiat fiind și SC S.G.I. SRL care era acționar majoritar la SC S.I. SA,

administratori fiind atât inculpatul V.S.O., cât și condamnatul P.N.

În anul 2006 a fost declanșată

procedura desfășurării unui proces penal în care s-a demonstrat că

investitorilor F.N.I. le-au fost produse pagube de 3.944.641.077.660 ROL, P.N.

fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 15 ani închisoare, cu executare,

persoană urmărită internațională, în temeiul mandatului de arestare preventivă

în lipsă din 18 ianuarie 2002, emis de către Parchetul de pe lângă Curtea

Supremă de Justiție.

Din data de 21 ianuarie 2002 a fost

dat în urmărire generală și internațională deoarece s-a sustras măsurii

preventive, fiind trimis în judecată în lipsă.

Cauza s-a judecat în lipsă, deoarece

infractorul P.N. s-a sustras procedurilor judiciare, a părăsit România anterior

sesizării instanței de judecată prin rechizitoriu, astfel încât, conform

dovezilor pe care le-a avut în vedere instanța la soluționarea cererii de

emitere a mandatului de urmărire internațională, încă din februarie 2001, se

afla în Indonezia.

Pedeapsa aplicată infractorului P.N.

prin sentința penală nr. 423 din 20 martie 2007 a Tribunalului București

pronunțată în Dosar nr. 24632/3/2006, secția a II-a penală, rămasă definitivă

prin decizia penală nr. 2098 din 04 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, a fost de 15 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea

infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzut de art.

215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., delapidare cu consecințe deosebit de

grave prevăzut de art. 215

1

alin. (1), (2) C. pen. și complicitate

la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art. 26 C. pen. rap. la

art. 290 C. pen.

La data de 23 iulie 2009 s-a emis pe

numele condamnatului P.N., de către Tribunalul București, mandatul european de arestare.

La data de 02 decembrie 2009 prin

Biroul Național Interpol organ abilitat pentru punerea în executare a

mandatului european de arestare emis pe numele condamnatului P.N. s-a realizat

arestarea sa la Jakarta - în Republica Indonezia.

În actul de investire a instanței,

Tribunalul a constatat următoarea descriere a actelor materiale deduse

judecății:

infractorul P.N. a avut o convorbire telefonică în care a „negociat” o sumă de

bani anuală, respectiv 200.000 euro, cu inculpatul V.S.O., ca ajutor necesar

pentru a se ascunde în scopul de a nu fi descoperit de autoritățile

indoneziene. Din cele convenite telefonic a rezultat că inculpatul V.S.O.

trebuia să identifice și modalități concrete de transfer al banilor, care să

prevină identificarea tranzacțiilor și a persoanelor implicate în aceste

operațiuni. În contextul discutat de către cei doi, a rezultat că suma anuală

îi era necesară infractorului P.N. pentru plata diferitelor servicii, care îl

puneau la adăpost de riscul de a fi descoperit de autoritățile indoneziene, dar

care îl ajutau și pentru acoperirea nevoilor sale de întreținere și ale

familiei aflată în România, căreia îi trimitea din banii primiți de la

inculpatul V.S.O., diferite sume, prin mijlocirea unor conturi bancare.

Discuțiile telefonice relevă că

infractorul P.N. i-a prezentat inculpatului V.S.O. faptul că ajutorul bănesc îi

asigură posibilitatea de a nu fi descoperit de autoritățile polițienești

internaționale, dar îi este efectiv necesar și întreținerii.

Inculpatul V.S.O. și-a declarat

intenția necondiționată de a asigura ajutorul bănesc infractorului P.N., în

cuantum de 200.000 euro trimiși în diferite tranșe pe parcursul anului

calendaristic, dar cel mai târziu până la sărbătorile de iarnă ale fiecărui an.

Sub acest aspect, din extrasele

convorbirilor telefonice rezultă:

P.N. - „acum ajungem la partea cu

banii...”

V.S.O. - „Băi bătrâne, trebuia să-mi

dai niște scoruri... Ți-ai fixat care e suma lunară...”

P.N. - „m-am gândit că un 200.000 ar

acoperi... Preferabil de primit întotdeauna cam în perioada asta, ca să fie și

înainte de sărbători...”

V.S.O. - „Bine, s-a făcut... Bine,

golănaș mic. Hai, te sărută S., golane, și încep să iau măsuri pentru toate

alea...” - extrase din convorbirile telefonice.

Așadar, în temeiul celor convenite

telefonic la data de 09 octombrie 2009, inculpatul V.S.O. a pus în aplicare

rezoluția infracțională și a demarat acțiunile prin care o primă tranșă,

respectiv suma de 50.000 euro, care i-a fost necesară în regim de urgență

infractorului P.N., a transmis-o acestuia, iar transferul efectiv a fost

realizat, din dispoziția sa de către inculpatul Ț.O.

Sub acest aspect, din extrasele

convorbirilor telefonice rezultă:

P.N. - „Ți-am zis... cu generalul... la

el acuma.... trebuie 43.000...”

S.O.V. - „Am înțeles”.

Din probele administrate în cauză

rezultă că inculpatul V.S.O. a solicitat inculpatului Ț.O. să realizeze

transf