ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1818/2012

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1818/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față;

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 148 din 28 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

- A.L., cetățean italian, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup nestructurat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional nestructurat.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 320

1

În baza art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2003, cu aplicarea art. 320

1

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni, sporită la 3 ani închisoare.

În baza art. 86

1

În baza art. 86

3

- să se prezinte la datele fixate la la Serviciul de probațiune din raza de domiciliu.

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,precum și întoarcerea.

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență

- supravegherea executării acestor obligații a fost încredințată Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

În baza art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 320

1

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani, sporită la 2 ani și 4 luni închisoare.

În baza. art. 86

1

În baza art. 86

3

a. Să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune din raza de domiciliu.

b. Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,precum și întoarcerea.

c.

Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

d.

Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă

Supravegherea executării acestor obligații a fost încredințată Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.,cu aplicarea art. 320

1

În baza art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. art. 320

1

În baza art. art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2003, cu aplicarea art. 320

1

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni, sporită la 3 ani închisoare.

În baza art. 86

1

În baza art. 86

3

a. să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

b. să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,precum și întoarcerea.

c.

să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

d.

să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Supravegherea executării acestor obligații a fost încredințată Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.,cu aplicarea art. 320

1

- B.D., la câte o pedeapsă de 1 an și 2 luni pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 320

1

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpaților C.M.E.,P.O.I. și B.D., urmând ca aceștia să execute pedeapsa cea mai grea de câte 1 ani și 6 luni sporită la 1 an și 8 luni închisoare.

În baza art. 86

1

În baza art. 86

3

a. Să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba;

b.

Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,precum și întoarcerea;

c.

să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Supravegherea executării acestor obligații a fost încredințată Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 86

4

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a b), c),C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților s-a dispus suspendatrea și executării pedepselor accesorii.

În baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen., au fost obligați la plata despăgubirilor civile către partea civilă Statul Român reprezentat de A.N.A.F. și D.G.F.P. Alba:

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC E. SRL și SC P. SA la plata sumei de 92.062 lei (prejudiciu din relația cu SC E. SRL) reprezentând redevențe miniere.,

- inculpații A.L., A.E., G.A.M., C.M., P.O.I. și B.D., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 1.280.071 lei prejudiciu rezultat din vânzările ilegale de beton, reprezentând impozit pe profit și T.V.A.;

- inculpații L.A., A.E. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 843.4571ei (prejudiciu rezultat din scăzăminte 3% eroare de cântărire reprezentând impozit pe profit și T.V.A.);

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civiimente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 55.200 lei (vânzări beton pentru drumul de acces la se SC A. SRL, reprezentând impozit pe profit și T.V.A.);

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 105.296,08 lei(prejudiciu rezultat din necolectarea T.V.A.-ului prin nefacturarea lucrărilor către SC A. SRL);

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 124.786 lei (prejudiciu rezultat din contract de întreținere spații verzi fictiv, între SC A. SRL și SC P. SA);

- inculpații A.L., G.A.M. în solidar partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 884.874 lei( prejudiciu rezultat din reevaluarea terenurilor vândute de SC P. SA la SC K. SA reprezentând impozit pe profit);

- inculpații A.L., G.A.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 59.910 lei( prejudiciu rezultat din diminuarea redevențelor miniere).

În baza art. 163 C. proc. pen., a fost menținut sechestrul asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților și părților responsabile, civilmente până la concurența sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la data rămânerii definitive la Registrul Comerțului Alba în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni.

În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații, în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA - cu sediul în Alba Iulia, Județ Alba, - SC E. SRL cu sediul în Alba Iulia, jud. Alba, - SC A. SRL cu sediul în Alba Iulia, jud. Alba la plata sumei de 97.743 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 114/D/P2010 din 3 august 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul s-a dispus:

- A.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de;

- constituire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, executarea de activități miniere fără permis sau licențe prev. de art. 57 alin. (2) din. Legea nr. 85/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- A.E., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- G.A.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat prev, de art. 8 din Legea nr. 39/2003, executarea de activități miniere fără permis sau licențe prev. de art. 57 alin. (2), din. Legea nr. 85/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- C.M.E., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b),d și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- P.O.I.,, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- B.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

De asemenea, prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților L.C.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, executarea de activități miniere fără permis sau licențe prev. de art. 57 alin. (2) din. Legea nr. 85/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- A. (J.) R.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- S.M.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 rap. la art. 9 alin. (1) lit. b), d) din Legea nr. 241/2005 (referitor la redevențele calculate la SC P. SA și activitățile derulate prin SC E. SRL), conflict de interese prev. de art. 253

1

- I.D.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 (referitor la redevențele calculate la SC P. SA și activitățile derulate prin SC E. SRL), conflict de interese prev. de art. 253

1

- D.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, conflict de interese prev. de art. 253

1

- C.D.N. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 rap. la art. 9 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 241/2005 (referitor la SC P. SA), conflict de interese prev. de art. 253

1

Astfel, s-a stabilit că, întâmplător, în momentul când au început cercetările aparente în dosarele penale întocmite de D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Alba Iulia, L.A. era în Italia iar sumele de bani existente din vânzările ilegale de beton au fost luate de inculpatul L.C. care a și dispus ștergerea evidențelor de acest gen.

Ștergerea acestor evidențe s-a și realizat de către A.E. și șefii stațiilor de beton precizați anterior, cu acceptul inculpatei A.R.

S-a mai reținut că aceste evidențe au mai putut fi recuperate la perchezițiile informatice efectuate, decât parțial.

Gruparea precizată anterior, a fost sprijinită de mai mulți angajați de la D.G.F.P. Alba, respectiv de D.I. - director adjunct executiv, C.D. - șef de serviciu și prieten cu L.C., precum și S.M. și I.D. - inspectori fiscali în domeniul redevențelor miniere și apropiați ai inculpatului L.A.

Aceștia acordau consultanță și sfaturi economico - financiare și fiscale membrilor grupării, efectuau controale formale și protejau societatea din punct de vedere fiscal.

Atingerea obiectivului grupării, respectiv obținerea de bani prin fraudarea statului prin sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate, necesita sprijinul unor persoane cu atribuții de control în domeniu economico - financiar și fiscal și cu cunoștințe în acest domeniu.

Astfel, inculpații D.I., C.D., S.M. și I.D. erau cei care stabileau contribuabilii controlați, temele controlului, persoanele care merg în control și nu în ultimul rând, aprobau sau nu rapoartele de inspecție fiscală întocmite de inspectorii fiscali care mergeau în control.

Sprijinul acordat grupării de funcționarii publici de la D.G.F.P. Alba, era atât anterior sau în timpul săvârșirii faptelor (ex. sfaturi de înregistrare eronată a diferențelor din reevaluare făcute cu scopul neplății impozitului pe profit datorat, consultanță, calculul efectiv al redevențelor pentru formularea declarațiilor, etc), cât și ulterior săvârșirii faptelor, pentru a împiedica descoperirea infracțiunilor comise, tragerea la răspundere a membrilor grupării și asigurarea folosului infracțiunii (ex. admiterea recuzării echipei de control, schimbarea acesteia cu membrii potriviți - tocmai C.D., refuzul întocrnirii unor verificări obiective, etc).

Această consultanță și sprijin, nu era însă dezinteresat, inculpații D.I., C.D., S.M. și I.D., fiind remunerați pentru aceste fapte, sau au primit direct ori indirect alte foloase materiale (ex. beton).

Sprijinul acordat grupării de către funcționarii publici precizați anterior, a avut un efect puternic negativ pentru posibilitatea identificării, constatării și cuantificării infracțiunilor săvârșite, precum și pentru tragerea la răspundere a făptuitorilor, susnumiții fiind organele specializate, competente și abilitate ale statului să constate aceste fapte, prejudiciile foarte mari de altfel, dar complete ce au mai putu fi constate, fiind tot rezultatul sprijinului acordat de către aceștia.

O caracteristică a acestei grupări, a fost siguranța și încrederea că autoritățile abilitate ale statului sunt de partea lor, împrejurare datorită căreia au ajuns să se creadă de neatins, fapt pe care îl și afirmau, iar apartenența la un anumit cerc de oameni de afaceri constituit în județ, în jurul funcționarilor publici de la finanțe precizați anterior, singurii care îi puteau controla în acest domeniu, dar care îi sprijineau în mod real, i-au făcut să fie relativ neglijenți în ultima perioadă, iar prejudiciile cauzate să fie foarte mari.

Instanța de fond a apreciat că, toate aceste aspecte prezentate, constituie date concrete cu privire la modul de gândire și acțiune al învinuiților și inculpaților pentru atingerea scopului precizat anterior și prestabilit, dar demonstrează și o coordonare ierarhică a grupării, un mod prestabilit de împărțire a sumelor și bunurilor obținute, împărțire pentru care se ținea seama și de poziția ierarhică în cadrul grupului și care este confirmată de modul de trai și bunurile deținute, mai ales de liderii grupării L.C. și L.A.

Cu privire la infracțiunile comise de angajații SC P. SA, membrii acestei grupări infracționale, conduse de inculpații L.C. și L.A., identificate și probate în cauză s-a reținut următoarele:

Referitor la transferul balastului de la SC E. SRL la SC P. SA, s-a reținut că, inculpații A.L., L.C. Ioan și G.A.M., ajutați de inculpatul L.E. - administrator la SC E. SRL, nu au înregistrat în evidențele contabile ale societății pe care o conduceau, valoarea reală a balastului pe care-l exploatau din terasele și albiile Mureșului achiziționate de la SC E. SRL în 01 iulie 2008 (Blandiana 3 - în albia Mureșului și Căptălani-Iruga - în terasă), balast care apărea astfel, în mod fictiv, cumpărat de la această din urmă societate, la prețuri mult reduse față de prețul pieței (2,1 lei, față de 12 lei practicat de SC P. SA și SC E.E. SRL), deși era exploatat efectiv de cumpărătorul SC P. SA de pe suprafețele nou achiziționate.

În realitate, faptic, balastul era exploatat și folosit de SC P. SA cu mijloacele proprii și de pe suprafețele proaspăt achiziționate, dar scriptic, balastul apărea exploatat de SC E. SRL și vândut către SC P. SA cu prețuri mult subevaluate (2.1 lei), față de prețul de vânzare practicat pe piață în acea perioadă și chiar de SC E. SRL, anterior. Mai mult, valoarea producției de balast la preț de cost, astfel cum a fost determinată și raportată A.N.R.M., de către SC P. SA, în anul 2008, a fost de 10,35 lei/m.c.

Acest mod de a proceda, s-a aplicat și datorită împrejurării că SC P. SA nu deținea la acea dată (iulie 2008-mai 2009) licență de exploatare pentru suprafețele cumpărate, dar aceste licențe erau deținute de fostul proprietar - SC E. SRL și valabile pentru acesta, respectiv: licența din 30 ianuarie 2008, pentru Blandiana 3 - în albia Mureșului, cu valabilitate până în 30 ianuarie 2009 și licența din 16 iunie 2008, cu valabilitate până în 16 iunie 2009, pentru zona Căptălani-Iruga - în terasă.

Efectuarea acestor manopere, au determinat neevidențierea și neplata integrală a taxelor datorate bugetului statului, aferente acestor exploatări, taxe care, în cazul în care SC P. SA ar fi procedat și scriptic legal și își înregistra valoarea reală a balastului exploatat, ar fi fost la o valoare mult mai mare, respectiv raportate la cantitățile de balast exploatat (209.467 mc) și la valorile de vânzarea și/sau producție a acestuia și nu la valori subevaluate, întrucât redevența minieră se calcula raportat la acești indicatori

Mai mult, 'deși SC P. SA, a cumpărat de la SC E. SRL, în 01 iulie 2008, toate aceste suprafețe de teren, utilaje și stocuri, transfer care s-a realizat împreună cu personalul angajat care le deservea, între cele două societăți precizate anterior s-a încheiat pentru perioada 01 iulie 2008 - 01 mai 2009, un contract fictiv de închiriere purtând din 30 iunie 2008 prin care, SC E. SRL închiria și utiliza de la SC P. SA, pentru suma de 10.000 euro - chirie, un utilaj (excavator) pentru exploatarea balastului de pe suprafețele de teren pentru care deținea licențele de exploatare, dar pe care le vânduse anterior, balast care era ulterior vândut, așa cum am precizat deja, tot către SC P. SA cu sume mult diminuate.

Astfel, SC E. SRL, nu a înregistrat deloc cheltuieli de exploatare, nici faptic și nici scriptic, deoarece în mod real cheltuielile aferente exploatării au fost suportate și înregistrate în totalitate de SC P. SA. Din acest motiv, nu s-a simțit nici nevoia încheierii unui contract de închiriere la momentul vânzării și nu s-au emis facturi pentru plata chiriei utilajului aparent folosit, respectiv nu s-au evidențiat aspecte privind plata personalului care-l deservea și a consumabilelor necesare utilizării acestuia, fapt ce dovedește încă o dată, fictivitatea operațiunilor scriptice precizate.

Instanța de fond a mai reținut că, de altfel, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, respectiv înregistrările ambientale ale discuțiilor purtate între S.M. și I.D. cu administratorul SC E. SRL - L.E., cu ocazia controlului realizat de aceștia în anul 2009 pe tema redevențelor miniere, contractul de închiriere din 30 iunie 2008 nici nu exista la acea dată, încheierea acestuia fiind sugerată de inspectorii D.G.F.P. Alba - S.M. și I.D., pentru a justifica ilegalitățile comise, care au prejudiciat bugetul statului și localizate la SC P. SA cu complicitatea lui L.E. Aceste . înregistrări ambientale, au fost efectuate de inc. L.E. personal, în afara unui cadru procesual și au fost identificate, respectiv ridicate autorizat de organele de cercetare penală cu ocazia perchezițiilor informatice efectuate în cauza nr. 6D/P/2010 a D.I.I.C.O.T. S.T. Alba Iulia, percheziție efectuată asupra sistemelor informatice ale numitului V.C.

Aceste filmări (înregistrări ambientale) au fost expertizate și s-a concluzionat că sunt continue și neprelucrate, reprezentând înregistrarea unei situații de fapt în mod real produse (raportul de constatare tehnico - științifică întocmit de Institutul de tehnologii avansate).

Mai mult, tot pentru a încerca acoperirea acestor ilegalității, ulterior începerii controlului dispus de D.I.I.C.O.T. la SC P. SA și audierea numitului L.E. - administrator la SC E. SRL, respectiv la data de 14 aprilie 2011, SC P. SA a emis factura din 2011, aferentă contractului de închiriere din 2008 pentru închirierea excavatorului precizat anterior, deși așa cum am arătat deja, această situație era fictivă și sugerată de inculpații S.M. și I.D.

S-a mai reținut că, în aceste condiții, așa cum reiese și din materialul probator adrninistrat în cauză, au fost înregistrate cheltuielile aferente exploatării reale a balastului de către SC P. SA, dar această societate nu a plătit taxele datorate bugetului statului pentru valoarea reală a redevențelor miniere datorate funcție de valoarea producției miniere realizată, așa cum era legal, ci la o valoare mult diminuată, așa cum aceasta era facturată de SC E. SRL către SC P. SA. Astfel s-a cauzat bugetului statului un prejudiciu de 92.062 lei, prin diminuarea în condițiile precizate mai sus, a bazei de calcul a redevenței cu suma de 920.617,55 lei.

Această diminuare s-a datorat faptului că, prețul de vânzare a balastului trecut pe facturi în mod formal și în funcție de care se plătea redevența a fost diminuat artificial, tocmai în scopul diminuării cuantumului redevenței datorate statului.

Prima instanță a mai reținut că, în cauză s-au avut în vedere concluziile procesului-verb al de control din 09 mai 2011, întocmit de Garda Financiară Hunedoara, deoarece activitatea faptică de exploatare desfășurată, s-a realizat de SC P. SA, iar sumele datorate cu titlu de redevență erau aferente acestor activități.

Faptul că SC E. SRL deținea licențe de exploatare și nu SC P. SA, reprezenta o ilegalitate în plus pentru cel care a exploatat în aceste condiții, respectiv tot pentru reprezentanții SC P. SA. și concluziile D.G.F.P. Alba, formulate în procesul-verbal din 28 iulie 2011, sunt similare, dar localizează evaziunea la SC E. SRL, aspect care nu corespunde stării de fapt probate.

Totodată, s-a mai reținut că, inculpatul L.E., în calitate de administrator la SC E. SRL, nu a desfășurat practic activități generatoare de taxe și impozite, ajutând doar la săvârșirea faptelor, în calitate de complice.

S-a reținut că, toate aceste fapte au generat prejudicii bugetului statului și au fost constatate de inspectorii S.M. și I.D., dar aceștia nu au luat măsuri de coroborare a contabilității celor două societăți cu operațiunile comerciale faptice derulate, așa cum aveau obligația, ci le-au trecut cu vederea pentru a obține personal, foloase materiale ilegale, respectiv pentru suma de 5.000 lei, cerută și primită de la L.E.

Pentru această faptă, respectiv pentru săvârșirea infracțiunilor de dare și luare de mită, cauza a fost disjunsă și declinată în favoarea D.N.A., Serviciul Teritorial Alba Iulia, care a și întocmit deja rechizitoriu în cauză (din 20 iunie 2011), numiții S.M., I.D. și L.E. fiind astfel trimiși în judecată.

Cu privire la vânzările ilegale de beton, prima instanța a reținut că, tot în sensul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, numiții A.L., L.C.I., A.E., A. (J.) R., G.A.M., C.M.E., P.O.I. și B.D., în calitate de asociați, administratori, director general, directori economici, responsabil vânzări și operatori/șefi de stație, au înregistrat în evidențele contabile ale SC P. SA, cheltuielile aferente producerii betonului vândut către persoane fizice și juridice care nu solicitau factură, dar nu au înregistrat și veniturile obținute din vânzarea acestor produse, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit și T.V.A.-ului datorat bugetului de stat cu suma de 1.280.071 lei, aproximativ 320.000 euro.

Pentru a ascunde aceste venituri și a justifica cheltuielile făcute cu

x

producerea betonului astfel comercializat - „la negru", susnumiții au întocmit pentru perioada de până la înființarea SC P.C. SRL (primăvara anului 2009), avize de însoțire a mărfii aferente transportului acestor cantități de beton, pe care scriau în mod fictiv, la rubrica beneficiarului (numelui și destinației), datele șantierelor proprii deschise în acele momente, ca SC R.G. SA, SC T. SA, SC M.A. SA, SC A. SA, SC B.P. SRL, SC S.S.D. SRL, etc.

În ce privește livrările la SC H. SA, deșii există nereguli privind înregistrările contabile, s-a stabilit de către echipele de control că livrările s-au făcut în cadrul lucrărilor de reparații, prejudiciul fiind astfel diminuat cu această valoare.

Aceste avize de însoțire a mărfii erau întocmite de șefii de stație de prelucrarea betonului, la solicitarea inculpatei A.E. care prelua comenzile de la terți și stabilea cărui client nu i se va întocmi factură pentru marfa livrată.

Astfel, pentru clienții care luau beton „la negru", inculpata A.E. conducea o evidență separată pe care o comunica șefului de stație de beton de la Vințu de Jos sau Drîmbar, iar aceștia, în raport de șantierele existente în lucru la acea dată, întocmea numai aviz de însoțirea mărfii și nu și factură așa cum aveau stabilite obligațiile de serviciu, în mod legal. Pe avizul de însoțirea a mărfii se trecea datele șantierului în cauză, dar betonul mergea în mod real la cel care l-a comandat și a cărui date de contact și livrare erau scrise de A.E. pe comenzile ce le comunica șefului de stație C.M.E. sau B.D. L.C., era cel care verifica pe ce șantiere s-au întocmit avizele de însoțire a mărfii, dispunând uneori schimbarea acestora când cantitățile băgate suplimentar pe un anumit șantier erau prea mari, sau nu corespundeau clasele de beton.

Sumele de bani astfel obținute, din vânzări ilegale, neevidențiate, erau colectate de A.E. și predate numiților L.A. și L.C., aproximativ zilnic, pe baza unor evidențe extracontabile, conduse de ea. Și aceste evidențe au fost distruse la solicitarea numitului L.C., cu aprobarea lui L.A. și acceptul lui A.R., după începerea cercetărilor de către parchet.

Aceste cantități de beton, vândute „la negru", nu au fost înregistrate în evidențele contabile ale SC P. SA ca fiind ieșite din societate (facturate), ci au fost înregistrate numai ca și o cheltuială ocazionată de producerea lui. Ieșirile de beton, pentru cantitățile vândute „la negru", pentru care erau întocmite doar avize de însoțire a mărfii, au fost înregistrate ulterior de către inculpatul L.C., după începerea controlului dispus de la D.G.F.P. Alba și realizat de către U.G., S.D., ș.a. în situații de lucrări cu valoare zero, respectiv ca lucrări suplimentare fără valoare, incluse în prețul total al contractului de realizare a obiectivului aflat în execuție.

Astfel, SC P. SA, înregistra în evidențele contabile doar cheltuielile aferente producerii betonului vândut ilegal, dar nu și veniturile obținute din valorificarea acestuia, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit și T.V.A.-ului datorat bugetului statului.

Ca urmare a unui control realizat în 2008, pentru a verifica o rambursarea de T.V.A. solicitată de SC P. SA, control realizat de U.G. și S.D., aceștia au observat aspecte ilegale importante și au solicitat conducerii D.G.F.P. Alba, efectuarea unui control de fond la SC P. SA.

Prima instanță a mai reținut că, la acea dată, D.G.F.P. Alba era organizată sub aspectul compartimentului de control, funcție de mărimea contribuabilului, pe domeniile contribuabili mici și mijlocii.

Astfel, la contribuabilii mijlocii șeful compartimentului de control era O.C., iar șef de serviciu era C.D. Aceștia împreună cu celelalte compartimente de control erau sub coordonarea directorului adj. executiv D.I. Această subordonare față de D.I. era însă, la acea dată doar metodologică, iar U.G. și S.D., au putut beneficia de sprijinul profesional și dezinteresat direct al numitului O.C. În aceste condiții, controlul de fond solicitat de cei doi inspectori precizați anterior, a fost aprobat de directorul coordonator M.l., la propunerea numitului O.C., fiind numită echipa de control compusă din U., S., A. și D. Aceștia au început controlul de fond la SC P. SA, în toamna anului 2008, ocazie cu care au semnalat la începutul anului 2009, câteva aspecte ilegale esențiale ca: vânzările de beton „la negru", lucrările în curs de execuție vechi și de o valoare foarte mare nefacturate, reevaluarea unor terenuri vândute la SC K. SA pentru care nu s-a plătit impozit pe profit, multe cheltuieli voluptorii efectuate de conducerea societății, ș.a., aspecte care au fost aduse la cunoștința conducerii D.G.F.P. Alba atât în scris, cât și verbal, în mod repetat.

Văzând că echipa de control precizată anterior, își îndeplinește atribuțiile de serviciu și constată ilegalitățile comise de membrii grupării, între aceștia și inculpații L.C. și L.A. au izbucnit conflicte, care i-au determinat pe cei din urmă să facă presiuni asupra inculpaților C.D. și D.I., precum și la alte persoane din conducerea D.G.F.P. Alba, pentru a schimba echipa de control.

Până în aprilie 2009, aceste presiuni nu au avut rezultat, deoarece echipa de control era susținută firesc și profesional de Oltean Cosmin, șeful compartimentului de control de la contribuabili mijlocii, unde SC P. SA se încadra la acea dată.

După aprilie 2009, când a avut loc reorganizarea D.G.F.P. Alba, O.C. nu a mai rămas în funcția de conducere precizată, deoarece funcția acestuia s-a desființat, iar compartimentul de control s-a împărțit în servicii, conduse de un șef de serviciu, toate aflate în subordinea directă și nu doar metodologică, a directorului adj. executiv D.I.

Astfel, numiții U., S., A. și D., au fost repartizați în serviciul nr. 5, condus de șeful de serviciu C.D. și director adjunct executiv D.I., rămânând practic fără susținerea necesară continuării controlului la SC P. SA.

Deși susnumiții au precizat în scris aspectele ilegale constatate și au solicitat efectuarea unei expertize tehnice în construcții prin care să se verifice în teren cantitățile de beton efectiv turnate pe șantierele în lucru, această expertiză a fost trucată în modul pe care îl vom preciza ulterior.

În cadrul acestui conflict intervenit între U., S., A. și D. - pe de o parte și conducerea SC P. SA - L.C. și L.A., reprezentanții societății controlate nu puteau pune la dispoziția echipei de control, documente justificative care să dovedească utilizarea cantităților de beton vândute „la negru" și trecute pe avizele de însoțire a mărfii ca fiind folosite pe șantierele proprii. Această situație a durat o perioadă mai lungă de timp (ianuarie - februarie 2009), ocazie cu care a fost solicitată intens de către L.C. și L.A. schimbarea echipei de control.

Deoarece echipa de control în cauză era sprijinită inițial și legal de O.C., aceasta nu a fost schimbată și s-a încercat procedural o mediere a disputelor.

Numitul O.C. și C.D. s-au deplasat la SC P. SA, prin februarie - martie 2009, pentru a vedea care este situația exactă și a le spune reprezentanților contribuabilului să prezinte documentele justificative privind utilizarea cantităților de beton trecute în avize pe șantiere.

Aceste documente justificative (situații de lucrări semnate de beneficiar pentru acceptare) nu existau și nu erau facturate, deoarece cantitățile de beton în cauză au fost vândute" la negru, motiv pentru care, așa cum reiese din materialul probator administrat, urmare sfaturilor inulpatul C.D. și ulterior, din dispoziția acestuia dată inculpatului L.C., s-au întocmit în fals situațiile de lucrări cu valoare zero, prin care cantitățile de beton vândute la negru și trecute în avizele de însoțire a mărfii întocmite anterior, cuprinzând datele false ale beneficiarului - șantierul SC P. SA, au fost trecute practic ca lucrări scriptic efectuate suplimentar, netaxabile beneficiarului și incluse în valoarea totală a contractelor aferente șantierelor în lucru. Aceste situații de lucrări cu valoare zero, nu existau la momentul începerii controlului realizat de U., S., A. și D., în perioada octombrie 2008 -mai 2009. Aspectele precizate anterior sunt confirmate de L.A., A.E., O.C. și parțial, chiar de L.C.

Ulterior înființării SC P.C. SRL și începerii activității acesteia în primăvara anului 2009, dar și parțial anterior pentru stația de prelucrare a betonului de la Drâmbar, achiziționată de SC P. SA de la SC E. SRL în 01 iulie 2008, pentru motivul că prima societate menționată nu mai deținea decât foarte puține șantiere proprii, acestea fiind preluate de SC P.C. SRL, începând cu această dată și până la sfârșitul anului 2010, s-a procedat la schimbarea metodei de livrare a betonului „la negru", prin folosirea „bonurilor de transport" - ca documente justificative extracontabile șine-înseriate, folosite doar pentru însoțirea transportului și evidența proprie, din cadrul grupului, respectiv decontarea către L.A. și L.C. a sumelor de bani obținute.

Astfel, pentru livrarea betonului fără documente justificative către diverse persoane, se întocmeau doar bonuri de transport care însoțeau marfa, documente justificative ne-înseriate, care erau adunate de A.E. împreună cu sumele de bani neîncasate în avans și predate învinuiților L.A. și L.C., când primul lipsea. Aceste bonuri erau distruse și de șefii de stație când betonul era plătit în avans, direct înv. A.E. Oricum, ulterior, aceste bonuri de transport, pe care era înscrisă cantitatea reală de beton livrată și destinatarul, erau distruse.

Pentru a acoperii producția de beton înregistrată în contabilitate ca și cheltuială, producție care era mai mare decât cea livrată sau utilizată la producția proprie de prefabricate din beton, cu participarea inculpaților L.A., L.C., A. (J.) R.M. și A.E., s-au întocmit rapoarte pentru efectuarea unor scăzăminte fictive la stațiile de beton și s-a hotărât în adunarea generală a acționarilor, acest lucru, introducându-se un procent de eroare la cântărire de 3%. în realitate, acest procent avea rolul de a diminua diferențele dintre cantitățile de beton produse, pentru care s-a înregistrat cheltuiala și cele vândute, în cazul cărora nu erau înregistrate veniturile din vânzările ilegale, fără factură.

Prin aceste moduri, verificându-se gestiunile betonului și materiilor prime folosite la producerea acestuia, astfel cum acestea au fost recuperate și identificate (minimal), s-a constatat că nu s-au înregistrat venituri în contabilitatea SC P. SA, în perioada 01 iulie 2008 - 31 decembrie 2010 în valoare totală de 2.289.178 și s-a creat bugetului statului un prejudiciu (minim cert) de 843.457 lei, aproximativ 200.000 euro, reprezentând impozit pe profit și T.V.A.

Cuantificarea reală a prejudiciilor astfel produse, nu s-a putut realiza, întrucât volumul de muncă este foarte mare, în condițiile în care autoritățile specializate din cadrul D.G.F.P. alba nu și-au efectuat controalele în mod legal și imparțial, ci au favorizat reprezentanții SC P. SA în detrimentul statului și chiar i-au învățat cum să fraudeze ori să-și ascundă fraudele fiscale comise.

Mai mult, evidențele reale existente la acea dată au fost distruse - fizic în cazul înscrisurilor, sau șterse - în cazul situațiilor de pe sistemele informatice de la vânzări, stații de prelucrarea betonului, etc. și nu au putut fi recuperate integral.

Cu privire la pensiunea turistică și drumul aparținând SC A. SRL, prima instanță a reținut că, inculpații L.A., L.C., A. (J.) R.M. și A.E., au folosit în scopul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, precum și a scoaterii în mod ilegal a unor importante sume de bani din SC P. SA, ale societăți interpuse pe care le controlau ca: SC A. SRL, societate administrată de A.L.

În acest sens, inculpații A.L., L.C.I., G.A.M. și A. (J.) R., în calitate de asociați, administratori, director general și director economic la SC P. SA, nu au evidențiat, în perioada anilor 2008 - 2009, în contabilitatea SC P. SA și' implicit a SC A. SRL, livrările de beton, alte materiale de construcție și celelalte lucrări și servicii, inclusiv manoperă, aferente realizării drumului de acces spre motelul restaurant (pensiunea turistică), aparținând SC A. SRL, situat în comuna Gîrbova, sat Cărpiniș, sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor și taxelor datorate statului cu suma de 55.200 lei (T.V.A. și impozit pe profit).

Astfel, s-a constatat că drumul de acces în cauză, are o lungime totală de 1995 ml și o lățime de 4 ml, cu o suprafață de 7.980 mp. Pentru o lungime de 283 mp, situată pe terenul aflat în proprietatea SC A. SRL, au fost întocmite documente justificative de către reprezentanții SC P. SA și au fost efectuate plățile aferente lucrărilor și serviciilor prestate de către SC A. SRL, dar pentru diferența de 1.712 ml, nu s-au întocmit facturi - ca documente justificative, iar veniturile aferente pentru realizarea diferenței nefacturate, din drumul de acces în cauză, nu au fost evidențiate, diminuându-se astfel veniturile societății. în contabilitatea SC P. SA, au fost evidențiate însă cheltuielile aferente procurării materialelor folosite (beton, sorturi, etc.) și a manoperei aferente, aspect care a influențat și el în sens negativ veniturile SC P. SA, diminuând profitul.

Acest drum, a fost însă realizat integral până la 30 iulie 2009, când a fost recepționat, conform proiectului întocmit de SC B.P.S. SRL, astfel că au existat toate elementele necesare pentru estimarea și calculul veniturilor și cheltuielilor realizate de SC P. SA, dar nefacturate.

În acest mod, SC P. SA nu a facturat și înregistrat în contabilitate veniturile aferente realizării celor 1.712 ml de drum de acces spre pensiunea turistică aparținând SC A. SRL, dar a înregistrat cheltuielile aferente, cauzându-se astfel prejudicii bugetului de stat în sumă totală de 55.200 lei (T.V.A. și impozit pe profit).

De asemenea, nu au fost facturate de SC P. SA nici lucrările desfășurate pentru realizarea motelului-restaurant (pensiunea turistică) aparținând SC A. SRL de la Cărpiniș, comuna Gîrbova. Aceste cheltuieli, reprezentau contravaloarea materialelor și prestările de servicii efectuate cu utilaje și au fost.colectate în contul imobilizări în curs de execuție, unde au rămas nefacturate până în timpul controlului dispus de D.I.I.C.O.T. - decembrie 2010, deșii lucrarea a fost finalizată și recepționată conform proiectului, în 26 martie 2009.

Prima instanță a mai reținut că, potrivit situațiilor de lucrări identificate la SC P. SA, în contul precizat anterior - lucrări în curs de execuție, s-au identificat printre alte lucrări aflate în mod real în curs de execuție și cheltuielile efectuate cu șantierul „pensiune turistică Gârbova", care erau în valoare totală de 438.733,66 lei. Această valoare, nu a fost facturată către SC A. SRL, lunar, așa cum reprezentanții SC P. SA erau obligați conform dispozițiilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 și Ordinul M.F. nr. 2222/2006, fiind facturate numai în 13 decembrie 2010 - factura din 2010, doar după declanșarea controlului dispus de D.I.I.C.O.T. și începerea verificărilor de către Garda Financiară Alba la SC I.V. SRL.

Procedând în acest mod, cu privire la realizarea obiectivului „pensiune turistică", SC P. SA, a cauzat un prejudiciu bugetului statului în sumă de 105.296,08 lei, întârziind astfel plata T.V.A.-ului, care se calcula numai la facturare, întrucât prin includerea sumelor prevăzute în situațiile de lucrări întocmite, în contul de imobilizări, impozitul pe profit a fost calculat și plătit. Astfel, deși în această perioadă SC P. SA a solicitat rambursări de T.V.A. și a colectat respectiv dedus T.V.A., prin nefacturarea lucrărilor precizate anterior în valoare de 438.733,66 lei, s-a evitat practic colectarea unei sume mari reprezentând T.V.A. de 105.296,08 lei, amânând astfel, ilegal și nejustificat plata T.V.A.-ului datorat bugetului statului.

Faptul că SC P. SA nu a condus evidențe clare și distincte cu privire la realizarea celor două obiective precizate anterior, face practic imposibilă identificarea certă a tuturor cheltuielilor și lucrărilor efectuate, astfel că s-au luat în considerare din estimări și situații de lucrări parțial identificate, doar valoarea minimală a activităților ce au putut fi reținute ca fiind efectuate. Acest, mod de conducere a evidențelor contabile ale SC P. SA, corelat cu volumul mare de documente justificative și venituri ori lucrări realizate de această societate, avea ca scop tocmai, pierderea respectiv ascunderea printre alte operațiuni a anumitor venituri realizate și neevidențiate, cu scopul sustragerii lor de la taxare.

Pentru niciuna din. lucrările precizate anterior nu s-au întocmit contracte de execuție, SC P. SA sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor și SC A. SRL, inculpații A.L., L.C., G.A. și A. (J.) R., au plătit către cea din urmă societate precizată anterior, până în decembrie 2010, servicii de întreținere spații verzi în valoare de 2000 euro/lună, inclusiv pentru lunile de iarnă, servicii care nu au fost însă prestate efectiv și care au fost contractate doar fictiv, pentru a se realiza transferul acestor sume de bani. Astfel, între SC P. SA și SC A. SA, s-a încheiat contractul de prestări servicii din 2007, semnat în ambele calități de L.A., cu valabilitate până în 31 decembrie 2009, dar prelungit ulterior până în 31 decembrie 2012.

Cu privire la acest contract, întrucât sumele virate alimentau conturile SC A. SRL unde L.A. era acționar și administrator, prima instanță a considerat că nu în mod întâmplător, toate documentele justificative necesare (facturi) au fost înregistrate în evidențele celor două societăți, evidența contabilă fiind condusă corect. Ilegale erau însă de această dată, activitățile faptice contractate, care nu au fost executate în - realitate, fiind realizate doar aparent, scriptic în documentele justificative întocmite.

În acest mod, deoarece cheltuielile efectuate în acest scop, pentru întreținerea spațiilor verzi sunt nedeductibile, pentru că nu generează venituri și erau achitate nedatorat cu privire la un serviciu fictiv prestat,s-au cauzat prejudicii bugetului de stat, prin majorarea artificială a cheltuielilor și diminuarea veniturilor, în valoare de 124.786 lei (impozit pe profit și T.V.A.).

Cu privire la reevaluarea terenurilor, prima instanță a reținut că, în cursul lunii decembrie 2007, SC P. SA a vândut către SC K.S. SA, mai multe parcele de teren (83.949,22 mp) cu valoarea de 2,3 mii euro, echivalentul a 8.096.000 lei (factura din 20 decembrie 2007), pentru care nu s-a calculat și plătit impozitul pe profit aferent diferenței dintre valoarea de achiziție și valoarea de vânzare, așa cum era legal și firesc, ci în baza unei reevaluări anterioare efectuate pro cauza în mai 2007, reevaluare mult apropiată de prețul de vânzare, s-a calculat și plătit ulterior vânzării activelor în cauză, impozit pe profit doar pentru veniturile realizate prin diferența dintre această valoare - stabilită prin reevaluare dar care nu reprezintă o cheltuială efectivă pentru societate și valoarea încasată din vânzare.

Astfel, prin reevaluare, s-a mărit artificial valoarea terenurilor înstrăinate (cu suma de 5.324.884 lei), față de valoarea de achiziție (1.370.770 lei), valoare suplimentară care a fost și ea înregistrată în contabilitate și tratată practic, la îndrumările lui C.D. și din dispoziția numiților A.L. și L.C.I., de către directorul ec. G.A.M., ca o cheltuială deductibilă realizată de societate, aspect evident fals. în acest mod, s-a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 884.874 lei reprezentând impozit pe profit, neachitat nici până în prezent.

De asemenea, prima instanță a mai reținut că, așa cum reiese din declarațiile martorilor audiați și celelalte mijloace probatorii administrate, că numita M.I., director economic la SC P. SA până în luna martie 2008, a refuzat să înregistreze în decembrie 2007, la vânzarea terenului, diferențele de impozit necalculate și neplătite ca urmare a reevaluării activului în cauză, în contul intitulat rezerve din reevaluare, așa cum i s-a dispus de către C.D. și L.C., lucru care a și contribuit la schimbarea acesteia din funcție. Aceste operațiuni financiar-contabile ilegale, au fost realizate însă ulterior, la sfârșitul anului 2008, de numita G.A., tot prin determinarea acesteia realizată de C.D., L.C. și L.A.

Cu privire la redevențele miniere la SC P. SA aferente exploatărilor reale de balast, s-a reținut că acestea nu au putut fi stabilite în prezent, în mod cert și real, deoarece la sfârșitul anului 2010, după începerea vizibilă a verificărilor efectuate de către D.I.I.C.O.T. la mai multe societăți din grupul de firme al inculpaților, dosare întocmite pe teme economice, din dispozițiile inculpaților L.C. și L.A., dar la inițiativa numitului L.C. și cu acceptul inculpatei A.R., inculpații A.E. și Popa Octavian au șters din evidențele sistemelor informatice folosite situațiile reale ale producției, consumului și vânzărilor de balast, sorturi și beton. De asemenea, susn

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-30
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3490/2012
Deliberând asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, inculpatul H.Ș.F. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Acciz
ÎCCJ 2012-10-16
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3287/2012
Deliberând asupra recursurilor declarate de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F. - Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov și inculpatul R.S. împotriva Deciziei pen
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra recursurilor de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 55 din data de 24 iunie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus următoarele, cu privire la inculpații A. și
ÎCCJ 2012-11-19
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3784/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 190 din 25 mai 2012, pronunțata de Tribunalul Prahova, a fost condamnat inculpatul S.G.M., în baza art. 9 alin. (1) lit. a), b) și alin.
ÎCCJ 2014-03-28
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1123/2014
pe timp de 1 an, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor. În temeiul art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe in
Sursă