ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 336/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 336/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra contestației în anulare de față;

În

baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

decizia penală nr. 3848 din 22 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 39154/3/2005, s-au respins ca nefondate

recursurile declarate de inculpații O.K.H. și O.M. împotriva deciziei penale

nr. 24/A din 31 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală.

Au fost obligați recurenții inculpați la

plata sumei de câte 450 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte

50 RON, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorii desemnați din oficiu, până

la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă

arabă s-a plătit din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs

a reținut următoarele:

I. Tribunalul București, secția I penală,

în baza sentinței penale nr. 424/F din 25 mai 2010 pronunțată în Dosarul nr. 39154/3/2005,

a condamnat pe inculpatul O.K.H. la pedeapsa de 16 ani închisoare.

- în baza art. 65 alin. (2) C. pen., a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 Iit. a), b) și c), constând în dreptul de a avea calitatea de administrator

sau membru al consiliului de administrație al vreunei societăți comerciale, pe 10

ani după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 323 C. pen., a condamnat

același inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare.

- în baza art. 33 Iit. a), art. 34 Iit.

b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 16 ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64 Iit.

a), b) și c) C. pen.

- în baza art. 35 alin. (2) C. pen., a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 Iit. a), b) și c), constând în dreptul de a avea calitatea de administrator

sau membru al consiliului de administrație al vreunei societăți comerciale, pe 10

ani după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 88 C. pen., a dedus prevenția

de la 06 aprilie 2005 la 02 august 2005 inclusiv.

- în baza art. 215 alin. (1), (2), (3),

(5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul Q.E.

la pedeapsa de 14 ani închisoare.

- în baza art. 65 alin. (2) C. pen., a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., constând în dreptul de a avea calitatea de

administrator sau membru al consiliului de administrație al vreunei societăți comerciale,

pe 10 ani după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 323 C. pen., a condamnat

același inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare.

- în baza art. 33 lit. a), art. 34

lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 14 ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64

lit. a), b) și c) C. pen.

- în baza art. 35 alin. (2) C. pen., a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. constând în dreptul de a avea calitatea de

administrator sau membru al consiliului de administrație al vreunei societăți comerciale,

pe 10 ani după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, luată prin mandatul

de arestare preventivă din 18 aprilie 2005, nepus în executare.

- în baza art. 215 alin. (1), (2), (3),

(5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat inculpatul O.M.

la pedeapsa de 14 ani închisoare.

- în baza art. 65 alin. (2) C. pen., a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., constând în dreptul de a avea calitatea de

administrator sau membru al consiliului de administrație al vreunei societăți comerciale,

pe 10 ani după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 323 C. pen., a condamnat

același inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare.

- în baza art. 31 alin. (2) C. pen., rap.

la art. 273 din Legea nr. 86/2006, a condamnat același inculpat la pedeapsa de 5

ani închisoare.

- în baza art. 33 lit. a), art. 34

lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 14 ani închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 - art. 64

lit. a), b) și c) C. pen.

- în baza art. 35 alin. (2) C. pen., a

aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., constând în dreptul de a avea calitatea de

administrator sau membru al consiliului de administrație al vreunei societăți comerciale,

pe 10 ani după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, luată prin mandatul

de arestare preventivă din 18 aprilie 2005, nepus în executare la momentul prezentei.

- în baza art. 346 alin. (1) C. proc.

pen., au obligat inculpații O.K.H., Q.E. și O.M., în solidar, la plata către partea

civilă V.T. Corporation a sumei de 480.760 euro echivalent RON la data plății.

- în baza art. 346 alin. (1) C. proc.

pen., au fost obligați inculpații O.K.H., Q.E. și O.M., în solidar, la plata către

partea civilă A.L. AG Viena, prin A. România SA, a sumei de 1.114.223 euro echivalent

RON Ia data plății.

- în baza art. 163 C. proc. pen., s-a luat

măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale celor

trei inculpați până la concurența sumei totale stabilite cu titlul de prejudiciu.

- în baza art. 191 alin. (1), (2) C.

proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpați la câte 10.000 RON cheltuieli

judiciare către stat.

Instanța a fost sesizată prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. nr. 275/P/2003

consecutiv căruia, potrivit art. 300 C. proc. pen., s-a și învestit cu judecarea

cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului O.K.H. pentru săvârșirea

infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, înșelăciune cu consecințe

deosebit de grave prev. de art. 323 C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) și

(5) C. pen., cu aplic. art. 41 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., cu referire

la art. 12 din Legea nr. 508/2004, Q.E., pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere

în vederea săvârșirii de infracțiuni, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave

prev. de art. 323 C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic.

art. 41 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., cu referire la art. 12 din Legea

nr. 508/2004, și O.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii

de infracțiuni, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 323

C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 C. pen.,

și infracțiunea de participație improprie la folosire de acte false la autoritatea

vamală, faptă prev. și ped. de art. 31 alin. (2) C. pen., rap. la art. 178 din

Legea nr. 141/1997, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., cu referire la

art. 12 din Legea nr. 508/2004.

Prin actul de inculpare, s-a dispus totodată

și scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților A.K. pentru infracțiunile prev.

de art. 323 C. pen. și art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., în conformitate cu prev. art. 10 lit. c) C. proc.

pen., M.M. pentru infracțiunile prev. de art. 323 C. pen. și art. 215 alin.

(1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în conformitate

cu prev. art. 10 lit. d) C. proc. pen., U.N., pentru infracțiunile prev. de

art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu

aplic. art. 33 lit. a) C. pen., în conformitate cu prev. art. 10 lit. d) C.

proc. pen., P.M.C. pentru infracțiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3)

și (5) C. pen., art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplic. art. 33 lit. a) C.

pen., în conformitate cu prev. art. 10 lit. d) C. proc. pen.

S-a dispus disjungerea cauzei în vederea

identificării autorului necunoscut care s-a prezentat cu datele de identificare

ale Iui A.K., cât și cu privire la verificarea și cercetarea modului în care s-au

încheiat actele autentice la notariat, precum și cu privire la autorii necunoscuți

care au întocmit în fals adresele prin care A.L. AG Viena și-a dat acceptul pentru

utilizarea în trafic intern și internațional a celor 10 capete tractor marca I.

de către SC R.C. SRL.

În

esență, actul de inculpare a reținut că în perioada septembrie

2001 - octombrie 2002 inculpatul O.K.H., în calitate de președinte al unui grup

de firme, a inițiat și coordonat o grupare criminală la care au aderat și cetățeni

de origine arabă, inculpatul O.M. și Q.E., cu o structură ierarhică bine

definită având ca scop inducerea în eroare

a părților vătămate A.L. AG Viena, SC A. România SA și V.T. Corporation, în vederea

obținerii unui număr de 22 capete de tractor pe care Ie-a exportat în Siria și Egipt

unor societăți care aparțin familiei O. sau se află în cercul lor de interese.

În

scopul desfășurării activității infracționale, grupul i-a

atras pe învinuiții M.M., A.K., U.N. și P.M.C., care au efectuat demersuri pentru

achiziționarea, înmatricularea și exportarea celor 22 capete tractor, fără ca aceștia

să cunoască intenția celor trei inculpați, care urmăreau să nu achite ratele de

leasing și autovehiculele să ajungă în Siria.

Hotărând soluționarea în fond a cauzei

penale prin condamnare în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C.

proc. pen., după efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art. 288 -

art. 291 C. proc. pen. în cursul căreia au fost administrate probele strânse la

urmărirea penală și alte probe noi - instanța fondului a examinat și apreciat materialul

probator, confirmând existența faptelor ilicite, deduse judecății și vinovăția penală

a autorilor acestora, sens în care a reținut următoarele:

Inculpații s-au sustras cercetării judecătorești.

S-a procedat la audierea prin comisie rogatorie

a martorilor G.A.K.S. și A.N.K.

S-au făcut demersuri în scopul audierii

prin comisie rogatorie a inculpatului M.M.

Prima adresă a fost înaintată Ministerului

de Justiție la data de 19 noiembrie 2007.

S-au solicitat informații cu privire la

stadiul efectuării comisiei rogatorii la fiecare din următoarele termeni de judecată

fără ca Ministerul Justiției să fie în măsură de dea un răspuns concret cu privire

la rezultatul acesteia.

Întrucât

nu existau posibilități legale pentru a

obliga autoritățile judiciare irakiene a răspunde solicitărilor instanței române,

Tribunalul a revenit asupra acestei solicitări la ultimul termen de judecată ca

urmare a constatării imposibilității îndeplinirii acestei activități procesuale.

Analizând materialul probator efectuat

în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut

că, în cursul anului 2002, inculpații O.K.H., Q.E. și O.M. au stabilit și pus în

aplicare o metodă elaborată de obținere de foloase ilicite cu aparență de legalitate.

În concret, persoana care emitea dispozițiile

necesare și coordona activitatea celorlalți inculpați și persoane implicate a fost

O.K.H., de executarea ordinelor ocupându-se în mod direct inculpații M.O. și Q.E.

Activitatea infracțională desfășurată de

cei trei inculpați care face obiectul prezentei cauze a avut ca scop obținerea de

capete tractor în sistem leasing, ce urmau ca în realitate să fie scoase din țară

și înmatriculate pe firmele inculpatului O.K.H. (sau ale celorlalți membri ai familiei

acestuia) din Turcia, evident fără a mai fi achitate ratele de leasing.

Contractele urmau a fi încheiate prin societăți

preluate în cadrul grupului condus de către inculpatul O.K.H. și administrate de

persoane fictive, folosindu-se datele de stare civilă ale unor persoane de origine

arabă racolate de inculpații M.O. și Q.E. sub pretextul ajutorului dat acestora

în vederea obținerii unor vize de ședere temporară în România.

Pentru a prezenta credibilitate, aceste

firme erau prezentate ca făcând parte din grupul M. condus de inculpatul O.K.H.,

care se folosea de renumele său în mediul de afaceri pentru a convinge părțile vătămate

să încheiere contracte de leasing.

Mai exact, inculpații M.O. și Q.E. aveau

ca sarcină atragerea unor cetățeni, cu precădere de origine arabă, cărora li se

promitea asigurarea unor locuri de muncă în România la grupul de firme condus de

O.K.H. Sub pretextul obținerii vizelor de ședere temporară, cei doi inculpați foloseau

documentele acestora pentru înființarea de noi societăți comerciale în cadrul grupului,

fără ca persoanele cărora li s-au folosit documentele să cunoască că au devenit

asociați sau administratori Ia societățile nou înființate.

Societățile ce au fost folosite pentru

a induce în eroare părțile vătămate au fost SC C.C. SRL și SC R.C. SRL, societăți

ce fuseseră preluate de inculpatul Q.E. la indicațiile inculpatului O.K.H.

Situația de fapt și prezentarea materialului

probator a evidențiat activitățile inculpaților, mai întâi situația achiziționării

în sistem leasing a 10 capete de tractor de la A.L. AG Viena și ulterior achiziționarea

a 5 și respectiv 7 capete de tractor de la A. România SA și V.T. Corporation.

I. Tribunalul a reținut că pentru înființarea

SC R.C. SRL au fost folosite datele de stare civilă ale numitului A.K., ce a fost

adus în România de inculpații O.K.H. și M.O., iar documentele sale de identitate

au fost luate de cei doi inculpați sub pretextul obținerii unei vize de ședere și

folosite de cei doi inculpați pentru înființarea SC R.C. SRL.

Societatea R.C. a fost folosită în scopul

inducerii în eroare a A.L. AG Viena, în modalitatea expusă, cei trei inculpați reușind

să obțină încheierea unui contract de leasing privind 4 autotractoare marca I.E.S.

și 6 autotractoare marca I.E.T., ce au fost preluate de inculpatul O.K.H. și transportate

în Turcia, unde au fost înmatriculate și folosite în cadrul firmelor pe care le

deținea în această țară împreună cu membrii familiei, fără a achita ratele de leasing

stabilite prin contract cu partea vătămată.

Mai exact, acest act material s-a desfășurat

în modalitatea următoare:

Martorul P.M.C. a fost cooptat în cadrul

grupului M. promițându-i-se angajarea în funcția de director în cadrul SC R.C. SRL,

promisiune făcută direct de inculpatul O.K.H.

Martorul a fost împuternicit să reprezinte

SG R.C. SRL în vederea negocierilor și întocmirii documentației în vederea încheierii

contractului de leasing cu partea vătămată.

Ulterior, fără a avea cunoștință de scopul

indicațiilor date lui de inculpați, a răspuns de întocmirea formalităților vamale

și de înmatricularea, parcarea și îmbarcarea unui număr de 10 autotractoare marca

I. și trimiterea acestora în Siria.

În

același scop a fost cooptat în cadrul grupului și martorul

U.N. Astfel cum a rezultat din declarațiile acestui martor, acesta a fost racolat

de o persoană care s-a prezentat sub identitatea falsă de A.K. Identitatea reală

a acestei persoane nu a putu fi stabilită. Martorul a fost împuternicit prin procură

specială de către această persoană, în calitate de administrator cu puteri depline

a SC R.C. SRL.

Mai mult, printr-o hotărâre a adunării

generale a asociaților din 11 ianuarie 2002, Q.E. a devenit asociat unic în cadrul

societății, iar procura specială prin care martorul U.N. a fost împuternicit poartă

data de 08 februarie 2002, condiții în care Tribunalul a reținut că identitatea

pretinsului fost administrator era fictivă, iar scopul desemnării martorului U.N.

ca administrator era acela de a evita implicarea directă, nominală, a celor trei

inculpați în aceste proceduri comerciale.

În

această calitate martorul U.N. a însoțit pe martorul P.M.C.

la negocierile cu partea vătămată și a semnat contractul de leasing ca reprezentant

al societății beneficiare.

La data de 03 decembrie 2001, SC R.C. SRL

a transmis către SC C.R. SRL o scrisoare de intenție, prin care și-a exprimat intenția

de a achiziționa în sistem leasing 10 autotractoare marca I., societate finanțatoare

fiind A.L. AG Viena.

Din partea SC R.C. SRL s-au prezentat inițial

la negocieri martorii B.D. și L.F., care au depus documentația.

Ulterior, societatea a fost reprezentată

de martorii B.D. și P.M.C., iar ulterior de acesta din urmă și de martorul U.N.

Relevant în acest sens este că atât la

debutul negocierilor, cât și ulterior SC R.C. SRL a fost prezentată ca făcând parte

din grupul M. aparținând inculpatului O.K.H., reprezentanților părții vătămate consolidându-li-se

convingerea că întregul demers era inițiat la directivele exprese ale acestui inculpat.

În

acest sens, Tribunalul a reținut că martorul B.D. avea calitatea

reală de director la departamentul de importuri din cadrul grupului M. și era direct

subordonat inculpatului O.M., vicepreședintele grupului.

În

plus s-au prezentat înscrisuri din care rezulta că SC M.E.

SRL, prin inculpatul O.M., închiria SC R.C. SRL un imobil în vederea desfășurării

activităților acestei din urmă societăți.

S-a reținut că caracterul fictiv al acestei

societăți rezultă și din împrejurarea că acest contract de închiriere era semnat

din partea SC R.C. SRL de un anume A.K. Acesta a fost audiat relatând că semnătura

nu îi aparține, nu are cunoștință de existența acestui contract și nu cunoaște cine

a semnat în locul său acest act.

II. Din declarațiile martorilor ce au participat

la aceste negocieri a rezultat că numele inculpatului O.K.H. a fost vehiculat des,

acesta fiind prezentat ca persoana ce a dorit încheierea acestui contract.

În

data de 07 martie 2002 a fost încheiat un contract de leasing

financiar între partea civilă A.L. AG Viena și SC R.C. SRL și în baza acestui contract

au fost predate societății beneficiare 10 autotractoare marca I., care au fost depozitate

de martorul U.N. în spațiul închiriat de SC M.E. SRL, unde au staționat până la

data de 16 iunie 2002.

Pentru a putea transporta cele 10 capete

de tractor în Siria a fost încheiat un contract de închiriere între SC R.C. SRL

și E.D.I. din Egipt - contractul din 16 mai 2002, acestea urmând a fi utilizate

în trafic internațional între Egipt și Sudan pentru transportul materialelor de

construcții.

S-a încercat exportarea capetelor de tractor

procedându-se la îmbarcarea lor pe motonava S. sub pavilion sirian. Exportul nu

a mai avut loc ca urmare a avizului negativ al Direcției Regionale Vamale Constanța

care a constatat că în contractul inițial de leasing încheiat cu partea civilă se

prevedea în mod expres faptul că autotractoarele nu puteau fi închiriate unor terți

până la achitarea integrală decât cu acceptul firmei de leasing, iar SC R.C. SRL

nu produsese acest accept.

Ulterior, martorul P.M.C. a informat autoritățile

vamale că a fost reziliat contractul de închiriere cu E.D.I. Egipt și a prezentat

de această dată un contract de prestări serivicii încheiat cu aceeași societate,

din 20 iulie 2002, conceput de M.O. și O.K.H., care prevedea ca SC R.C. SRL să efectueze

transporturi internaționale pe ruta Egipt - Siria - Turcia - Bulgaria - România

în contul E.D.I. Egipt.

Contractul era valabil până la data de

01 octombrie 2002, dată la care autotractoarele urmau să revină în România.

Autoritățile vamale române au emis liberul

de vamă după ce a solicitat lămuriri suplimentare SC R.C. SRL. Între documentele

înaintate de această societate Biroului Vamal Constanța s-a regăsit și o adresă

din partea A.L. AG Viena, prin care se confirmă libera utilizare de către SC R.C.

SRL a autotractoarelor marca I.

Autotractoarele au părăsit țara cu nava

A.K.F., sub pavilion sirian, la începutul lunii august 2002, cu destinația Siria,

port de descărcare Tartous.

La data de 15 noiembrie 2002, partea civilă

A.L. AG Viena a sesizat organele de poliție cu privire la săvârșirea infracțiunii

de înșelăciune de către reprezentanții SC R.C. SA.

Valoarea totală a contractului de leasing

a fost de 662.334 euro, plus o valoare reziduală de 139.398 euro. Din această sumă,

s-a achitat doar un avans de 69.699 euro.

După părăsirea teritoriului României de

către cele 10 autotractoare, SC R.C. SRL nu a mai achitat ratele contractului de

leasing, iar reprezentanții părții civile nu au mai putut contacta pe administratorul

acestei societăți.

Tribunalul a reținut că, după scoaterea

din țară, autotractoarele remise de partea civilă reprezentanților SC R.C. SRL au

fost înmatriculate la Ministerul Transportului - Direcția de Transport a Municipiului

Homs - Siria, în numele firmelor M.O.T., aparținând inculpatului O.K.H. prin rudele

sale.

Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă,

a fost dovedită pe baza declarațiilor martorilor audiați în cauză, coroborate cu

înscrisurile administrate.

Audiat inițial în calitate de învinuit,

martorul P.M.C. a dat declarații extrem de detaliate cu privire la implicarea sa

în încheierea contractelor, relatând că a fost angajat în cadrul grupului de firme

M. ca urmare a unui anunț publicat într-un cotidian național.

În

mod constant, martorul a arătat că era subordonat inculpatului

O.K.H., directorul grupului de firme, și primea indicații concrete de la inculpatul

O.M.

Același martor a mai arătat că, încă de

la momentul angajării sale inculpatul O.K.H. i-a trasat ca sarcină prospectarea

pieței în vederea achiziționării de capete de tractor. Directivele concrete privind

negocierile cu părțile civile Ie-a primit de la inculpatul O.M., în condițiile în

care deciziile finale erau luate de inculpatul

O.K.H., al cărui acord expres era necesar pentru negocierea

fiecăreia dintre clauzele contractuale. Martorul arată că tot inculpatul O.K.H.

se ocupa în mod direct de efectuarea plăților.

Tribunalul a reținut din declarațiile acestui

martor că, după ce a fost informat de acesta că firmele existente din cadrul grupului

nu sunt considerate de partea civilă A.L. AG Viena ca viabile, în zilele următoare,

personal, inculpatul O.K.H. a înmânat martorului actele în original ale SC R.C.

SA.

Martorul a constatat că persoana care figura

ca administrator al acestei firme - A.K. - era de fapt angajat ca șef atelier construcții

metalice.

La finalizarea negocierilor, a solicitat

inculpatului O.K.H. lămuriri cu privire la persoana care va semna contractul de

leasing pentru SC R.C. SRL, a doua zi inculpatul O.K.H. i l-a prezentat pe martorul

U.N. ca și împuternicit pentru a reprezenta această societate.

După semnarea contractului, martorul P.M.C.

s-a ocupat de rezolvarea problemelor apărute cu privire la acceptul Direcției Vamale

Port Constanța, contractele și actele necesare fiindu-i înmânate de inculpatul O.K.H.

Între actele depuse la această autoritate

de către martor - acte înmânate lui de către inculpatul O.M. - s-a aflat o adresă

apărând a fi emisă de A.L. AG Viena prin care se atesta că SC R.C. SA avea dreptul

de liberă utilizare a autotractoarelor marca I. în traficul internațional.

După demararea cercetărilor s-a constatat,

în urma verificării registrelor acestei societăți, că A.L. AG Viena nu a emis nici

o adresă către Direcția Generală a Vămilor prin care să se ateste că SC R.C. SRL

era îndreptățită să utilizeze cele 10 tractoare marca I. în traficul intern și internațional.

Atribuțiile martorului au încetat la momentul

finalizării formalităților vamale.

Conform declarațiilor acestui martor, inculpatul

O.K.H. a avut o reacție foarte tăioasă în momentul în care l-a informat că reprezentanții

SC C.R. SA i-au solicitat lămuriri în legătură cu plata ratei de leasing, inculpatul

interzicându-i să mai ia legătura cu reprezentanții SC C.R. SA și obligându-l să

predea cartela telefonică imediat inculpatului O.M. pentru a nu putea fi contactat

de reprezentanții SC C.R. SA sau A.L. AG. Inculpatul O.K.H. a avut aceeași poziție

și după ce martorul l-a informat că a fost chestionat de organele de poliție, interzicându-i

acestuia să declare orice cu privire Ia acest contract. La rândul său inculpatul

O.M. l-a șicanat pe martor reproșându-i diverse aspecte legate de activitatea ș.a.

și oprindu-i salariul, profitând și de împrejurarea că martorul acceptase să lucreze

în lipsa unui contract de muncă înregistrat (la solicitările inculpatului O.K.H.,

care nu dorea să achite impozite suplimentare).

Martorul a sistat contactele cu cei doi

inculpați după audierea sa de organele de poliție.

Tribunalul a reținut - din declarațiile

martorului U.N. - că acesta a fost racolat de către o persoană care s-a prezentat

sub identitatea de A.K. și sub promisiunea angajării sale în cadrul SC R.C. SRL

despre care știa că face parte din grupul de firme M. al inculpatului O.K.H. a fost

de acord să participe la încheierea unui contract de leasing ca împuternicit în

locul numitului A.K. În aceste împrejurări l-a cunoscut direct și pe inculpatul

O.M., căruia i-a și solicitat lămuriri în legătură cu promisiunea de angajare făcută

de pretinsul A.K., fiind însă amânat sub diverse pretexte.

I s-a prezentat acestui martor fotografia

persoanei care are în mod real identitatea de A.K., martorul nerecunoscând această

persoană ca fiind cel care l-a racolat.

Această împrejurare a fost confirmată și

de martorul A.K., care a declarat că, în cursul anului 1997 a fost convins de inculpatul

O.K.H. - angajatorul său - să vină în România și să lucreze în cadrul grupului de

firme M., unde urma să realizeze construcții metalice, obținerea pașaportului fiindu-i

facilitată de inculpatul O.M.

Din declarațiile acestui martor, Tribunalul

a reținut că, în scopul facilitării obținerii vizei permanente de ședere în România,

în temeiul unui contract de muncă, i-a remis inculpatului O.K.H. pașaportul, acest

act rămânând în posesia inculpatului timp de o lună.

Ulterior, martorul a aflat de la un alt

angajat al firmei că motivul pentru care i s-a acordat viză a fost faptul că pe

numele său s-a înființat o firmă, aspect pe care martorul i l-a reproșat inculpatului

O.K.H., care i-a replicat că în România „lucrurile se întâmplă după cum dorește

el” și i-a cerut expres să nu se implice în afacerile firmei.

Relevante au fost apreciate și declarațiile

martorului S.G. care a relatat că a venit în România la solicitarea inculpatului

O.M., sub pretextul de a lucra ca și contabil la o firmă din cadrul grupului inculpatului

O.K.H. Sub pretextul de a i se facilita obținerea vizei permanente de ședere în

România, martorul a dat inculpatului O.M. actele sale de identitate. La un moment

dat martorului i s-a solicitat, din partea aceluiași inculpat, să semneze două acte,

fără a cunoaște conținutul acestuia. Datele de identificare ale martorului au fost

utilizate pentru preluarea societății SC R.C. SA - atât numele, cât și semnătura

acestui martor se regăsesc pe hotărârea adunării generale a asociaților din 11

februarie 2001, prin care administrator al societății era desemnat inculpatul Q.E.

Martorul precizează că nu a semnat niciodată astfel de documente.

Declarații similare a dat și martorul N.E.,

care a fost adus în România în aceleași condiții și tot sub pretextul obținerii

unei vize permanente a dat actele sale inculpatului O.M., ulterior datele de stare

civilă și numele martorului fiind folosite pentru preluarea SC R.C. SA - martorul

figurează ca asociat în această societate fără a avea cunoștință și fără a semna

vreun act legat de această firmă.

Inculpatul O.K.H. a declarat cu ocazia

audierii în faza urmăririi penale că nu cunoaște nici un aspect cu privire la activitățile

firmelor SC R.C. SRL și SC C.C. SRL și nici despre încheierea contractelor de leasing.

Apărările inculpatului au fost infirmate

însă de întreg materialul probator administrat în cauză, și în special declarațiile

martorilor ce au fost expuse mai sus.

Atât declarațiile martorilor indicați mai

sus, cât și ale martorilor ce au participat la încheierea primului contract de leasing

cu A.L. AG Viena privind 10 capete de tractor, respectiv N.E.M., A.G.B., din cadrul

SC C.R. SRL, A.G., acești martori declarând că la negocierea contractului de leasing

cu SC R.C. SRL persoanele prezente din partea acestei societăți l-au indicat pe

O.K.H. ca persoana care direcționa explicit negocierile pentru SC R.C. SRL în calitate

de director al grupului M. din care făcea parte această societate.

Martorul A.G.B. a indicat în declarațiile

date la urmărire penală că în momentul în care a încercat să ia legătura cu persoanele

cu care negociase în mod direct, U.N. și P.M.C., întrucât constatase neplata ratei

de leasing, a fost informat de aceștia că au încetat orice colaborare cu grupul

M., ulterior nemairăspunzând nici la telefon.

În

același sens au fost și declarațiile martorilor G.R. și B.D.,

care au declarat că încheierea contractului de leasing pentru cele 10 capete de

tractor cu A.L. AG Viena a fost direcționată de inculpatul O.K.H., prin intermediul

inculpatului O.M., care dădea efectiv indicațiile primite de la acesta.

Destinația finală a tractoarelor achiziționate

de la A.L. AG Viena așa cum a fost reținută în actul de sesizare a fost confirmată

de înscrisurile puse de la dispoziție de martorul K.A., înscrisuri din care rezultă

că acestea au fost înmatriculate la Ministerul Transporturilor - Direcția de Transport

a municipiului Homs - Siria pe numele societății M.O.T., aparținând membrilor familiei

inculpatului O.K.H.

Implicarea inculpatului O.M. a rezultat

din materialul probator expus anterior, toate persoanele audiate prezentându-l ca

fiind persoana ce a coordonat încheierea contractului de leasing în numele inculpatului

O.K.H. Relațiile de rudenie dintre cei doi sunt un indiciu în plus de coeziunea

rezoluției infracționale.

La. rândul său, inculpatul Q.E. a fost

inclus de ceilalți doi coinculpați și a participat la punerea în aplicare a rezoluției

infracționale, participația acestuia rezultând din contribuția inculpatului la preluarea

SC R.C. SRL, această preluare făcându-se la indicațiile inculpatului O.K.H.

Tribunalul a reținut că acest inculpat

a fost administrator al SC R.C. SA, astfel cum rezultă din hotărârea adunării generale

a asociaților din 11 ianuarie 2002, prin care Q.E. a devenit asociat unic în cadrul

acestei societăți, iar procura specială dată ulterior martorului U.N. de către pretinsul

A.K. probează faptul că intenția celor trei inculpați era ca nici inculpatul Q.E.

să nu aibă contact direct cu reprezentanții părților vătămate și să nu aibă o implicare

oficială, vizibilă, în încheierea contractelor de leasing.

Activitatea infracțională a inculpatului

în demersurile făcute pentru inducerea în eroare a SC A.L. România SRL și V.T. Corporation

au relevat reaua-credință a acestui inculpat și împrejurarea că era la curent cu

scopurile ilicite ale inculpaților O.K.H. și O.M.

În aceeași perioadă și într-o manieră similară

au fost induși în eroare reprezentanții părților civile SC A.L. România SRL și V.T.

Corporation, obținându-se în aceeași modalitate un număr de 5 capete tractor marca

I. și respectiv un număr de 7 capete tractor marca V., ce-au fost însușite de cei

trei inculpați și înmatriculate pe societățile din Siria ale inculpatului O.K.H.

fără a se mai achita părților civile ratele de leasing.

La data de 10 mai 2002, partea civilă SC

A.L. România SRL a încheiat cu SC C.C. SRL, reprezentată de inculpatul Q.E., și

care făcea parte din grupului M. condus de inculpatul O.K.H., un contract de leasing

privind 5 autovehicule marca I., valoarea totală a fiind de 382.190 euro.

La data de 20 septembrie 2002, între SC

C.C. SRL și D.C.I.E. Cairo, Egipt, s-a încheiat un contract de prestări servicii

prin care autocamioanele achiziționate de SC C.C. SRL în sistem leasing urmau să

efectueze transporturi internaționale de produse congelate pe ruta Egipt - România.

La încheierea contractelor au participat inculpații Q.E. și M.M. În baza acestui

contract cele 5 camioane marca I. au fost îmbarcate din Portul Constanța pe motonava

L. sub pavilion sirian, având destinația Egipt la data de 17 octombrie 2002, părăsind

România la data de 18 octombrie 2002.

Primul termen scadent al ratei de leasing

a fost stabilit pentru data de 23 noiembrie 2002, dată la care societatea beneficiară

nu a achitat rata de leasing.

Cele 5 capete tractor au fost livrate în

Siria proprietarilor firmelor M.O. CO și Z.T.F. CO, firmele de transport aparținând

rudelor inculpatului O.K.H.

SC C.C. SRL a achiziționat și un număr

de 7 capete tractor marca V. în sistem leasing de la V.T. Corporation, încheindu-se

în acest sens contractul de leasing din data de 07 mai 2002.

Valoarea contractului era de 1.529.239

euro, și avea ca obiect achiziționarea unui număr de 15 unități capete tractor marca

V., din care au fost livrate beneficiarului un număr de 7 tractoare la data de 14

iunie 2003, pentru care s-a achitat un avans inițial, urmând ca restul tractoarelor

să fie livrate după plata primei rate de leasing.

Și cele 7 capete de tractor marca V. livrate

au făcut obiectul contractului de prestări servicii cu D.C.I.E. Cairo, Egipt, și

au fost scoase din România cu aceeași navă și la aceeași dată.

Și acestea au fost livrate proprietarilor

firmelor M.O. CO și Z.T.F. CO, firme de transport aparținând rudelor inculpatului

O.K.H., fără ca părții civile V.T. Corporation să îi fie achitată vreo rată de leasing.

Tribunalul a reținut această situație de

fapt, ca urmare a analizei mijloacelor probatorii expuse mai jos.

Declarațiile martorului P.M.C. date atât

în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, în care a declarat

că știa că societatea SC C.C. SRL era administrată de martorul M.M., apropiat al

inculpatului O.K.H., și această firmă făcea parte tot din grupul de firme M. Martorul

s-a ocupat de înmatricularea celor 12 capete de tractor achiziționate în sistem

leasing  prin această societate, la indicația directă a inculpatului M.O. Relevant

este și faptul că acest inculpat i-a solicitat martorului să urgenteze înmatricularea

autotractoarelor întrucât martorul M.M. ar fi condiționat restituirea unei sume

de 20.000 dolari S.U.A. de înmatricularea tractoarelor.

Reaua-credință a inculpaților a fost confirmată

și de comportamentul SC C.C. SRL după obținerea fizică a capetelor de tractor. Martorul

A.B.A., la data faptei angajat al V.T. Corporation având ca atribuții urmărirea

executării contractelor de leasing, a relatat în declarațiile date în cele două

faze procesuale că la momentul la care a constatat că SC C.C. SRL nu a achitat prima

rată de leasing a procedat la notificarea societății, executorul judecătoresc comunicând

că la adresa indicată nu locuiește nimeni. Martorul nu a putut contacta reprezentanții

firmei debitoare.

Martorul T.M., audiat în cursul urmăririi

penale, cât și în cursul judecății, administrator al societatea A.S. și care s-a

ocupat de transportarea celor 12 capete tractor, a cofirmat faptul că de realizarea

efectivă a formalităților vamale s-a ocupat inculpatul Q.E., acesta fiind persoana

care l-a contactat direct și i-a transmis actele în vederea transportului.

Inculpatul Q.E. era administratorul SC

C.C. SRL, această calitate a inculpatului fiind confirmată de martorii B.S. și G.M.A.

angajați în cadrul grupului de firme M.

Martorul R.I.I. a confirmat că la negocierile

cu V.T. Corporation au participat pentru SC C.C. SRL inculpatul Q.E. și martorul

M.M., martorul relatând că a fost surprins de faptul că cei doi nu au negociat condițiile

contractului, ci au acceptat condițiile standard. De asemenea, se cunoștea faptul

că SC C.C. SRL face parte din grupul de firme M.

Relevante în acest sens au fost și declarațiile

martorului L.A., care a relatat că a dat aviz negativ încheierii contractului de

leasing de către V.T. Corporation cu SC C.C. SRL întrucât cunoștea faptul că grupul

de firme M. era implicat în afaceri dubioase, cunoscându-se în mediul de afaceri

că inculpatul O.K.H. face afaceri la limita legii și nu își onorează obligațiile,

în plus dosarul de creditare al SC C.C. SRL era atât de bine întocmit încât trezea

suspiciuni.

Din declarațiile celor doi martori Tribunalul

a reținut că inculpații au prezentat voit condiții atât de favorabile - practic

de nerefuzat - partenerului încât să obțină facil încheierea contractului de leasing.

Acceptarea unor termeni contractuali ce ar fi fost oneroși pentru beneficiar relevă

intenția inculpaților de a nu-și respecta obligațiile contractuale.

Declarațiile martorului M.M. date în cursul

urmăririi penale sunt în același sens și confirmă acuzațiile aduse inculpaților

prin actul de sesizare. Martorul a declarat că inculpații O.K.H. și O.M. i-au solicitat

să asigure traducerea în cadrul negocierilor ce vor fi purtate de inculpatul Q.E.

cu reprezentanții V.T. Corporation. Martorul urma să primească sume de 50 sau 100

dolari S.U.A. lunar pentru fiecare cap de tractor. Martorul a declarat că după finalizarea

negocierilor a cerut inculpatului O.K.H. aceste sume însă i s-a răspuns că tractoarele,

au fost furate de către egipteni, ulterior martorul aflând că fuseseră înmatriculate

pe firmele din Siria ale acestui inculpat.

Destinația efectivă a capetelor de tractor

obținute în această modalitate rezultă din relațiile furnizate de Interpol Damasc

- Siria cu adresa numărul din 04 august 2003, capetele de tractor fiind livrate

în Siria proprietarilor M.O. CO și Z.T.F. CO, ambele fiind firme de transport și

aparținând rudelor inculpatului O.K.H.

S-a reținut că implicarea directă a inculpaților

O.K.H., O.M. și Q.E. rezultă din modalitatea în care a fost pusă la punct și realizată

efectiv rezoluția infracțională, negocierea și încheierea acestor contracte de leasing

având loc în aceeași perioadă cu obținerea celor 10 capete de tractor de la A.L.

AG Viena, în modalitatea expusă.

Sub aspectul încadrării juridice, faptele

inculpatului O.K.H. - de a se asocia cu ceilalți doi coinculpați în vederea inducerii

în eroare a părților vătămate A.L. AG Viena și V.T. Corporation, în scopul obținerii

pe nedrept a 10 capete de tractor - prin încheierea unui contract de leasing de

către SC R.C. SRL și 12 capete de tractor prin încheierea unui contract de leasing

de către SC C.C. SRL - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de asociere

în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen. și înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5)

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța de fond a mai arătat că reținerea

disp. art. 41 alin. (2) C. pen. este justificată de unicitatea rezoluției infracționale,

relevată de modalitatea similară în care au fost induse în eroare părțile vătămate,

perioada scurtă scursă între actele materiale, similaritatea foloaselor necuvenite

ce s-au urmărit a se obține.

La individualizarea judiciară a pedepselor

ce au fost aplicate pentru aceste infracțiuni, Tribunalul a avut în vedere, conform

art. 72 C. pen., modalitatea și împrejurările concrete ale comiterii faptelor, modalitatea

extrem de elaborată în care a fost conceput planul infracțional, varietatea metodelor

adoptate pentru a evita o ulterioară tragere la răspundere penală (cooptarea unor

cetățeni turci în grupul de firme condus de inculpat și folosirea actelor de identitate

ale acestora în scopul falsificării actelor privitoare la societățile utilizate

în scopul inducerii în eroare a părților civile, folosirea unor persoane - martorii

P.M.C., U.N. - pentru a evita implicarea directă în relațiile cu părțile civile),

valoarea extrem de mare a prejudiciului produs, cât și împrejurarea că nu a fost

recuperat nici în prezent.

De asemenea, s-a avut în vedere poziția

procesuală constant nesinceră a inculpatului, împrejurarea că a încercat să tergiverseze

prin orice modalități efectuarea cercetării judecătorești, iar ulterior s-a sustras

cercetării judecătorești, poziție procesuală ce de altfel reprezintă expresia constantă

a concepției inculpatului cu privire la relevanța eforturilor organelor judiciare

române - concepție conform căreia în România lucrurile decurg conform voinței inculpatului

- și care rezultă din declarațiile martorilor angajați în cadrul grupului de firme

al inculpatului.

Față de toate aceste împrejurări, s-a apreciat

că se impune aplicarea unor pedepse mai ferme, pentru a da expresie atât scopului

de exemplaritate, cât și scopului reeducativ, fiind evident că numai executarea

unei perioade mai îndelungate în regim de detenție - cu posibilitatea urmării mai

temeinice a programelor de reeducare organizate în cadrul sistemului penitenciar

român - ar putea contura inculpatului o imagine corectă cu privire la gravitatea

și semnificația legală a comportamentului său ilicit și totodată ar înlătura o concepție

neinspirată cu privire la presupusul beneficiu al unei impunități de facto în fața

autorităților judiciare române.

S-a apreciat că gravitatea faptelor impune

și interzicerea dreptului de vot, îndeosebi atitudinea constantă a inculpatului

vis-a-vis de autoritățile statale române relevând dincolo de dubiu că posibilitatea

ca acesta să se exprime în privința unor probleme esențiale pentru societatea română

ar avea doar caracter nefast. De asemenea, împrejurarea că inculpatul a săvârșit

fapta în exercitarea și profitând de atribuțiile deținute în calitate de administrator

al unor societăți comerciale impune și interzicerea dreptului.de a avea calitatea

de administrator sau membru al consiliului de administrație al vreunei societăți

comerciale.

S-a constatat că inculpatul a fost arestat

preventiv de la data de 06 aprilie 2005 când s-a dispus reținerea inculpatului O.K.H.

pentru 24 de ore, până la data de 02 august 2005, dată la care a fost admis recursul

inculpatului împotriva încheierii din data de

11 iulie 2005, dată de Tribunalul București, prin care se

dispusese prelungirea măsurii arestării preventive.

S-a mai arătat că fapta inculpatului Q.E.

- care în perioada septembrie 2001 - octombrie 2002 s-a asociat cu inculpații O.K.H.

și O.M. în scopul inducerii în eroare a părților civile A.L. AG Viena și V.T. Corporation

în scopul obținerii pe nedrept a 10 capete de tractor - prin încheierea unui contract

de leasing de către SC R.C. SRL și 12 capete de tractor prin încheierea unui contract

de leasing de către SC C.C. SRL - întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor

de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen. și

înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2),

(3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Disp. art. 41 alin.

(2) C. pen. sunt atrase de unicitatea rezoluției infracționale, relevată de modalitatea

similară în care au fost induse în eroare părțile vătămate, perioada scurtă scursă

între actele materiale, similaritatea foloaselor necuvenite ce s-au urmărit a se

obține.

La individualizarea judiciară a pedepselor

ce au fost aplicate pentru aceste infracțiuni, Tribunalul a avut în vedere criteriile

de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și a observat modalitatea și împrejurările

concrete de comitere a faptelor, caracterul extrem de elaborat al planului infracțional,

valoarea prejudiciului produs, împrejurarea că inculpatul s-a sustras urmăririi

penale și cercetării judecătorești, față de acesta emițându-se mandat de arestare

preventivă în lipsă la data de 18 aprilie 2005 (prin încheierea din această dată

de Tribunalului București, secția a lI-a penală, emisă în Dosarul nr. 2440/2005),

mandat ce nu a fost pus în executare nici în prezent, condiții în care apreciază

că scopurile de exemplaritate și reeducativ nu vor putea fi atinse decât prin aplicarea

unor pedepse mai ferme.

S-a arătat că se impune aplicarea pedepsei

complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)

- constând în dreptul de a avea calitatea de administrator sau membru al consiliului

de administrație al vreunei societăți comerciale, pe 10 ani după executarea pedepsei

principale aplicate pentru infracțiunea de înșelăciune. Rațiunile acestei măsuri

fiind identice ca și în cazul inculpatului O.K.H., având în vedere și poziția procesuală

a inculpatului care s-a sustras procesului penal, dar și decizia nr. 24/2007 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, în soluționarea recursului

în interesul legii, prin care s-a stabilit că pedeapsa complementară a interzicerii

unor drepturi se aplică în condițiile art. 65 C. pen. și inculpaților cetățeni străini.

În

baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus menținerea

măsurii arestării preventive a inculpatului, luată prin mandatul de arestare

preventivă din 18 aprilie 2005, nepus în executare la momentul prezentei.

S-a concluzionat că faptele inculpatului

O.M. - care în perioada septembrie 2001 - octombrie 2002 s-a asociat cu inculpații

O.K.H. și Q.E. în scopul inducerii în eroare a părților civile A.L. AG Viena și

V.T. Corporation în scopul obținerii pe nedrept a 10 capete de tractor - prin încheierea

unui contract de leasing de către SC R.C. SRL și 12 capete de tractor prin încheierea

unui contract de leasing de către SC C.C. SRL - întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de

art. 323 C. pen. și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de

art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., aplicarea acestor din urmă dispoziții fiind atrase de unicitatea rezoluției

infracționale, relevată de modalitatea similară în care au fost induse în eroare

părțile vătămate, perioada scurtă scursă între actele materiale, similaritatea foloaselor

necuvenite ce s-au urmărit a se obține.

Fapta inculpatului de a-l determina pe

martorul P.M.C. să se folosească, fără vinovăție, de acte false - respectiv adresă

pretins provenind din partea A.L. AG Viena prin care se menționa că SC R.C. SRL

avea drept de liberă utilizare în traficul internațional a celor 10 capete tractoare

marca I. - la Direcția Generală a Vămilor - Direcția Regională Vamală Interjudețeană

București întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie

la folosire de acte false la autoritatea vamală. Deși la momentul sesizării instanței

fapta era prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, având în vedere că modificările

legislative intervenite prin adoptarea C. vam. prin Legea nr. 86/2006 nu au modificat

nici condițiile de încriminare și nici limitele de pedeapsă, Tribunalul a avut în

vedere noul text de lege ce reproduce identic infracțiunea încriminată inițial prin

textul de lege menționat mai sus. Pentru această faptă, Tribunalul reținând - în

drept - dispozițiile art. 273 din Legea nr. 86/2006, fapta inculpatului întrunind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (2) C. pen.

rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006.

La individualizarea judiciară a pedepselor

ce au fost aplicate pentru aceste trei infracțiuni, Tribunalul a avut în vedere

în condițiile art. 72 C. pen., ca și în cazurile precedente, modalitatea și împrejurările

concrete de comitere a faptelor, valoarea totală extrem de ridicată a prejudiciului

cauzat, împrejurarea că nu a fost recuperat, nici parțial, faptul că acest inculpat

s-a sustras urmăririi penale și cercetării judecătorești fiind emis mandatul de

arestare preventivă în lipsă prin încheierea Tribunalului București, secția a ll-a

penală, din 18 aprilie 2005 (Dosarul nr. 2440/2005), dar și împrejurarea că acest

inculpat acționat la ordinele directe ale inculpatului O.K.H. și nu ar fi desfășurat

activitatea infracțională în lipsa inițiativei acestui inculpat, pentru aceste considerente

aplicând pedepse mai ferme pentru infracțiunile săvârșite, operațiune juridică necesară

pentru a da relevanță scopurilor de exemplaritate și reeducativ al pedepselor. Față

de ultimul argument, ca și în cazul inculpatului Q.E., cuantumul acestora vor fi

mai reduse decât cele aplicate inculpatului O.K.H.

Și acestui inculpat i s-a aplicat pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c)

C. pen. constând în dreptul de a avea calitatea de administrator sau membru al consiliului

de administrație al vreunei societăți comerciale, pe 10 ani după executarea pedepsei

principale, având în vedere aceleași rațiuni referitoare la gravitatea faptelor,

poziția procesuală și natura funcției de care inculpatul s-a folosit pentru săvârșirea

faptelor, cât și decizia nr. 24/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secțiile unite, în soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit

că pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi se aplică în condițiile

art. 65 C. pen. și inculpaților cetățeni străini.

În

baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura

arestării preventive a inculpatului, luată prin mandatul de arestare preventivă

din 18 aprilie 2005, nepus în executare la momentul prezentei.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, Tribunalul

a constatat că partea civilă A.L. AG Viena reprezentată de A.L. România, s-a constituit

parte civilă cu următoarele sume: suma de 732.033 euro, reprezentând valoarea contractului

și valoarea reziduală stabilite prin contractul de leasing încheiat în data de 07

martie 2002 cu SC R.C. SRL. Valoarea prejudiciului se compune din suma de 662.334

euro, valoarea totală a 4 tractoare marca I.E.S. și 6 tractoare marca I.E.T., valoarea

reziduală de 139.398 euro, sume din care se scade suma de 69.699 euro achitată de

SC R.C. SRL la momentul încheierii contractului.

Aceeași parte civilă a solicitat suma de

382.190 euro, reprezentând valoarea contractului de leasing încheiat cu SC C.C.

SRL în data de 10 mai 2002, având ca obiect 5 autovehicule marca I.S.

Partea civilă V.T. Corporation s-a constituit

parte civilă în cursul urmăririi penale și a precizat cuantumul prejudiciului prin

cererea din 21 ianuarie 2008 la suma de 480.760 euro, reprezentând valoarea contractului

încheiat cu SC C.C. SRL la data de 07 mai 2002.

S-a concluzionat - pe latură civilă - că

pretențiile sunt justificate, valorile solicitate reieșind din copiile contractelor

de leasing încheiate cu cele două societăți și depuse la momentul formulării plângerilor

penale.

Pe cale de consecință, au fost obligați

inculpații în solidar la plata către partea civilă V.T. Corporation a sumei de 480.760

euro echivalent RON la data plății și la p