ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1155/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1155/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra recursurilor
penale de față constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 45 din 14 ianuarie 2011
pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-au dispus următoarele:
I.
În baza art. 11
pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul
K.H.
pentru infracțiunile de complicitate la trafic
ilicit de droguri de mare risc, prev. de art. 26 rap. la art. 2 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 143/2000, complicitate la tentativă la infracțiunea de trafic
ilicit internațional de droguri de mare risc, prev. de art. 26 rap. la art. 13
alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu art. 20 C. pen., rap. la art. 3
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,
organizare, conducere
și finanțare a traficului ilicit de droguri de mare risc și a traficului ilicit
internațional de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 10 din
Legea
nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din
16
iunie 2009
).
În baza art. 26 rap.
la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus condamnarea inculpatului
K.H. la pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii
de
complicitate la trafic ilicit de droguri de mare risc (faptă privind transportul
de heroină depistat la data de
11 mai 2010).
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 7 ani.
În baza art. 26 C.
pen. rap. la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu art. 20 C. pen.,
rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe inculpatul
K.H. la pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii
de
complicitate la tentativă la infracțiunea de trafic ilicit internațional
de droguri de mare risc (faptă privind transportul de heroină depistat la data de
11 mai 2010).
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 7 ani.
În baza art.
10 din
Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
s-a dispus condamnarea inculpatului
K.H. la pedeapsa de
16 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
organizare, conducere și finanțare a traficului ilicit de droguri
de mare risc și a traficului ilicit internațional de droguri de mare risc
(în legătură cu transportul de heroină depistat la data de
11 mai 2010).
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 7 ani.
5.
În baza art. 26 C. pen.
rap. la art. 270 alin. (1) și (2) din Legea nr. 86/2006, corob. cu art. 274 din
Legea nr. 86/2006, a fost condamnat inculpatul
K.H. la
pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate
la contrabandă, în formă agravantă.
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 4 ani.
6.
În baza art. 7 din Legea
nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul
K.H. la pedeapsa
de 16 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
inițiere, constituire
și sprijinire a unui grup infracțional organizat (aprilie - mai 2010).
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturior
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 7 ani.
În baza art. 33 lit.
a), 34 lit. b), 35 alin. (3) din C. pen. s-a aplicat inculpatului
K.H.
pedeapsa mai grea, de 16 ani închisoare și 7 ani
interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
În temeiul art. 71 C.
pen., pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev.
de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
În temeiul art. 88 C.
pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 13
mai 2010, la zi, menținând starea de arest a inculpatului, în baza art. 350 C.
proc. pen.
II.
În baza art. 2
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus condamnarea inculpatului
B.O.
la pedeapsa de 12 ani
închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
trafic ilicit de droguri de
mare risc (faptă privind transportul de heroină depistat la data de
11 mai 2010).
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 7 ani.
În baza art. 26 C.
pen. rap. la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu art. 20 C. pen.,
rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus condamnarea inculpatului
B.O.
la pedeapsa de 12 ani
închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la tentativă la
infracțiunea de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc (faptă privind
transportul de heroină depistat la data de
11 mai 2010).
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 7 ani.
3.
În baza art. 270
alin. (1) și (2) din Legea nr. 86/2006, corob. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006,
a fost condamnat inculpatul
B.O.
la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii
de
contrabandă, în formă agravantă.
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 4 ani.
4.
În baza art. 7 din Legea
nr. 39/2003, a fost condamnat inculpatul
B.O.
la pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii
de
aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat (aprilie-mai
2010).
Conform art. 65 alin.
(2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe o durată de 7 ani.
În baza art. 33 lit.
a), 34 lit. b), 35 alin. (3) din C. pen. s-a aplicat inculpatului B.O.
pedeapsa mai grea, de 12 ani închisoare și 7 ani interzicerea
drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
În temeiul art. 71 C.
pen., pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului drepturile prev. de
art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
În temeiul art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 13
mai 2010, la zi, menținând starea de arest a inculpatului, în baza art. 350 C.
proc. pen.
Conform art. 117 C.
pen. s-a dispus expulzarea inculpaților
K.H. și
B.O.,
după executarea pedepselor principale.
În temeiul art.
118 alin. (1) lit. b) C. pen.
a fost confiscată cantitatea
de 7642,03 grame bijuterii din aur.
Conform art. 357
alin. (2) lit. c), e) din C. proc. pen. s-a dispus ridicarea sechestrului și restituirea
următoarelor bunuri ce nu sunt supuse confiscării:
- către inculpatul
K.H.
: suma de 50 RON și telefonul marca N. împreună
cu cartela SIM cu nr. N1;
- către inculpatul
B.O.: sumele de 399 RON, 560 euro,15 dolari SUA și două
telefoane marca N., cartelele SIM cu numerele N2 și N3.
În baza art. 191
alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la câte 15.500 RON reprezentând
cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această
soluție, Tribunalul a reținut că, prin rechizitoriul nr.
44/D/P/2009
, întocmit la 01 octombrie 2010 de Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., s-a dispus trimiterea
în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
- K.H.
, sub aspectul comiterii
infracțiunilor de:
- inițiere, constituire
și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 7 din Legea
nr. 39/2003, faptă săvârșită în perioada aprilie 2009 - mai 2010;
- complicitate la trafic
ilicit de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, faptă privind transportul de heroină depistat
la data de
16 iunie 2009
;
- complicitate la tentativă
la infracțiunea de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prev. și
ped. de art. 26 rap. la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu
art. 20 C. pen., rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, faptă privind
transportul de heroină depistat la data de
16 iunie 2009
;
- organizare,
conducere și finanțare a traficului ilicit de droguri de mare risc și a traficului
ilicit internațional de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 10 din
Legea nr. 143/2000 rap.
la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000, faptă săvârșită în legătură cu transportul de heroină depistat
la data de
16 iunie 2009
;
- complicitate la trafic
ilicit de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, faptă privind transportul de heroină depistat
la data de
11 mai 2010
;
- complicitate la tentativă
la infracțiunea de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prev. și
ped. de art. 26 rap. la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu
art. 20 C. pen., rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, faptă privind
transportul de heroină depistat la data de
11 mai 2010
;
- organizare,
conducere și finanțare a traficului ilicit de droguri de mare risc și a traficului
ilicit internațional de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 10 din
Legea nr. 143/2000 rap.
la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000, faptă săvârșită în legătură cu transportul de heroină depistat
la data de
11 mai 2010;
- complicitate la contrabandă,
în formă agravantă, prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 86/2006, corob. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată
și completată, privind C. vam., faptă săvârșită în luna mai 2010, totul cu aplic.
art. 33 lit. a) C. pen.
- B.O.,
sub aspectul comiterii
infracțiunilor de:
- aderare și sprijinire
a unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. de art. 7 din Legea nr.
39/2003;
- trafic ilicit de droguri
de mare risc, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000;
- complicitate la tentativă
la infracțiunea de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, faptă prev.
și ped. de art. 26 rap. la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu
art. 20 C. pen., rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000;
- contrabandă, în formă
agravantă, faptă prev. și ped. de art. 270 alin. (1) și (2) din Legea nr. 86/2006,
corob. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată și completată, privind C. vam.,
totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;
S-a reținut, în esență,
următoarea situație de fapt:
La data de 11 mai 2010,
în jurul orei 19:00, inculpații B.O. și
S.K., aflându-se
împreună în
autoturismul marca R., de culoare albastră, cu numărul de înmatriculare
XXX, au intrat în România prin punctul de trecere a frontierei Giurgiu, respectiv
prin locul stabilit pentru controlul vamal, având în acest mijloc de transport cantitatea
de aproximativ 8 kilograme bijuterii din aur, în valoare de circa 1.050.128 (un
milion cincizeci mii una sută douăzecișiopt) RON, ce a fost introdusă pe teritoriul
țării noastre prin sustragerea de la controlul vamal, această activitate desfășurându-se
sub coordonarea directă a
inculpatului
K.H.
În cursul
anului 2009,
inculpatul
K.H. a inițiat constituit și sprijinit un grup infracțional
organizat, în scopul săvârșirii de infracțiuni de trafic ilicit de droguri de mare
risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, constând în principal
în realizarea de transporturi de mari cantități de heroină pe ruta Turcia - România
- Europa de Vest, dar și în deținerea și vânzarea acestui tip de droguri pe teritoriul
țării noastre.
Totodată,
s-a stabilit că la acest grup au aderat și l-au sprijinit prin activitățile desfășurate
inculpatul
B.O., numitul H.M. și alții.
Astfel, la data de 11
mai 2010, autoritățile competente turce au descoperit în autocarul cu numărul de
înmatriculare A1, aparținând societății de transport internațional de persoane S.T.
din Istanbul, compania turcă aflată în legătură directă cu societatea omoloagă SC
G.S. SRL din București, o cantitate de 20,417 kilograme heroină, ambalată în 40
de pachete, ce erau ascunse în două compartimente special amenajate sub podeaua
autovehiculului. Autocarul respectiv a fost oprit la punctul de trecere a frontierei
Kapikule, aflat la frontiera turco-bulgară, în timp ce se îndrepta spre România.
Cu această ocazie autoritățile
judiciare turce l-au arestat, alături de alte patru persoane, pe numitul H.M., ce
efectua acest transport de heroină, pe care o preluase de la inculpatul
B.O., sub coordonarea directă a inculpatului
K.H.
.
În perioada aprilie -
iunie 2009, inculpatul
K.H. a săvârșit și alte fapte similare
celor prezentate mai sus, constând în aceea că, în timp ce se afla pe teritoriul
României, a coordonat procurarea, deținerea și transportarea de către alți membri
ai rețelei internaționale de narcotraficanți pe care o conduce, între care și numiții
K.R. (fratele său), H.K. (o altă rudă a sa), A.O., Y.M. și G.K. și alții, a cantității
totale nete de 20,65 kilograme heroină, în vederea introducerii sale pe teritoriul
României.
Astfel, la data de 16
iunie 2009 lucrătorii de poliție turci i-au surprins în flagrant pe numiții K.R.,
H.K. și A.O. în timp ce se aflau pe raza orașului Istanbul (în apropierea locuinței
numitului K.R.) și transportau cantitatea de droguri menționată mai sus, cu autoturismul
marca R.K., cu numărul de înmatriculare A2.
Referitor la infracțiunea
de inițiere, constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev.
de art. 7 din Legea nr. 39/2003, atât faptele săvârșite în cursul anului 2009, cât
și cele din anul 2010, au fost comise de inculpatul
K.H.
în baza unei rezoluții infracționale unice, în calitatea sa de lider al unei rețele
internaționale de traficanți de droguri, calitate pe care a avut-o în toată această
perioadă, împrejurări în care acestea constituie acte materiale ale unei infracțiuni
unice, în formă continuă.
Inculpatul
K.H., în calitate de lider al acestei rețele internaționale
de narcotraficanți, a organizat, condus și finanțat atât transportul de heroină
realizat la data de 16 iunie 2009, cât și pe cel din data de 11 mai 2010, așa cum
au fost descrise mai sus, dând sarcini celorlalți inculpați cu privire la realizarea
acestor operațiuni ilicite, asigurând totodată sumele de bani necesare pentru derularea
lor (cheltuieli de transport, plata unui avans din valoarea drogurilor preluate
de la furnizori etc.
Au fost administrate
următoarele mijloace de probă:
declarație colaborator „I.K.” - nume de cod,
procese-verbale de identificare
a utilizatorilor unor posturi telefonice, procese-verbale de percheziții domiciliare,
declarații martori asistenți, copii pașapoarte ,procese-verbale de predare - primire,
copii înscrisuri și bunuri ridicare de la inc. K.H., procese-verbale de consemnare
a datelor din telefoanele mobile ale inculpaților, declarații inculpați,
procese-verbale și note
de redare a convorbirilor telefonice atașate, procese-verbale și note de redare
a comunicărilor în mediul ambiental, comisii rogatorii cu autoritățile competente
din Turcia și acte anexate comisiilor,
date transmise de Procuratura Principală din Istambul,
traduse în limba română, rechizitoriul Procuraturii Principale a Republicii Turcia
pe numele învinuiților K.R., H.K. și alții, raport de expertiză al Direcției Istanbul
a Laboratoarelor Criminalistice ale Poliției și proces-verbal de analiză, deschidere
și cântărire luarea de probe, traducere din limba turcă a proceselor-verbale de
redare în scris a convorbirilor telefonice interceptate de autoritățile turce.
În cursul
cercetării judecătorești, au fost audiați inculpatul
B.O., martorii cu identitate
protejată
„I.K.” și „A.M.” respectiv martorul
K.L.
, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Inculpatul
K.H. nu a dorit să dea declarație în fața instanței.
Examinând materialul probator
administrat în cauză, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
I. Referitor la faptele
privind transportul de heroină depistat la data de 11 mai 2010, respectiv introducerea
la aceeași dată, pe teritoriul României, prin sustragerea de la controlul vamal,
a cantității de aproximativ 8 kg bijuterii din aur.
În cursul anului 2010,
inculpatul K.H., cetățean turc, a inițiat, constituit și sprijinit un grup infracțional
organizat, în scopul transportului cantității de 20,417 kg heroină, pe ruta Turcia
- România - Olanda, respectiv a introducerii pe teritoriul României, prin eludarea
controlului vamal, a cantității de aproximativ 8 kg aur, grup din care au făcut
parte inculpatul B.O. și alți trei conaționali - H.M.,
K.C.
și S.K.
Astfel, în anul 2008,
după executarea unei pedepse privative de liberate în Olanda pentru traficarea unei
cantități de heroină, inculpatul K.H. s-a stabilit în România, preluând SC G.S.
SRL, ce avea ca obiect de activitate transportul de persoane pe ruta București
- Istanbul. Această societate se afla în raporturi directe cu firma S.T. din Istanbul,
coordonată de același inculpat, prin intermediul martorului K.L., pe autocarele
firmelor fiind angajați, ca șoferi, printre alții, B.O., H.M. și S.K.
Așa cum rezultă din
procesele-verbale întocmite de anchetatori, coroborate cu notele de redare a comunicărilor
interceptate și înregistrate în baza mandatelor emise de Înalta Curte de Casație
și Justiție, în temeiul Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională a României,
în perioada februarie - mai 2010, între K.H., O.B., S.K. și alte persoane s-au purtat
discuții legate de procurarea unei importante cantități de droguri, transportarea
acesteia din Turcia către România, având ca destinație finală Olanda, precum și
de obținerea fondurilor necesare finanțării acestei activități infracționale.
Aceste discuții s-au concretizat
prin deplasarea inculpatului B.O., la începutul lunii mai 2010, în regiunea Van,
aflată la granița cu Iran, zonă renumită pentru producția de heroină, unde a perfectat
achiziționarea cantității de aproximativ 20 kg de heroină, ce urma să fie transportată
din Istanbul către România, cu autocarul având numărul de înmatriculare A1, aparținând
firmei S.T., al cărui șofer era H.M.
Astfel, în ziua de 09
mai 2010, H.M. a părăsit teritoriul României cu acest autocar, deplasându-se în
Istanbul, ulterior preluând de la inculpatul B.O. cantitatea de 20,417 kg heroină,
ambalată în 40 de pachete.
În continuare, H.M. a
ascuns cele 40 de pachete în două compartimente special amenajate sub podeaua autocarului
cu numărul de înmatriculare A1, ce urma să revină în România la data de 11 mai 2010.
În ziua de 11 mai 2010,
la ora 09:25:29, inculpatul K.H. a purtat o discuție telefonică, într-un limbaj
codat, cu H.M., asigurându-se că acesta din urmă a preluat drogurile, referirile
la cele 40 de pachete fiind făcute ca la „40 de călători”.
La aceeași dată, autocarul
condus de H.M. a pornit spre România, fiind oprit la punctul de trecere a frontierei
Kapikule, aflat la granița turco-bulgară, drogurile fiind descoperite de autoritățile
judiciare din Turcia.
Totodată, în aceeași zi,
în jurul orelor 19:00 (sub coordonarea inculpatului K.H.), inculpatul B.O. și S.K.
au intrat în România, cu autoturismul marca R. cu numărul de înmatriculare XXX,
prin Punctul de trecere a frontierei Girgiu, având în acest mijloc de transport
cantitatea de aproximativ 8 kilograme bijuterii din aur, în valoare de circa 1.050.128
RON, ce a fost introdusă pe teritoriul țării noastre prin sustragerea de la controlul
vamal.
După ce au trecut frontiera
bulgaro-română, B.O. și
S.K.
s-au deplasat cu acest
autoturism până în municipiul București, la sediul societății de transport internațional
de persoane SC G.S. SRL, situat pe Șoseaua V., București, unde au rămas aproximativ
o oră.
În continuare, inculpații
B.O. și
S.K. s-au deplasat până la locuința inculpatului
K.H., din București, str. V., transportând o sacoșă din rafie de culoare albastră,
pe care au lăsat-o în locuința respectivă, revenind în scurt timp la sediul
SC
G.S. SRL, după care, împreună cu
numitul K.C. și inculpatul
K.H. s-au întors la locuința acestuia din urmă.
Inculpații B.O. și
K.H., împreună cu numitul K.C., au rămas pe timpul nopții în
această locuință, în timp ce inculpatul S.K. s-a întors cu același autoturism la
sediul
SC G.S. SRL, unde și-a petrecut restul nopții.
La data de
12 mai 2010, cu ocazia efectuării unei percheziții domiciliare în locuința inculpatului
K.H. a fost descoperită cantitatea de
aproximativ 8 kilograme bijuterii din aur, aflată
în sacoșa din rafie de culoare albastră menționată mai sus.
Valoarea estimativă a
acestei cantități de bijuterii din aur a fost calculată inițial pe baza prețului
aurului afișat de Banca Națională a României la data de 12 mai 2010, acesta fiind
de 131,2661 RON/gram.
Din adresa
din 13 mai 2010 a A.N.A.F. - Comisariatul General al Gărzii Financiare rezultă că
aurul de 14 K este un aliaj în conținutul căruia cantitatea de aur pur este 58,33%,
motiv pentru care se arată că o cantitate de 8 kilograme bijuterii confecționate
din acest material conține în fapt 4,6664 kilograme aur pur, valoarea sa, conform
cotației Băncii Naționale a României fiind de 612.540 (șase sute doisprezece cinci
sute patruzeci mii) RON.
Din aceeași
adresă rezultă că valoarea de 612.540 RON reprezintă valoarea în vamă a cantității
de circa 8 kilograme bijuterii, la care se calculează datoria vamală formată din
taxe vamale (în procent de 2%) și TVA (19%), rezultând că datoria vamală este de
134.606 RON, din care taxele vamale aferente cantității de aur reținute sunt de
15.314 RON, iar TVA este de 119.292 RON.
Inculpații nu au recunoscut
săvârșirea faptelor legate de transportul de droguri, însă Tribunalul a apreciat
că acuzarea a făcut pe deplin dovada infracțiunilor cu privire la transportul bijuteriilor
și drogurilor din 11 mai 2010, elocvente fiind următoarele mijloace de probă:
- notele de redare a comunicărilor
interceptate și înregistrate în temeiul Legii nr. 51/1991, privind siguranța națională
a României, respectiv procesele-verbale întocmite de anchetatori, din care rezultă
că se intenționa introducerea unei cantități importante de heroină pe teritoriul
României, din Turcia, această activitate infracțională fiind organizată și finanțată
de inculpatul K.H., drogurile urmând să fie transportate mai departe în Olanda;
- procesele-verbale întocmite
de anchetatori la datele de 04 mai 2010 și 08 mai 2010 din care rezultă că la începutul
lunii mai 2010, inculpatul B.O., sub coordonarea lui K.H., s-a deplasat în zona
Van, din Turcia, pentru a contracta achiziționarea unei cantități de heroină;
- declarațiile martorului
cu identitate protejată „A.M.” - nume de cod, acesta susținând că, la indicațiile
inculpatului K.H., O.B. și S.K. s-au deplasat cu un autoturism în Turcia, în regiunea
Diarbakir, de unde au preluat o cantitate de droguri, pe care au transportat-o până
în Istanbul, unde erau așteptați de către numitul H.M. și împreună au ascuns drogurile
în autocarul condus de acesta din urmă;
- procesul verbal din
30 septembrie 2010 din care rezultă că H.M. a părăsit la data de 09 mai 2010 teritoriul
României, la volanul autocarului u numărul de înmatriculare A1 aparținând firmei
S.T., ce era coordonată de K.H.;
- documentele obținute
de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin comisie rogatorie
de la autoritățile judiciare din Turcia, în temeiul dispozițiilor Convenției Europene
de Asistență Juridică în Materie Penală adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959,
a Protocolului Adițional la această Convenție, adoptat la Strasbourg la 17
martie 1978, a Tratatului bilateral de asistență judiciară în materie penală din
1970, precum și a Convenției contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe
psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988:
- procesul verbal întocmit
de autoritățile turce în data de 11 mai 2010 cu ocazia descoperirii drogurilor în
autocarul condus de H.M.;
- procesul verbal de testare
M.T. din care rezultă că în urma testului efectuat asupra mostrelor preluate din
substanța aflată în cele 40 de pachete în greutate de 20,417 kg descoperite în autocarul
cu numărul de înmatriculare A1 s-a obținut avertizarea heroină;
- procesul verbal de luare
a declarației lui H.M. din data de 13 mai 2010, acesta susținând că a primit drogurile
de la inculpatul O.B. pentru a le transporta în România;
- nota de redare a convorbirii
telefonice între inculpatul K.H. și H.M. din data de 11 mai 2010, ora 09:25:59;
- notele de redare a convorbirilor
din datele de
11 mai 2010, ora 23:48:18 și 12 mai 2010,
ora 00:00:17, purtate între inculpații K.H.,
B.O. și numitul K.C., ce au
fost înregistrate în mod autorizat
în mediul ambiental,
la scurt timp după ce aflaseră că autoritățile vamale turce descoperiseră în autocarul
menționat mai sus cantitatea de 20,417 kilograme heroină, din care rezultă că aceștia
erau interesați să afle cine anume i-a trădat, dacă numitul
M.H. sau alte persoane cercetate îi vor denunța, discuțiile
vizând și modul în care au acționat cu ocazia ascunderii heroinei, cum ar fi trebuit
să procedeze pentru ca drogurile să nu fie descoperite, cine s-a ocupat de disimularea
efectivă a drogurilor, posibilitățile pe care le au autoritățile pentru a dovedi
participarea lor la realizarea acestei tranzacții ilicite cu heroină
;
- procesul verbal de supraveghere
operativă/filaj întocmit de către lucrătorii de poliție judiciară din data de 11
mai 2010, în care este descrisă activitatea inculpaților privind introducerea în
țară a bijuteriilor din aur, prin sustragerea de la controlul vamal;
- procesul verbal de percheziție
domiciliară și planșă fotografică cu bunurile ridicate din locuința
inculpatului
K.H., ocazie cu care au fost descoperite bijuteriile din aur
;
Cu privire la apărările
inculpaților în cadrul cercetării judecătorești și cele expuse în concluziile scrise
formulate de avocatul inculpatului B.O.:
Tribunalul a luat în considerare,
la reținerea situației de fapt mai sus expuse, declarația lui H.M. din data de 13
mai 2010, în care a susținut că, în timp ce era în Istanbul cu autocarul înmatriculat
cu numărul A1, aparținând societății de transport internațional de persoane S.T.
din Istanbul, inculpatul B.O. a venit cu un autoturism marca V.P. și s-au întâlnit
pe marginea autostrăzii, ocazie cu care acesta din urmă i-a dat cele 40 de pachete
pe care le-a ascuns în locașul de sub scaunele autocarului, ce trebuiau transportate
în România.
Având în vedere că H.M.
a negat ulterior implicarea inculpaților în transportul de heroină depistat la data
de 11 mai 2010 (declarația a fost luată în prezența procurorului anchetator C.V.),
instanța a apreciat că este inutilă audierea acestuia printr-o nouă comisie rogatorie,
câtă vreme declarația care îi incriminează pe cei doi inculpați se coroborează cu
celelalte mijloace de probă anterior expuse;
- Cu ocazia prezentării
materialului de urmărire penală, inculpatul K.H. a ascultat înregistrările în mediul
ambiental, declarând că nu are de formulat obiecțiuni, aceeași poziție fiind adoptată
și de inculpatul O.B.;
- În faza cercetării judecătorești,
inculpatul B.O. nu a contestat autenticitatea convorbirilor telefonice și în mediul
ambiental, ci doar interpretarea dată de procurori termenilor folosiți de interlocutori
în aceste convorbiri; prin urmare cererea de a fi ascultate aceste înregistrări,
în ședință publică, în prezența unui translator și de a se pune în discuție autenticitatea
vocii și vorbirii celor interceptați, este vădit nefondată;
- Pentru a fi întrunite
elementele constitutive al infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr.
39/2003, sub aspectul elementului material al laturii obiective, nu este necesar
să fie judecați în același timp, toți membrii grupului infracțional, din materialul
probator administrată în cauză rezultând indubitabil că inculpatul K.H. s-a constituit
împreună cu B.O., S.K.,
K.C.
și M.H. într-un grup
cu o structură determinată și roluri prestabilite care să acționeze în mod coordonat
în scopul transportului de heroină și aur din data de 11 mai 2010.
- Principiul universalității
(art. 6 C. pen.), consacră aplicarea legii penale române infracțiunilor săvârșite
în afara teritoriului țării, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- comiterea în afara teritoriului
țării a unei infracțiuni, alta decât cea pentru care ar fi incidentă legea penală,
conform principiului realității;
- infracțiunea să fie
prevăzută ca atare atât în legea penală română, cât și în legea locului unde s-a
săvârșit;
- infractorul să fie cetățean
străin sau dacă nu are cetățenie să nu aibă domiciliul în România;
- infractorul să se afle
în România de bună voie, ori dacă s-a obținut extrădarea.
Așadar, faptul că inculpatul
B.O. a întreprins activități legate de traficul de droguri doar pe teritoriul Turciei,
nu poate conduce la inexistența infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 143/2000, câtă vreme sunt incidente, în privința ambilor inculpați,
dispozițiile art. 6 C. pen. (prin încheierea din data de 16 decembrie 2010 Tribunalul
a respins excepția de necompetență invocată de apărare);
- procesul verbal de testare
M.T. împreună cu celelalte acte au fost transmise, de către autoritățile judiciare
din Turcia, pe cale oficială, în baza unor tratate internaționale, neputând fi pusă
la îndoială autenticitatea acestor documente;
- Este adevărat că drogurile
au fost depistate la granița turco-bulgară, însă acestea urmau să ajungă în România,
activitatea infracțională fiind întreruptă de intervenția autorităților judiciare
din Turcia, infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
rămânând în fază de tentativă, care este incriminată, conform art. 13 din aceeași
lege.
Având în vedere considerentele
anterior expuse, Tribunalul a reținut că, în drept, fapta inculpatului K.H. de a
iniția, constitui și sprijini, cursul anului 2010, un grup infracțional organizat,
în scopul transportului cantității de 20,417 kg heroină, pe ruta Turcia - România
- Olanda, respectiv introducerii pe teritoriul României, prin eludarea controlului
vamal, a cantității de aproximativ 8 kg aur, grup din care au făcut parte inculpatul
B.O. și alți trei conaționali - H.M.,
K.C.
și S.K.,
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 din Legea
nr. 39/2003.
Faptele inculpatului K.H.
constând în aceea că i-a ajutat pe inculpatul B.O. și H.M. în operațiunile legate
de preluarea și transportul drogurilor pe teritoriul Turciei, respectiv de introducerea
acestora în România, această din urmă activitate fiind întreruptă de intervenția
autorităților din Turcia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor
de
complicitate la trafic ilicit de droguri de mare risc
și de complicitate la tentativă de trafic ilicit internațional de droguri de mare
risc prev. de art. 26 rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și
de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu
art. 20 C. pen., rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
Fapta aceluiași inculpat
de a
organiza, conduce și finanța traficul ilicit de droguri
de mare risc și traficul ilicit internațional de droguri de mare risc, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 10 din
Legea
nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
Fapta inculpatului K.H.
de a-i ajuta pe inculpatul B.O. și S.K. să introducă în țară, cantitatea de aprox.
8 kg bijuterii din aur, prin sustragere de la controlul vamal, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de complicitate la contrabandă, în formă agravantă,
prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 86/2006, corob. cu art. 274 din aceași lege, cele cinci infracțiuni aflându-se
în concurs real, prev. de art.
33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului B.O.
care la data de 11 mai 2010 a predat, pe teritoriul Turciei, lui H.M. cantitatea
de 20,417 kg heroină, pentru a o transporta în România, această din urmă activitate
fiind întreruptă de intervenția autorităților din Turcia, întrunesc elementele constitutive
ale infracțiunilor
de
trafic ilicit de droguri
de mare risc și
de
complicitate la tentativă de
trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prev. de art. 26 rap. la
art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și de art. 26 C. pen. rap. la
art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu art. 20 C. pen., rap. la
art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
Fapta aceluiași inculpat
de a introduce în țară, împreună cu S.K., cantitatea de aprox. 8 kg. bijuterii din
aur, prin sustragere de la controlul vamal, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de contrabandă, în formă agravantă, prev. și ped. de art. 270
alin. (1) și (2) din Legea nr. 86/2006, corob. cu art. 274 din aceași lege.
Fapta inculpatului B.O.
de a adera la grupul infracțional constituit de inculpatul K.H. întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate aceste
infracțiuni aflându-se în concurs real, prev. de art.
33
lit. a) C. pen.
La individualizarea pedepselor
aplicate inculpaților s-a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.
și anume limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, împrejurările
concrete în care faptele au fost săvârșite, gradul deosebit de ridicat de pericol
social ce caracterizează astfel de fapte, rezultatul produs, circumstanțele personale,
rolul și contribuția fiecăruia dintre inculpați în activitatea infracțională, poziția
procesuală adoptată pe parcursul procesului penal, starea de insecuritate creată
pentru populație prin punerea în circulație de droguri de mare risc, recrudescența
deosebită a acestui gen de infracțiuni.
Natura faptelor, modalitatea
în care au fost comise, duc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor
de natură electorală astfel că, potrivit art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 71
C. pen., se impune interzicerea exercitării acestor drepturi atât ca pedeapsă complementară
cât și accesorie.
În baza art. 117 C.
pen., s-a dispus expulzarea celor doi inculpați, după executarea pedepselor cu închisoarea,
apreciind că, în raport de gravitatea infracțiunilor comise, rămânerea acestora
pe teritoriul țării prezintă pericol social.
În temeiul art.
118 alin. (1) lit. b) C. pen.,
a fost confiscată cantitatea
de 7642,03 grame bijuterii din aur, ce a format obiectul infracțiunii de contrabandă.
Referitor la telefoanele
mobile și cartelele SIM ridicate de organele de cercetare penală de la inculpați,
Tribunalul a apreciat că nu se impune confiscarea acestor bunuri, din următoarele
considerente:
Potrivit art. 111 C.
pen., măsurile de siguranță (printre care și aceea la care se referă art. 118
lit. b) C. pen.), au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea
săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală. În speță, aceste cerințe ale legii
nu sunt îndeplinite, întrucât telefonul mobil nu este de natură să genereze și să
faciliteze săvârșirea unor infracțiuni și deci nu prezintă o stare de pericol în
sensul prevederilor legale sus menționate, urmând a se dispune ridicarea sechestrului
și restituirea acestor bunuri.
De asemenea, au fost restituite
și sumele de bani ridicate de la inculpați, neexistând dovezi că acestea au fost
obținute ca urmare a comiterii infracțiunilor.
II. Cu privire la activitatea
infracțională a inculpatului K.H., din perioada aprilie - iunie, reținută în rechizitoriu,
constând în aceea că, în timp ce se afla pe teritoriul României, a coordonat procurarea,
deținerea și transportarea de către alți membri ai rețelei internaționale de narcotraficanți
pe care o conduce, între care și numiții K.R. (fratele său), H.K. (o altă rudă a
sa), A.O., Y.M., G.K. și alții, a cantității totale nete de 20,65 kilograme heroină,
în vederea introducerii sale pe teritoriul României, Tribunalul a apreciat că, deși
există anumite indicii că inculpatul a cunoscut activitatea desfășurată de persoanele
mai sus menționate, arestate la Istanbul în data de 16 iunie 2009, probele în acuzare
(notele de redare a convorbirilor telefonice transmise de autoritățile din Turcia)
sunt insuficiente pentru a forma convingerea instanței că K.H. se face vinovat de
comiterea acestor infracțiuni.
Așadar, în baza art. 11
pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului
K.H.
pentru infracțiunile de complicitate la trafic
ilicit de droguri de mare risc, prev. de art. 26 rap. la art. 2 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 143/2000, complicitate la tentativă la infracțiunea de trafic
ilicit internațional de droguri de mare risc, prev. de art. 26 rap. la art. 13
alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu art. 20 C. pen., rap. la art. 3
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,
organizare, conducere
și finanțare a traficului ilicit de droguri de mare risc și a traficului ilicit
internațional de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 10 din
Legea
nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, (faptele din
16
iunie 2009
), nefiind întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni
sub aspectul elementului material al laturii obiective.
Împotriva sentinței penale
au formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție - D.I.I.C.O.T. și inculpații K.H. și B.O., precum și SC T.I. SRL.
SC T.I. SRL
a susținut, în esență, că este proprietara cantității de aproximativ 8 kg de aur
ridicată de la inculpați, pe care ar fi lăsat-o în custodia SC G.S. SRL, astfel
că a fost vătămată prin dispoziția de confiscare a acestei cantități din aur.
La termenul
din 31 martie 2011 Curtea a stabilit cadrul procesual al cauzei, încuviințând cererea
de introducere în cauză, în calitate de apelant, a SC G.T.I. SRL, în temeiul dispozițiilor
art. 362 lit. f) C. proc. pen., potrivit cărora împotriva unei sentințe penale
poate face apel orice
persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un
act al instanței.
La termenul de judecată
din data de 28 aprilie 2011 inculpații au precizat că nu doresc să dea declarații
în fața instanței de apel.
În cursul judecății au
fost audiați martorii O.S.E. și Y.R., la solicitarea apelantei
SC T.I. SRL,
precum și martora A.E.D., la solicitarea inculpaților.
De asemenea,
la solicitarea inculpaților, s-a procedat la traducerea, în scris, de către interpretul
de limbă turcă, a convorbirilor telefonice purtate de inculpați la datele de 11
și 12 mai 2010, întrucât inculpații au invocat inexactitatea traducerii efectuată
de către Ministerul Public.
Prin
decizia penală nr. 275/A
din
27 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București,
secția I penală, s-a dispus în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. admiterea
apelurile declarate de inculpații K.H. și B.O. împotriva sentinței penale nr. 45F
din 14 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul
nr. 47377/3/2010.
S-a desființat, în parte,
sentința penală apelată și în fond rejudecând:
S-a înlăturat măsura de
siguranță dispusă de instanța de fond privind expulzarea celor doi inculpați.
S-au menținut celelalte
dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 379 pct.
1 lit. b) C. proc. pen. s-au respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. și de apelanta SC
T.I. SRL împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 383
alin. (1
1
) rap la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut starea
de arest preventiv a inculpaților și în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata
executării pedepselor perioada 13 mai 2010 la zi pentru ambii inculpați.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen. a fost obligată apelanta SC T.I. SRL la plata sumei de 700
RON cheltuieli judiciare către stat, cheltuielile judiciare din apelurile Parchetului
și inculpaților rămân în sarcina statului, conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
Examinând sentința penală
apelată în raport de motivele de apel invocate precum și din oficiu sub toate aspectele,
Curtea a constatat că apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.CO.T. și de SC T.I. SRL, sunt
nefondate, în timp ce apelurile formulate de inculpați sunt fondate, dar cu privire
la alte aspecte decât cele menționate de inculpați în raport de următoarele considerente:
Apelul Ministerului
Public vizează netemeinica achitare a inculpatului K.H. pentru faptele din data
de 16 iunie 2009.
Analizând susținerile
procurorului și probatoriul administrat în cauză, Curtea a constatat că în mod corect
prima instanță a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.
d) C. proc. pen. achitarea inculpatului
K.H.
pentru
infracțiunile de complicitate la trafic ilicit de droguri de mare risc, prev. de
art. 26 rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, complicitate la
tentativă la infracțiunea de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc,
prev. de art. 26 rap. la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, corob. cu
art. 20 C. pen., rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,
organizare, conducere și finanțare a traficului ilicit de droguri
de mare risc și a traficului ilicit internațional de droguri de mare risc, prev.
și ped. de art. 10 din
Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele
din
16 iunie 2009
).
Se susține în motivarea
apelului că prima instanță nu a motivat decât succint soluția de achitare.
Curtea a constatat că
asemenea afirmație nu poate fi avută în vedere, atâta vreme cât este obligația Parchetului
de a dovedi vinovăția inculpatului, potrivit art. 66 C. proc. pen., conform căruia
învinuitul
sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și
dovedească nevinovăția, iar numai î
n cazul când există probe de vinovăție, învinuitul
sau inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
De asemenea, art. 65
alin. (1) C. proc. pen. arată că
sarcina administrării probelor în procesul penal
revine organului de urmărire penală și instanței de judecată.
În consecință, împrejurarea
că prima instanță a constatat inexistența unor probe suficiente de vinovăție nu
poate constitui o nemotivare a sentinței penale.
Curtea, în acord cu prima
instanță, a constatat că la dosarul cauzei nu există suficiente probe care să ateste
vinovăția inculpatului.
Nu se poate dispune condamnarea
inculpatului pentru infracțiuni de o asemenea gravitate, numai în baza unor transcrieri
de convorbiri telefonice, fără ca acestea să fie coroborate cu alte mijloace de
probă.
Împrejurarea că există
indicii că inculpatul K.H. avea informații despre activitatea infracțională a fratelui
său din Turcia nu constituie infracțiune, nefiind dovedită în nici un fel participarea
inculpatului la comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în
judecată și pentru care fratele său K.R. a fost arestat în Turcia.
S-a constatat din analiza
dosarului de urmărire penală că la data de 17 februarie 2009 martorul cu identitate
protejată „I.K.” a declarat în fața procurorilor „cunosc faptul că numiții K.H.
și K.R. se ocupă și în prezent cu traficul de heroină pe ruta Istanbul - România
- Europa de Vest - iar în curând urmează să introducă în țară circa 100 kg de heroină”.
În baza acestei declarații
s-a început la data de 27 februarie 2009 urmărirea penală in rem sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prev. de art. 13 din Legea nr. 143/2000, art. 20 rap. la art. 2
alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, art. 13 din Legea nr. 143/2000 și art. 20
rap. la art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000.
Ulterior s-a procedat
la interceptarea și înregistrarea unor convorbiri telefonice ale inculpatului K.H.
de către autoritățile române, aflate în volumul II de urmărire penală, și care la
o simplă lectură se constată că nu au nicio legătură cu prezenta cauză, discuțiile
purtate fiind despre mersul afacerilor din România și criza economică.
La dosarul cauzei au fost
depuse acte întocmite de organele judiciare din Turcia, respectiv înregistrări ale
unor convorbiri telefonice, unele purtate de inculpatul K.H., fără referiri explicite
la transporturi de stupefiante.
S-a constatat că la data
de 16 iunie 2009 orele 20,45 în Istanbul au fost depistați numiții H.K., K.R. și
O.A., în mașina la volanul căreia se afla numitul H.K. fiind găsită cantitatea de
22 kg de heroină.
Din înscrisurile aflate
la dosarul cauzei a rezultat că toate persoanele reținute de autoritățile turce
nu au făcut nicio declarație cu privire la inculpatul K.H., fie prevalându-se de
dreptul la tăcere, fie menționând că nu îl cunosc pe acesta ori făcând referire
la alte persoane.
De asemenea, o parte dintre
persoanele cu care inculpatul a purtat convorbiri telefonice în jurul datei de 16
iunie 2009 nu au fost găsite de organele de poliție turce, astfel că nu au fost
audiate.
În aceste condiții, Curtea
a constatat că o simplă înșiruire de convorbiri telefonice, suspicionate de procurori
a avea legătură cu traficul de droguri, nu pot constitui probe suficiente, în lipsa
coroborării cel puțin cu declarații de martori, că inculpatul ar fi comis infracțiunea
de trafic internațional de droguri de mare risc, la data de 16 iunie 2009.
Curtea a constatat, în
acord cu prima instanță, că Parchetul nu a dovedit nici în cursul urmăririi penale,
nici în cursul judecății vinovăția inculpatului, că nu s-au propus alte probe de
către procuror nici pe parcursul judecării căii de atac, iar probele aflate la dosar
nu pot conduce la stabilirea vinovăției inculpatului.
De altfel, nici în motivarea
scrisă nici în cursul dezbaterilor în apel reprezentantul Ministerului Public nu
a putut indica alte probe decât transcrierile convorbirilor telefonice și procesul
verbal de prindere în flagrant a lui K.R. la Istanbul.
Chiar dacă inculpatul
K.H. avea cunoștință despre activitatea infracțională a fratelui său, în virtutea
relațiilor de rudenie nu era obligat să procedeze la denunțarea faptelor, iar participarea
sa efectivă la comiterea faptei nu a fost dovedită.
De altfel, nu rezultă
din probele administrate nici măcar dacă aceste droguri urmau să ajungă în România.
S-a arătat că
temeiul în baza căruia s-a dispus achitarea - respectiv art. 10 lit.
d) C. proc. pen. - nu a fost motivat de instanța de fond, având în vedere că infracțiunile
pentru care s-a dispus achitarea inculpatului au elemente materiale diferite.
Curtea a constatat că temeiul a fost corect indicat de prima
instanță, atâta vreme cât aceasta a reținut că există suspiciuni că inculpatul cunoștea
despre activitatea infracțională a fratelui său, însă această atitudine subiectivă
nu întrunește elementele constitutive ale nici uneia dintre infracțiunile pentru
care a fost trimis în judecată și nici nu întrunește elementele constitutive ale
altei infracțiuni astfel că nu se poate reține în sarcina acestuia săvârșirea unei
fapte prevăzute de legea penală.
S-a mai arătat în motivarea apelului că achitarea pentru
faptele din data de 16
iunie 2009 este greșită deoarece aceiași instanță a dispus condamnarea inculpatului
pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 - ce a fost
reținut de Parchet ca fiind compus din acte materiale săvârșite atât în anul 2009,
cât și în cursul anului 2010. Pentru activitatea infracțională ce intră în componența
art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanța fondului nu a făcut nici o apreciere.
Curtea a constatat că,
în minuta sentinței penale, Tribunalul a precizat expres pentru care faptă a reținut
incidența art. 7 din Legea nr. 39/2003, și anume aceea din data de 11 mai 2010.
Inculpatul a fost trimis
în judecată pentru o singură infracțiune de constituire a unui grup infracțional
organizat, reținându-se în rechizitoriul parchetului că „Referitor la infracțiunea
de inițiere, constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev.
de art. 7 din Legea nr. 39/2003, atât faptele săvârșite în cursul anului 2009, cât
și cele din anul 2010, au fost comise de inculpatul
K.H.
în baza unei rezoluții infracționale unice, în calitatea sa de lider al unei rețele
internaționale de traficanți de droguri, calitate pe care a avut-o în toată această
perioadă, împrejurări în care acestea constituie acte materiale ale unei infracțiuni
unice, în formă continuă
”.
Or, în aceste condiții,
în mod corect instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev.
de art. 7 din Legea nr. 39/2003 - o singură faptă, așa cum inculpatul a fost trimis
în judecată - și a precizat în mod expres că această condamnare se referă la fapta
din data de 11 mai 2010, grupul infracțional organizat de inculpat având drept scop
comiterea faptei din această dată.
Împrejurarea că instanța
a reținut o altă dată la care s-a constituit grupul infracțional de către inculpat
(aprilie - mai 2010), iar nu aceea reținută de Parchet în rechizitoriu (aprilie
2009), nu poate fi considerată o contradicție ori o nepronunțare a instanței cu
privire la această infracțiune, ci o stabilire corectă a situație de fapt, raportat
la probatoriul administrat în cauză.
Pentru motivele expuse,
Curtea a constatat că soluția de achitare a inculpatului pentru faptele presupus
comise la data de 16 iunie 2009 este temeinică, astfel că urmează a respinge apelul
declarat de Ministerul Public ca nefondat.
Referitor la apelurile
declarate de inculpați, Curtea a constatat că acestea sunt fondate numai sub aspectul
greșitei dispuneri a măsu