ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7549/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7549/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față;
Din examinarea
lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 285/F/ Cont din 4 iulie
2012, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ
și fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul C.M.,
în contradictoriu cu pârâții L.I.C. - Președinte al Filialei Județene Argeș a P.C.
și C.T.D., prin care solicita să se constate refuzul nejustificat al acestora
de a răspunde în scris la solicitarea de a informa Filiala locală Budeasa a P.C.
cu privire la deciziile și hotărârile luate.
Pentru a pronunța
această sentință, prima instanță a reținut în esență că, față de dispozițiile art.
5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 15 alin. (1) din Legea
partidelor politice nr. 14/2003, acțiunea este inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe,
considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul; în motivarea
recursului, care nu menționează niciunul din cazurile prevăzute de art. 304 C.
proc. civ., sunt reiterate motivele de fapt invocate în cererea de chemare în
judecată și nemulțumirile recurentului-reclamant față de deciziile și
hotărârile luate, în opinia acestuia, abuziv și nestatutar, de către Filiala
Județeană Argeș a P.C.
Examinând sentința
atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele și criticile
invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză,
inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că
recursul nu este fondat, după cum se va arăta în continuare.
În raport cu obiectul
cererii de chemare în judecată și ținând seama de calitatea părților, Înalta
Curte constată că în mod corect a apreciat prima instanță că acțiunea este
inadmisibilă.
Astfel, obiectul
acțiunii formulate de reclamantul C.M., în calitate de președinte al Filialei
locale Budeasa a Partidului Conservator, în contradictoriu cu pârâții L.I.C. -
președinte al Filialei Județene Argeș a P.C. și C.T.D., îl constituie constarea
refuzului nejustificat al pârâților de a răspunde în scris la solicitarea
reclamantului de a informa filiala locală pe care o conduce cu privire la
deciziile și hotărârile luate la nivelul filialei județene a partidului.
Litigiul dedus
judecății este, așadar, generat de modul de lucru al conducerii Filialei
Județene Argeș a P.C., considerat de către recurentul-reclamant ca fiind unul
nestatutar.
Or, potrivit
dispozițiilor art. 15 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, „Pentru
soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia
și conducerile organizațiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj la
nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale” (alin. (1)), membrii
comisiei de arbitraj fiind aleși pe o durată de cel mult 4 ani (alin. (2)), iar
Comisia de arbitraj fiind organizată și funcționând conform unui regulament
aprobat de organul statutar, care trebuie să asigure părților dreptul la opinie
și dreptul de a se apăra, precum și proceduri echitabile de decizie (alin. (3)).
De asemenea, conform art.
5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „Nu pot fi
atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru
modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă
procedură judiciară”.
Așadar, de vreme ce,
potrivit art. 15 din Legea nr. 14/2003, există o altă procedură pentru
soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia
și conducerile organizațiilor partidului, aceasta reprezintă, conform dispozițiilor
art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, un fine de neprimire în ce privește
acțiunea în contencios administrativ al cărei obiect îl constituie un astfel de
diferend.
Referindu-se la acest
aspect, Curtea Constituțională a României, în jurisprudența sa în materie, a
constatat că partidele politice sunt grupări asociative care funcționează pe
baza statutelor proprii, care conțin reguli create și acceptate de membrii lor,
instanțele judecătorești nefiind legitimate să exercite funcția de înfăptuire a
justiției în ceea ce privește actele de încălcare a disciplinei interne din
cadrul partidelor politice, deoarece răspunderea în materie nu este
reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de etică și
deontologie proprii, pe care membrii acestora s-au angajat să le respecte încă
din momentul în care, în mod liber consimțit, au aderat la acest tip de
asociații cu caracter politic (Decizia nr. 197 din 4 martie 2010).
Într-adevăr, așa cum
sunt definite în art. 1 din Legea nr. 14/2003, partidele politice sunt
asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care
participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice,
îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție, iar caracteristica
esențială a acestora o reprezintă existența unei ideologii comune, pe care
și-au însușit-o toți membrii acestora, a unei doctrine la care toți membrii lor
au aderat în mod conștient și voluntar, în lipsa oricărei constrângeri.Odată cu
dobândirea calității de membru de partid, cetățeanul își asumă și obligația
statutară de a respecta disciplina internă a partidului.
Față de
considerentele arătate, constatându-se că soluția primei instanțe este
temeinică și legală, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din
Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința
criticată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamantul C.M. împotriva sentinței nr. 285/F/ Cont din 4 iulie
2012 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2013.