ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 724/2022

Ședința publică din data de 31 martie 2022

Deliberând, asupra cauzei de față constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin încheierea din 7 octombrie 2021, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a suspendat judecarea cauzei privind recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 10 iunie 2021 pronunțată de Tribunalul Suceava, intimată fiind Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva încheierii din 7 octombrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a declarat recurs contestatorul A..

În motivare, a arătat că instanța nu a ținut cont de înscrisurile depuse de reclamant, luând în considerare doar ceea ce a depus pârâta.

A solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

De asemenea, a solicitat cheltuieli de judecată în valoare de 200 RON, fără a depune înscrisuri justificative.

În drept, a indicat dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Prin cererea comunicată la 14 decembrie 2021, recurentul a susținut că sentința dată este nelegală, întrucât încalcă drepturile minorului B.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Intimata Direcția Generală de Asistență Socială și de Protecția Copilului Suceava nu a formulat întâmpinare.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 3 noiembrie 2021.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (23 decembrie 2020), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

1

a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 31 martie 2022, în vederea soluționării căii de atac.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, Înalta Curte constată că recurentul-contestator nu a prezentat critici susceptibile de încadrare în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte reține că susținerile recurentului-contestator din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac, conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., ce trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță.

Nemulțumirile părții privind modul în care instanța a apreciat probele nu reprezintă critici de nelegalitate ce pot fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanța de control judiciar.

Printr-o altă critică s-a susținut că au fost încălcate drepturile minorului B., aspecte care, de asemenea, nu privesc nelegalitatea hotărârii atacate.

Astfel, Înalta Curte constată că recurentul-contestator nu a expus critici care să privească nelegalitatea încheierii prin care s-a dispus suspendarea recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 10 iunie 2021 pronunțată de Tribunalul Suceava.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului, în sensul prevăzut de lege, înseamnă expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În aceste condiții, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 7 octombrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2011.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2022.