ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3744/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3744/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra
recursurilor de față;
În baza
actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 19
noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală și
pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 396/57/2013/a6, în baza art. 300
2
raportat la art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen. s-a menținut starea de
arest preventiv a inculpaților C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., M.R.E., S.N., T.I.,
C.M., D.S.D., R.C.G., H.C.M., F.F.I.
Pentru a
dispune astfel, instanța a reținut următoarele:
I. Prin
rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T.
Serviciul Teritorial Alba lulia emis la 24 aprilie 2013 s-a dispus trimiterea
în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaților:
C.C., pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- constituire
grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat
la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,
- înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.
(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte
materiale),
- șantaj în formă
continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. (7 acte materiale).
- cămătărie în
formă continuată prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2011 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit.
a) C. pen.;
D.D.D., pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire
grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat
la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,
- înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.
(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte
materiale),
- șantaj în formă
continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. (4 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
I.B.D. pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire
grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat
la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,
- înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (3) și alin.
(5) C. pen.,
- șantaj prevăzut
de art. 194 alin. (1) C. pen. Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
J.B.F., pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire
grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat
la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,
- înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.
(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte
materiale),
- șantaj în formă
continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. (4 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
M.R.E., pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- sprijinire grup
infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat
la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,
- complicitate
la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de
art. 26.C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale),
- complicitate
la șantaj în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 194
alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte materiale),
- fals intelectual
în formă continuată prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen. (9 acte materiale)
- constituire
grup infracțional nestructurat prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat
la 323 C. pen.
- complicitate
la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de
art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (8 acte materiale). Totul cu aplicarea art.
33 lit. a) C. pen.;
S.N. pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- înșelăciune
prevăzută de art. 215 alin. (1) și alin. (3) C. pen.,
- șantaj în formă
continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. (2 acte materiale).
- cămătărie în
formă continuată prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2011 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit.
a) C. pen.;
T.I., pentru săvârșirea
infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen.;
C.M., pentru săvârșirea
infracțiunii de șantaj în formă continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C.
pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale);
D.S.D., pentru
săvârșirea infracțiunii de:
- șantaj în formă
continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen. (2 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
H.C.M., pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire
grup infracțional nestructurat prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat
la 323 C. pen.,
- înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.
(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte
materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
R.C.G., pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire
grup infracțional nestructurat prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat
la 323 C. pen.,
- înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.
(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte
materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
F.F.I. pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- constituire
grup infracțional nestructurat prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat
la 323 C. pen.,
- înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.
(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte
materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
și în stare de
libertate, inculpații:
B.N. pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- înșelăciune
prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (3) C. pen.;
- șantaj în formă
continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen.
M.D. pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- înșelăciune
prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) C. pen.;
- șantaj în formă
continuată prevăzută de art .194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.,
Sub aspectul
bazei factuale, în actul de sesizare al instanței s-au reținut în esență următoarele
aspecte, grupate pe trei secțiuni ce vor fi expuse mai jos:
I. Fapte reținute
în sarcina inculpaților C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. și M.R.E.
În perioada anilor
2008-mai 2012 pe raza municipiului Sibiu inculpații C.C., D.D.D., I.B.D. și J.B.F.
au constituit o grupare infracțională organizată pe care au sprijinit-o și alte
persoane cum ar fi inculpații M.R.E. notar public și T.I. Gruparea infracțională
s-a constituit în scopul obținerii de bani și foloase materiale din comiterea infracțiunii
de cămătărie, șantaj și înșelăciune.
Modalitatea de
acțiune a grupării a fost descrisă astfel:
- membrii grupării
acordau împrumuturi cu camătă și majorau ulterior în mod nejustificat dobânzile
stabilite inițial, finalitatea acestui fapt fiind îndatorarea excesivă a persoanelor
care apelau la împrumuturi și apoi în contul „datoriilor” deposedarea acestora de
bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea lor sau a unor rude apropiate.
În acest scop membrii grupării infracționale acționau coordonat având legături strânse
în comiterea infracțiunilor, care au avut continuitate în timp, întinzându-se pe
mai mulți ani.
Activitatea membrilor
grupării îri ce privește cămătăria era un fapt de notorietate în municipiul Sibiu
și zonele limitrofe (confirmată de altfel și de interceptările telefonice efectuate
în cauză), astfel că în perioada menționată multe persoane (părți vătămate) au apelat
la aceștia pentru împrumutul unor sume de bani, de regulă în valută, pentru care
impuneau în mod obligatoriu o dobânda cuprinsă între 10%-50% săptămânal sau lunar
precum și constituirea unor garanții imobiliare, ce se realizau în majoritatea cazurilor
la Biroul Notarului Public, M.R.E. În schimbul activităților prestate prin care
sprijinea activitatea infracțională a grupării, acesta beneficia de comisioane consistente
din partea membrilor grupării, și avea grijă ca la prezența în fața sa a părților
să fie pregătite pentru semnat contractele, să existe extrasele CF și plata taxelor
aferente.
- ori de câte
ori o persoană fizică apela la unul dintre aceștia pentru împrumut, acesta apela
sau interpunea pe unul dintre ceilalți membrii ai grupării în contract, după care
invitau persoana la notarul M.R.E., care încheia actele. S-a menționat că faptul
că nu acordau niciodată suma trecută în contract și rețineau sume de 5.000-10.000
euro și chiar mai mari, la împrumuturile mai mari cu titlu de garanție pentru plata
dobânzii, sau dobândă anticipată, iar alte sume de bani erau reținute pentru plata
prestațiilor la notarul M.R.E., deși percepeau dobânda pentru întreaga sumă din
contract. Prin această modalitate persoanele care luau împrumuturi erau și înșelate
la semnarea contractului inițial de împrumut.
- inculpatul M.
era la curent cu activitățile infracționale ale grupării, cunoștea că acestea erau
șantajați și amenințați, încasa bani cu titlu de taxă notarială în plus față de
sumele menționate pe chitanțe, ceilalți inculpați discutau de dobânzile percepute
părților vătămate în prezența notarului.Toate actele erau întocmite de către notar
înainte ca victimele să se prezinte la el la birou și fără ca acestea să-i preda
anterior actele de proprietate sau să-și exprime consimțământul. Părților vătămate
nu li se aduce la cunoștință exact sumele menționate în contract. Banii nu se plăteau
de regulă în fața notarului, ci după, deși s-a menționat acest lucru în contracte,
s-au când s-au numărat banii în fața notarului, aceștia nu s-au predatei, inculpații
reținând parte din bani cu titlu de dobânzi anticipate și taxe notariale, ex. declarațiile
lui M.S.M., M.G., S.M.V., B.V.S., etc.
- dobânzile se
majorau regulat de membrii grupării și erau recuperate prin amenințări și acte de
violență, prin șantaj asupra părților vătămate sau membrilor familiilor acestora.
Părțile vătămate erau somate periodic prin telefon de membrii grupării, care păstrau
o evidență strictă cu privire la sumele datorate, la termenele stabilite. Dacă aceștia
nu răspundeau la telefon erau contactați prin diverse cunoștințe sau erau trimiși
membri ai grupării care-i căutau
- în majoritatea
cazurilor părțile vătămate au plătit la timp doar câteva luni dobânzile, după care
nu mai puteau plăti la termene astfel că valoarea acestora și sumele împrumutate
ajungeau la cifre uriașe, fapt ce împiedica plata lor, iar părțile vătămate pierdeau
proprietatea bunurilor gajate.
- la constituirea
garanțiilor imobiliare sau vânzarea ulterioară a acestora de către membrii grupării
ori executarea lor silită, părțile vătămate nu participau, iar de acest lucru se
ocupau inculpații C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. Acesta din urmă se ocupa și de obținerea
extraselor CF (s-a menționat că soția acestuia J.B.M. era angajată la O.C.P.I. Sibiu)
după care notarul public M.R.E. pregătea actele iar părțile doar semnau contractul.
Activitatea infracțională a grupării a continuat și după apariția Legii nr. 261/2011
ce incrimina activitatea de cămătărie ca și infracțiune distinctă. După apariția
legii menționate mai sus, au fost implicați în acordarea de împrumuturi inculpații
C.C. și D.D.D.
II. Fapte de înșelăciune
și șantaj reținute în sarcina inculpaților S.N., D.S.D., C.M. (cămătari din Sibiu),
și inculpații B.N., M.D., T.I.
Cu privire
la inculpatul S.N.:
- în cursul anului
2009, împreună cu învinuiții M.D. și B.N. I-au indus în eroare pe persoana vătămată
C.G.V. cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu garanție imobiliară, neacordând
sumă împrumutată asupra cărora s-au înțeles inițial, reținând dobânzi anticipate,
precum și pe parcursul executării contractului de împrumut când a majorat nejustificat
și unilateral dobânzile, pretinzând dobândă la dobândă, prejudiciind persoana vătămată
cu o sumă de minim 40.000 euro (ce trebuia acordată împrumut)
- în perioada
anilor 2009-2010 Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele vătămate,
C.G.V. și P.V.M. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi la unele împrumuturi
acordate, iar în contul acelorași dobânzi reclamate Ie-a deposedat de mai anumite
bunuri imobile, obligându-le să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau
aceste proprietăți (2 acte materiale);
- după intrarea
în vigoare a Legii nr. 216/2011, a acordat împrumuturi cu dobândă, a pretins și
primit dobândă în contul împrumuturilor acordate către persoanele vătămate B.C.
și P.G. (2 acte materiale);
Cu privire
la inculpatul D.S.D.:
- în perioada
anilor 2009-2010 Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele vătămate
C.G.V. și P.V.M. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi la unele împrumuturi
acordate, iar în contul acelorași dobânzi reclamate Ie-a deposedat de mai anumite
bunuri imobile, obligându-le să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau
aceste proprietăți (2 acte materiale);
Cu privire
la inculpatul C.M.
- în perioada
anilor 2002-2012 acest inculpat Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele
vătămate M.S., M.C., C.E., N.G. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi
la unele împrumuturi acordate, iar pe unele dintre aceste persoane în contul acelorași
dobânzi reclamate Ie-a deposedat de mai multe bunuri imobile, obligându-le să încheie
contracte la notar prin care își înstrăinau aceste proprietăți (4 acte materiale);
Cu privire
la inculpatul B.N.:
- în cursul anului
2009, împreună cu inculpatul S.N. și cu inculpatul M.D. l-au indus în eroare pe
persoana vătămată C.G.V., cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu garanție
imobiliară, neacordând sumă împrumutată asupra cărora s-au înțeles inițial, reținând
dobânzi anticipate, precum și pe parcursul executării contractului de împrumut când
a majorat nejustificat și unilateral dobânzile.pretinzând dobândă Ia dobândă, prejudiciind
persoana vătămată cu o sumă de minim 40.000 euro (ce trebuia acordată împrumut)
- în perioada
anilor 2008-2010 împreună cu inculaptul M.D., în cazul lui C.G.V. și cu inculpatul
S.N., Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele vătămate C.G.V. și
C.F.T. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi la unele împrumuturi acordate,
iar în contul acelorași dobânzi reclamate le-a deposedat de mai anumite bunuri imobile,
obligându-le să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau aceste proprietăți
(2 acte materiale).
Cu privire
la inculpatul T.I.:
- împreună cu
inculpatul C.C. și J.B.F., în perioada anilor 2008-2009, l-a constrâns prin violență
și amenințare pe persoana vătămată M.S.M., să plătească diferite sume de bani drept
dobânzi la un împrumut acordat, iar în contul acelorași dobânzi reclamate Ie-a deposedat
un bun imobil, obligându-l să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau
această proprietate
Cu privire
la inculpatul M.D.:
- în cursul anului
2009, împreună cu inculpatul S.N., D.S.D. și cu învinuitul B.N. au indus-o în eroare
pe persoana vătămată C.G.V., cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu garanție
imobiliară, neacordând sumă împrumutată asupra cărora s-au înțeles inițial, reținând
dobânzi anticipate, precum și pe parcursul executării contractului de împrumut când
a majorat nejustificat și unilateral dobânzile, pretinzând dobândă la dobândă, prejudiciind
persoana vătămată cu o sumă de minim 40.000 euro (ce trebuia acordată împrumut),
- în perioada
anilor 2008-2010 împreună cu învinuitul B.N. în cazul lui C.G.V. și cu inculpatul
S.N., Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele vătămate C.G.V. și
C.F.T. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi la unele împrumuturi acordate,
iar în contul acelorași dobânzi reclamate Ie-a deposedat de mai anumite bunuri imobile,
obligându- le să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau aceste proprietăți,
III. Înșelăciuni
cu mansarde și apartamente noi construite.
În ultimii ani
pe raza municipiului Sibiu s-a constituit un grup infracțional nestructurat de către
inculpații H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E. (notar public) în scopul obținerii de
bani și foloase materiale din comiterii unor infracțiuni de înșelăciune cu ocazia
încheierii unor antecontracte de vânzare cumpărare apartamente.actele fiind încheiate
la notarul M.R.E., ceilalți trei inculpați fiind „constructorii” apartamentelor.
Inculpatul H.C.M.
este cunoscut în lume interlopă din județul Sibiu ca fiind un apropiat al clanului
C. Inculpatul R.C.G. este un apropiat al inculpatului H.C.M., un fel de „cumnat”,
sora sa având mai mulți ani o relație cu inculpatul H.C.G. Inculpatul F.F.I. lucra
în fapt pentru inculpatul H.C.M. Cei trei se ocupau la negru de construcția unor
apartamentele prin mansardarea unor blocuri din Sibiu (neautorizată) fie prin ridicarea
unor blocuri de locuințe în Șelimbăr.
Persoanele vătămate
dorind să achiziționeze un apartament în construcția pe raza municipiului Sibiu
au încheiat în calitate de cumpărători antecontracte de vânzare-cumpărare Ia biroul
notarului public M.R.E., cu inculpații H.C.M. (susnumitul apare în acte ca împuternicit
a lui R.C.G.), R.C.G. și F.F.I. (în calitate de vânzători), au plătit diverse sume
cu titlu de avans, sume mergând de la suma de 7.000 euro până la 20.000 euro. Prejudiciul
total cauzat acestor persoane vătămate se ridică la suma de 128.000 euro, depășind
deci suma de 200.000 RON.
Deși unii cumpărători
au solicitat expres ca notarul să facă mențiunile necesare în CF, acesta nu a făcut
demersurile necesare și mai mult a încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare pe
aceleași apartamente cu alte persoane. În cazul unora dintre apartamentele aflate
în construcție, lucrările nu aveau eliberate autorizație de construcție, la momentul
încheierii antecontractelor, unele nu au nici în prezent. Persoanele vătămate nu
au primit banii dați ca avans înapoi și nu au primit nici apartamentele pe care
doreau să le cumpere. Notarul în înțelegere cu vânzătorii, a profitat de buna credință
a persoanelor vătămate care doreau să cumpere apartamentele, le încheia acestora
doar o încheiere de dată certă sau încheiere de legalizare, nu le autentifica antecontractele
și nu le notifica la CF, fapt ce a permis vânzătorilor să vândă ulterior aceleași
apartamente și altor persoane. În fapt persoanele vătămate s-au dus la un biroul
notarial în speță cel al inculpatului M.R.E. (acest birou notarial a fost ales la
solicitarea celorlalți inculpați) pentru a avea garanția unui antecontract autentificat
și a avea siguranța că banii dați ca avans reprezintă o investiție sigură, a avea
o garanție că nu sunt înșelați în cazul în care nu doreau un act autentificat nu
aveau practic motiv să meargă la un notar și să plătească taxe notariale
degeaba.
Astfel, s-a reținut
în actul de sesizare al instanței că:
- în perioada
2008-2012 inculpații H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E. au constituit un grup infracțional
nestructurat în scopul obținerii de bani și foloase materiale din comiterea unor
infracțiuni de înșelăciune cu ocazia încheierii unor antecontracte de vânzare-cumpărare
apartamente, actele fiind încheiate la notarul M.R.E., ceilalți trei inculpați fiind
„constructorii” apartamentelor, fiind prejudiciate mai multe persoane vătămate cu
o sumă ce depășește 200.000 RON.
- în perioada
2008-2011 inculpatul H.C.M., Ie-a indus în eroare pe persoanele vătămate G.R.R.M,
V.A., B.L.C., C.F.C., S.S. și S.N.A., cu ocazia încheierii și executării unor antecontracte
de vânzare-cumpărare apartamente în construcție, neaducând acestora la cunoștință
situația exactă a construcțiilor, unele nu aveau autorizație de construcție, în
complicitate cu notarul încheind acte neautentificate și nenotate în CF imobilului,
iar ulterior în cazul unora din persoanele vătămate vânzând aceleași apartamente
altor persoane, neexecutându-și obligațiile asumate prin contracte, scopul lor fiind
doar de a deposeda persoanele vătămate de anumite sume de bani, cauzând acestora
un prejudiciu ce depășește suma de 200.000 RON,
- în perioada
2008-2011 inculpatul R.C.G., le-a indus în eroare pe persoanele vătămate G.R.R.M,
V.A., B.L.C., C.F.C., S.S., cu ocazia încheierii și executării unor antecontracte
de vânzare-cumpărare apartamente în construcție, neaducând acestora la cunoștință
situația exactă a construcțiilor, unele nu aveau autorizație de construcție, în
complicitate cu notarul încheind acte neautentificate și nenotate în CF imobilului,
iar ulterior în cazul unora din persoanele vătămate vânzând aceleași apartamente
altor persoane, neexecutându-și obligațiile asumate prin contracte, scopul lor fiind
doar de a deposeda persoanele vătămate de anumite sume de bani, cauzând acestora
un prejudiciu ce depășește suma de 200.000 RON,
- în perioada
2011-2012 inculpatul F.F.I. Ie-a indus în eroare pe persoanele vătămate I.V.M.,
V.A., C.I. și S.N.A., cu ocazia încheierii și executării unor antecontracte de vânzare-cumpărare
apartamente în constructie, neaducând acestora la cunoștință situația exactă a construcțiilor,
unele nu aveau autorizație de construcție, în complicitate cu notarul încheind acte
neautentificate și nenotate în CF imobilului, iar ulterior în cazul unora din persoanele
vătămate vânzând aceleași apartamente altor persoane, neexecutându-și obligațiile
asumate prin contracte, scopul lor fiind doar de a deposeda persoanele vătămate
de anumite sume de bani, cauzând acestora un prejudiciu ce depășește suma de 200.000
RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe
deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (3)
și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale).
Infracțiunile comise de inculpat se află în concurs real de infracțiuni prevăzute
de art. 33 lit. a) C. proc. pen.;
- în perioada
2008-2011 inculpatul M.R.E., i-a ajutat pe inculpații H.C.M., R.C.G., F.F.I. să
inducă în eroare persoanele vătămate I.V.M., G.R.R.M, V.A., B.L.C., C.F.C., S.S.,
C.I. și S.N.A., cu ocazia încheierii unor antecontracte de vânzare-cumpărare apartamente
în construcție, redactând doar încheieri de legalizare de semnătură și de dată certă
(fapt ce a permis inculpaților să vândă unele apartamente ulterior altor persoane)
profitând de faptul că persoanele vătămate nu cunoșteau legislația în domeniu și
aveau certitudinea că actul făcut la notar este ireversibil, altfel acestea nu s-ar
fi dus la notar pentru încheierea unui act fără valoare juridică pentru ele, nenotând
convențiile în cartea funciară a imobilului, neaducând la cunoștință persoanelor
vătămate situația exactă a construcțiilor (este de menționat că în cazul unora dintre
imobile notarul s-a ocupat anterior de documentație în vederea mansardării și știa
că nu există autorizație de construcție; de asemenea având în vedere succesiunea
contractelor știa că în cazul primelor inculpații nu-și executaseră obligațiile
și vânduseră apartamentele altor persoane și cu toate acestea nu a avertizat persoanele
vătămate care au încheiat ulterior asemenea acte, prejudiciul cauzat depășind suma
de 200.000 RON
Prin încheierea
penală nr. 4/MP/2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia la data de 13 din
14 noiembrie 2012 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C.C., D.D.D., I.B.D.,
J.B.F., M.R.E., S.N., T.I., măsura fiind prelungită ulterior în condițiile legii.
Prin încheierea
penală nr. 6/MP/2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia la data de 6
martie 2013 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C.M., R.C.G., H.C.M.,
F.F.I. și D.S.D., măsura fiind prelungită ulterior în condițiile legii.
Prin încheierea
penală nr. 11/MP/2013 din 29 martie 2013 Curtea de Apel Alba lulia a dispus prelungirea
măsurii preventive a arestării inculpatilon C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., T.I.,
C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I. și D.S.D. și înlocuirea măsurii preventive a arestării,
cu obligarea de a nu părăsi țara în ce-i privește pe inculpații M.R.E. și S.N.
Prin încheierea
penală nr. 1139 din 1 aprilie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
a fost admis recursul D.I.I.C.O.T. împotriva încheierii sus menționate, dispunându-se
prelungirea arestării preventive a inculpaților M.R.E. și S.N. cu încă 30 de zile.
Prin încheierea
penală din 26 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia în Dosar nr.
396/57/2013, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive
a inculpaților C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I., C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., M.R.E.,
S.N., T.I. și D.S.D., această măsură fiind menținută la primirea dosarului, în temeiul
art. 300
1
C. proc. pen. raportat la art. 160
b
C. proc. pen.
Încheierea a rămas
definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție și care prin încheierea nr.
1524 din 3 mai 2013 prin care, s-au respins ca nefondate recursurile inculpaților.
Prin încheierea
din 13 iunie 2013 Curtea de Apel Alba lulia a dispus în baza art. 300
2
C.
proc. pen. raportat la art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen. a menținut măsura
arestării preventive a inculpaților C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I., C.C., D.D.D.,
I.B.D., J.B.F., M.R.E., S.N., T.I. și D.S.D., soluție menținută prin decizia penală
nr. 2230 din 21 iunie 2013.
Prin încheierea
din 8 august 2013 Curtea de Apel Alba în temeiul art. 300
2
C. proc. pen.
raportat la art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen. a menținut măsura arestării
preventive a inculpaților, R.C.G., F.F.I., C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., M.R.E.,
S.N., T.I. și D.S.D., iar prin încheierea din 9 august 2013 a inculpaților C.M.
și H.C.M.
Prin încheierea
penală din 24 septembrie 2013, Curtea de apel Alba lulia, verificând din oficiu
legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestării inculpaților, a dispus:
- în temeiul
art. 300
2
raportat Ia art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen. menținerea
stării de arest preventiv a inculpaților C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. și T.I.
- în temeiul
art. 139 C. proc. pen. raportat la art. 145
1
C. proc. pen., înlocuirea
măsurii arestării preventive luată față de inculpații C.M., S.N., D.S.D.,
H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E. cu măsura obligării de a nu părăsi țara impunându-se
inculpaților restricțiile prevăzute de art. 145 alin. (1
1
) raportat la
art. 145
1
alin. (2) C. proc. pen.
Curtea a apreciat
la acel termen referitor la inculpații C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. și T.I. că în
raport cu: - pașii procedurali parcurși și anume: ascultarea inculpaților în raport
cu acuzațiile aduse și consemnarea poziției procesuale a acestora; natura și specificul
acuzațiilor aduse, anvergura, faptelor, valoarea prejudiciilor cauzate victimelor;
elementele circumstanțiale ce definesc persoanele acestor inculpați și conduita
lor socială, starea de sănătate a unora dintre inculpați, pericolul social pe care
l-ar genera lăsarea lor în libertate nu ar mai fi unul suficient de puternic astfel
încât să impună o măsură atât de restrictivă, aceasta putând fi circumscrisă unor
garanții reale care să protejeze interesul public.
Prin decizia
penală nr. 2993 din 3 octombrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
în Dosar nr. 396/57/2013/a4, a fost admis recursul declarat de D.I.I.C.O.T., Serviciul
Teritorial Alba lulia împotriva încheierii penale susmenționate și care a fost casată
cu consecința menținerii în continuare a stării de arest a inculpaților S.N., D.S.D.,
H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E.
Prin aceeași decizie
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile promovate de inculpații
C.C., D.D.D., I.B.D.,J.B.F. și T.I. împotriva încheierii adoptate de către Curtea
de Apel Alba lulia la data de 24 septembrie 2013.
Curtea a arătat
că de la acel moment (24 septembrie 2013) cauza a parcurs încă trei termene de judecată,
termene la care din motive obiective, neimputabile instanței, cercetarea judecătorească
nu a avansat într-o manieră care să permită o reevaluare a temeiurilor ce se vor
a fi avute în vedere la discutarea oportunității menținerii măsurii preventive a
inculpaților.
Astfel:- la termenul
din 24 octombrie 2013 inculpatul D.S.D. nu a putut fi prezentat în fața Curții,
astfel încât instanța nu a fost în măsură să pună în discuție cererile în probațiune;
la termenul din 7 noiembrie 2013 Curtea a examinat cererile în probațiune formulate
de acuzare și de o parte dintre inculpați, dispunând audierea eșalonată a părților
vătămate în vederea clarificării bazei factuale reținute în rechizitoriu în raport
cu acuzațiile aduse.
- la acest termen
Curtea a procedat la ascultarea a două părți vătămate din cele 26 menționate în
rechizitoriu, respectiv S.D. și C.F.T., declarațiile acestora corespunzând într-o
manieră preponderentă celor date în fața organelor de urmărire penală, nefiind în
măsură să ofere o altă perspectivă asupra bazei factuale reținute în actul de sesizare.
Având în vedere
soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care aceasta a apreciat
că în cauză se impune continuarea detenției provizorii a tuturor inculpaților, faptul
că de la acel moment cercetarea judecătorească nu a parcurs pași semnificativi astfel
încât să ofere o nouă perspectivă asupra modului de abordare a măsurii preventive,
Curtea a dispus în temeiul art. 300
2
raportat la art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen. menținerea măsurii preventive a inculpaților S.N., D.S.D.,
H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E., C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. și T.I.
Curtea a avut
în vedere considerentele de economie și utilitate procedurală și anume, derularea
optimă a procesului penal în această fază a ascultării părților vătămate în vederea
clarificării bazei factuale a cauzei, cu referire specială la raporturile dintre
acestea și inculpați și la modalitățile concrete în care acestea au încheiat înțelegeri
verbale și înscrisuri cu inculpații.
S-a arătat
că, se poate aprecia existența la acest moment a unui anume sentiment de temere
a părților vătămate de a reda modul concret în care s-au derulat raporturile dintre
ele și inculpați, în condițiile în care aceștia s-ar afla în stare de libertate.
În acest sens, anumite acte de la dosar (proces-verbal de transcriere a convorbirilor
telefonice, declarațiile unor martori, conținutul mesajelor telefonice) atestă ca
victimele infracțiunilor expuse la pct. I și II din prezenta încheiere au fost supuse
unor presiuni din partea inculpaților în vederea restituirii sumelor de bani luate
cu împrumut.
În acest context,
Curtea a reținut că la acest moment procesual măsura arestării preventive a inculpaților
este proporțională cu scopul urmărit și anume, protejarea drepturilor și libertăților
altor persoane, precum și asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
În ce privește
apărările unanime ale inculpaților vizând durata detenției provizorii (de 1 an în
ce-i privește pe inculpații C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., M.R.E., S.N., T.I. și
aproximativ 8 luni în ce-i privește pe inculpații C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I. și
D.S.D.) Curtea, având în vedere complexitatea deosebită a cauzei determinată de:
numărul și gravitatea acuzațiilor aduse, numărul semnificativ al părților implicate:
14 inculpați, 26 părți vătămate, multitudinea actelor administrate în cauză, arată
că aceasta nu a depășit un termen rezonabil în accepția art. 5 din Convenție.
Referitor
la criteriul situației personale invocat de către toți inculpații ca un argument
esențial în evaluarea oportunității menținerii măsurii preventive, Curtea a arătat
că circumstanțele privitoare la caracterul celui interesat, moralitatea sa, anturajul,
domiciliul, profesia, resursele de care dispune și relațiile de familie pot să conducă
la a se decide că detenția provizorie nu se mai justifică însă, în același timp,
a arătat că interesul public al menținerii ordinii în cauza dată, trece înaintea
dreptului la libertate al persoanei deținute. Criteriul situației personale a inculpaților
M.R.E., S.N., C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I. și D.S.D. a fost avut în vedere de către
Curtea de Apel în expunerea considerentelor încheierii din data de 24 septembrie
2013 însă soluția Curții a fost infirmată de către Înalta Curte de Casație și Justiție
prin decizia penală nr. 2993/2013.
Referitor Ia apărările
formulate de către fiecare inculpat în parte în raport cu procedura de verificare
a legalității și temeiniciei arestării preventive conform art. 300
2
C.
proc. pen.
Inculpatul
C.C. a susținut în apărarea sa că:
- la acest moment
nu mai subzistă temeiurile care au justificat plasarea sa în detenție provizorie
prin trecerea unei perioade de timp de 1 an de la luarea măsurii, fiind unanim acceptată
în jurisprudența C.E.D.O. că luarea măsurii preventive a arestării este excepția,
regula fiind cercetarea în stare de libertate;
- din înscrisurile
aflate la dosar, a rezultat că în cauză nu se mai justifică temeiurile inițiale
respectiv art. 148 lit. f) teza a II-a C. proc. pen. iar pericol concret pentru
ordinea publică nu trebuie confundat cu pericolul social al faptei;
- inculpatul are
o conduită socială corespunzătoare, este căsătorit, are copii, deține o societate
comercială care produce venituri astfel încât lăsarea sa în libertate poate fi circumscrisă
unor garanții reale prin instituirea unei măsuri preventive mai puțin restrictive
și anume obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara;
- actele dosarului
nu demonstrează dincolo de orice îndoială că inculpatul s-a manifestat față de vreuna
din părțile vătămate într-o manieră echivalentă cu o amenințare concretă;
1.1. Vizând primul
aspect relevat de către inculpat, Curtea a arătat pe larg mai sus argumentele pentru
care consideră că detenția provizorie a inculpatului nu a depășit un termen rezonabil
în accepția rigorilor Convenției.
1.2. În ce-i privește
pe inculpatul C.C. ansamblul actelor de la dosarul cauzei este în măsură să genereze
date suficiente care să justifice persistența unor suspiciuni puternice cu privire
la săvârșirea de către acest inculpat pe o perioadă semnificativă de tip a unor
infracțiuni grave de un pericol social ridicat:
- constituirea
unei grupări infracționale în scopul obținerii de bani și foloase materiale din
comiterea infracțiunii de cămătărie, șantaj și înșelăciune.
- acordarea unor
împrumuturi cu camătă și majorarea nejustificată și unilaterală a dobânzii stabilite
inițial, finalitatea acestui fapt fiind îndatorirea excesivă a persoanelor care
apelau la aceste împrumuturi și care apoi în contul datoriilor erau deposedate de
bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea lor sau a unor rude apropiate.
1.3. În raport
cu datele concrete ale cauzei din care reiese fără dubiu starea permanentă de temere
a părților vătămate care au fost supuse unor presiuni psihice majore pentru a face
rost de bani și a restitui sume cu mult peste împrumuturile acordate după care și-au
pierdut locuințeIe, nu se poate susține că pericolul concret pentru ordinea publică
nu ar mai fi la acest moment real, actual și suficient deputernic pentru un interes
de ordine publică.
În acest sens
s-a impus a fi evidențiate și declarațiile părților vătămate S.D. și C.F.T. date
în fața Curții la acest termen prin care acestea își mențin în mare măsură poziția
avută în faza de urmărire penală.
1.4. Raportat
la criteriile de ordin personal invocate de către inculpat ca și argument în alegerea
unei măsuri preventive, Curtea a arătat, că în raport cu jurisprudența C.E.D.O.
circumstanțele privitoare la caracterul celui, interesat, moralitatea sa, domiciliul,
profesia, resursele de care dispune și relațiile de familie pot să conducă la a
se decide că detenția provizorie nu se mai justifică, însă, în același timp arată
că interesul public al menținerii ordinii în cauza dată trece înaintea dreptului
persoanei deținute la libertate, astfel încât se precizează că luarea în considerare
a unui interes public ce se impune a fi protejat precumpănitor primează la acest
moment ocrotirii celui privat al inculpatului C.C.
Inculpatul
D.D.D. a susținut în apărarea sa că în cauză este justificată înlocuirea măsurii
arestării preventive, arestării cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara
precizând prin apărătorul său ales că raportat la decizia pronunțată de Înalta Curte
de Casație și Justiție în ultimul recurs declarat de D.I.I.C.O.T. împotriva încheierii
instanței din 24 septembrie 2013, timpul scurs de Ia acel moment și practica relevantă
a instanței de control judiciar, lasă la aprecierea instanței menținerea stării
de arest preventiv.
2.1. Curtea a
apreciat în raport cu starea actuală a probelor că lăsarea în libertate a inculpatului
prezintă la acest moment un pericol concret „pentru ordinea publică atât prin prisma
naturii și gravității acuzațiilor aduse cât și a datelor ce caracterizează persoana
inculpatului, date rezultate din modalitatea concretă în care a acționat: șantajând
persoanele vătămate, pe care Ie-a amenințat în repetate rânduri cu acte de violență,
creându-le o stare reală de temere, pretinzând dobândă la dobândă, obligându-le
să încheie mai multe acte prin care le deposeda de mai multe bunuri mobile și imobile.
Relevante în acest
sens, s-au apreciat a fi declarațiile părților vătămate S.D. și C.F.T., ascultate
la acest termen de judecată în condiții de contradictorialitate, conform cărora
inculpatul prin acțiunile sale Ie-a indus o stare permanentă de temere.
Inculpatul
J.B.F., a susținut în apărare următoarele:
- în cauză este
justificată luarea uneia dintre măsurile preventive alternative prevăzute de
art. 136 lit. b) sau lit. c) C. proc. pen. și care ar fi suficientă pentru realizarea
scopului
- rezonanța socială
s-a diminuat categoric iar buna desfășurare a procesului penal constând în prezența
inculpatului la dezbateri și neinfluențarea părților din proces poate fi asigurată
prin instituirea unei măsuri preventive alternative.
- în ce privește
prezența la dezbateri a solicitat a fi avut în vedere faptul că nu au fost reținute
prevederile art. 148 Iit. a) C. proc. pen. cu atât mai mult cu cât prin aplicarea
dispozițiilor art. 145 C. proc. pen. inculpatul poate fi constrâns în acest sens.
- referitor la
relația sa cu alte persoane se impune a fi avută în vedere declarația de la acest
termen a părții vătămate S.D. urmând a fi ascultate părțile vătămate M.S.M. și M.G.
cu care inculpatul a purtat ani de zile procese civile și au avut și plângeri penale.
3.1 Vizând aspectele
relevate de către inculpatul J.B.F., Curtea a arătat pe larg mai sus argumentele
pentru care considera că și la acest moment temeiurile care au determinat arestarea
impun în continuare privarea de libertate a acestuia, și anume: persistența unor
suspiciuni grave de vinovăție cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate
crescută ce implică șantaje și înșelăciuni cu consecințe deosebit de grave, fapte
ce au produs în patrimoniile părții vătămate consecințe semnificative și pe lungă
durată. Se impune a fi evidențiat, în ce-l privește pe acest inculpat, că rolul
său esențial în cadrul grupării, constând în procurarea cu prioritate a actelor
de carte funciară privind imobilele părților vătămate și prezentarea acestora la
notar, fără ca acest serviciu să fie cerut de către părțile vătămate, precum și
însoțirea celorlalți inculpați la locuințelor victimelor(ex. părțile vătămate M.S.M.,
T.H.M. etc.) infirmă apărările formulate la acest termen în sensul inexistenței
oricărei legături cu victimele infracțiunilor.
Declarația părții
vătămate S.D. de la acest termen chiar dacă nu îl implică într-o manieră semnificativă
pe inculpatul J.B.F. nu este în măsură în situația în care celelalte părți vătămate
nu au fost ascultate să ofere în momentul de față o altă perspectivă asupra bazei
factuale reținute în actul de sesizare.
3.2. Nu se poate
susține la acest moment, la care consecințele presupuselor fapte săvârșite de către
inculpat sunt pregnante și persistă în conștiința persoanelor vătămate că pericolul
concret pentru ordinea public avut în vedere inițial nu ar mai fi actual și suficient
de puternic pentru protejarea unui interes de ordine publică.
3.3. Împrejurarea
că inculpatul J.B.F. nu are antecedente penale, este integrat social și familial,
nu poate prima la acest moment necesității protejării interesului de ordine publică
și imperativelor derulării, optime a procedurii.
Inculpații,
I.B.D., F.F.I., H.C.M. și S.N. prin avocatul C.A., în principiu, aceleași aspecte
ca și cele evidențiate de către inculpatul J.B.F. și anume:
- lăsarea lor
în libertate poate fi circumscrisă unor garanții reale prin instituirea măsurii
obligării de a nu părăsi localitatea sau țara
- rezonanța socială
a faptelor ce constituie obiectul acuzațiilor s-a diminuat considerabil;
- se impun a fi
avute în vedere elementele circumstanțiale ce definesc persoana acestor inculpați
precum și starea de boală a inculpaților S.N. și H.C.M.
4.1. Vizând aspectele
relevate de către inculpații F.F.I. și I.B.D. și H.C.M. Curtea a arătat că și la
acest moment subzistă temeiurile inițiale care au justificat luarea măsurii și anume:
persistența unor suspiciuni grave de vinovăție cu privire la săvârșirea unor infracțiuni
de o gravitate crescută ce implică înșelăciuni cu consecințe deosebit de grave,
fapte care au produs în patrimoniile părții vătămate consecințe semnificative și
pe lungă durată, acestea pierzând sume importante de bani, modificându-li-se cursul
normal al vieții (ex. partea vătămată S.N. care este nevoită la acest moment să
locuiască separat de copilul său minor).
Elementele circumstanțiale
ce definesc persoana inculpaților F.F.I. și H.C.M. precum și starea de boală a inculpaților
H.C.M. și S.N. au fost avute în vedere ca argumente în încheierea Curții din 24
septembrie 2013 prin care această instanță a dispus înlocuirea măsurii preventive
însă soluția instanței a fost infirmată prin decizia penală nr. 2993/2013 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție și care a apreciat că se impune menținerea
măsurii preventive cu privire la acești inculpați.
În ce-l privește
pe inculpatul S.N., instanța a arătat că se impune a fi precizată împrejurarea că
prin încheierea din 7 noiembrie 2013 Curtea a respins cererea de liberare provizorie
sub control judiciar formulată de acest inculpat, soluția fiind menținută prin decizia
nr. 2993/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 396/57/2013/a4.
lnculpatul
T.I. a invocat în apărare faptul că:
- existența unui
mandat de executare a unei pedepse privative de libertate lipsește de eficiență
măsura preventivă adoptată în cauza de față și îl pune în situația de a nu beneficia
de dreptul la muncă în cadrul penitenciarului;
În cauză nu există
probe care să conducă la vinovăția inculpatului, acuzațiile aduse vizând o singură
faptă de șantaj în dauna părții vătămate M.S.M.;
5.1. Vizând primul
aspect invocat de către inculpat, Curtea a arătat că executarea la acest moment
de către inculpat a unei pedepse privative de libertate nu exclude de plano posibilitatea
luării și menținerii unei măsuri preventive.
Dintr-o altă perspectivă,
inculpatul se află oricum privat de libertate la acest moment, fiind deținut în
baza unei hotărâri de condamnare pentru infracțiunea de tentativă de omor.
5.2. Raportat
la aspectele relevate mai sus nu se poate reține că temeiurile care au impus luarea
măsurii preventive s-au schimbat și nici că pericolul concret pentru ordinea publică
nu ar mai fi unul real, actual și suficient de puternic pentru protejarea unui interes
de ordine publică.
5.3. Suspiciunile
rezonabile cu privire la săvârșirea de către inculpatul T.I. a unei infracțiuni
de șantaj prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. constând în concret în constrângerea
prin violență și amenințare cu moartea a părții vătămate M.S.M., precum și a soției
și copiilor minori, acțiunile insistente și repetate ale acestui inculpat care se
deplasa la locuința părții vătămate, ducând copiii în altă încăpere pentru ca ceilalți
inculpați C.C. și J.B.F. să discute în aceeași manieră cu victima, reprezintă motive
pertinente și suficiente pentru a continuarea detenției provizorii.
5.4. Mai mult
decât atât la termenul anterior (4 iulie 2013) a fost depusă la dosarul cauzei o
cerere formulată de către partea vătămată M.S.M. prin care aduce la cunoștința Curții
faptul că din boxa acuzaților, inculpatul T.I. a proferat amenințări la adresa sa,
gesturi confirmate de către persoanele prezente în sală și care au semnat înscrisul
respectiv.
În această situație,
nu se poate susține că raportat la circumstanțele cauzei nu s-ar mai impune privarea
de libertate a inculpatului.
lnculpatul
R.C.G. a invocat în apărarea sa că temeiurile care au justificat luarea măsurii
nu mai subzistă, iar lăsarea în libertate poate fi circumscrisă unor garanții suficient
care să asigure prezența sa la proces cât și derularea optimă a procedurilor.
De asemenea inculpatul
a arătat că nu a beneficiat material de pe urma tranzacțiilor vizând apartamentele
și mansardele construite fiind cooptat în afacere de către inculpatul H.C.M. după
care în momentul în care nu a fost în măsură să finanțeze această afacere a renunțat.
A arătat că personal a încheiat doar un singur antecontract de vânzare-cumpărare.
6.1. Vizând apărările
formulate de către inculpat R.C.G., Curtea a aratătat că acestea au fost luate în
considerare alături de circumstanțele personale o dată cu pronunțarea încheierii
penale din 24 septembrie 2013 însă prin decizia penală nr. 2993/2013 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție soluția a fost infirmată dispunându-se menținerea măsurii
preventive a arestării.
Inculpatul
C.M. a invocat în apărare următoarele:
- temeiurile care
au justificat luarea măsurii preventive a arestării s-au modificat.
- de la momentul
pronunțării deciziei penale nr. 2993/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
prin care s-a dispus menținerea măsurii preventive a arestării a trecut o perioadă
de timp de peste o lună, cauza parcurgând trei termene de judecată, iar derularea
lentă a procedurilor deși neimputabilă instanței datorită complexității cauzei și
a anumitor motive de ordin obiectiv, nu poate justifica, o detenție provizorie prelungită
cu atât mai mult cu cât în sarcina acestuia se reține săvârșirea unei singure infracțiuni
de șantaj în formă continuată.
- se impun a fi
avute în vedere criteriile de ordin personal ale inculpatului C.M. este căsătorit,
are un copil minor în întreținere, nu are antecedente penale
7.1. Aspectele
privind natura și încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului
C.M., limitele de pedeapsă prevăzute în norma de incriminare (1-5 ani), durata detenției
provizorii precum și elementele circumstanțiale vizând familia și starea de sănătate
a inculpatului au reprezentat argumente avute în vedere de către Curte la adoptarea
încheierii penale din 24 septembrie 2013 însă prin decizia penală nr. 2993/2013
a Înaltei Curți de Casație și Justiție soluția a fost infirmată dispunându-se menținerea
măsurii arestării preventive a acestui inculpat.
Înalta Curte de
Casație și Justiție acceptând criticile expuse de către D.I.I.C.O.T. cu privire
la acest inculpat a avut în vedere probabil existența unui risc de influențare a
administrării justiției raportat la datele existente în dosar conform cărora în
faza preliminară a investigațiilor acesta s-a deplasat la liderii țiganilor din
Sibiu și a transmis părții vătămate M.S. amenințări cerându-i să-și retragă plângerea
de Ia poliție și să se împace cu el.
Inculpatul
D.S.D. a invocat în apărare următoarele:
- detenția preventivă
a inculpatului a depășit un termen rezonabil, o durată de 8 luni de arest fiind
în măsură să atingă scopul prevăzut de art. 136 C. proc. pen.
- temeiurile care
au justificat luarea măsurii nu mai subzistă, iar lăsarea sa în libertate nu prezintă
un pericol concret pentru ordinea publică, în cauză, inculpatul bucurându-se de
prezumția de nevinovăție.
- arestul preventiv
reprezintă o măsură excepțională, iar în cauză sunt întrunite disponibilității art.
139 C. proc. pen. raportat la art. 145 C. proc. pen. privind înlocuirea măsurii
preventive cu una mai puțin restrictivă și anume, obligarea de a nu părăsi țara
cu atât mai mult cu cât în sarcina inculpatului este reținută o singură infracțiune
de șantaj în formă continuată.
8.1. Aspectele
privind natura și încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului
D.S.D., limitele de pedeapsă prevăzute în norma de incriminare (1-5 ani), durata
detenției provizorii precum și elementele circumstanțiale vizând familia inculpatului
au reprezentat argumente avute în vedere de către Curte la adoptarea încheierii
penale din 24 septembrie 2013 însă prin decizia penală nr. 2993/2013 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție soluția a fost infirmată dispunându-se menținerea măsurii
arestării preventive a acestui inculpat.
8.2. Cu referire
la inculpatul D.S.D. instanța a precizat că acesta se află în prezent în executarea
unei pedepse privative de libertate pentru infracțiuni la regimul circulației rutier
fiind încarcerat la data de 27 februarie 2013, acesta nefiind recidivist în raport
cu aceste condamnări.
lnculpatul
M.R.E. a invocat în apărare împrejurarea că:
- în cauză nu
s-a făcut, mai presus de orice îndoială, dovada că actele încheiate de către inculpat
ar depăși cadrul legal ce reglementează desfășurarea activității notariale, relevante
în acest sens fiind declarațiile părților vătămate din faza de urmărire penală
- prezența, inculpatului
la proces și evitarea oricărui risc dea lua legătura cu alte părți, pot fi asigurate
prin institu