ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3744/2013

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3744/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursurilor de față;

În baza

actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 19

noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală și

pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 396/57/2013/a6, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen. s-a menținut starea de

arest preventiv a inculpaților C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., M.R.E., S.N., T.I.,

Pentru a

dispune astfel, instanța a reținut următoarele:

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T.

Serviciul Teritorial Alba lulia emis la 24 aprilie 2013 s-a dispus trimiterea

în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaților:

C.C., pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- constituire

grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,

- înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.

(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte

materiale),

- șantaj în formă

continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. (7 acte materiale).

- cămătărie în

formă continuată prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2011 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.;

D.D.D., pentru

săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire

grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,

- înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.

(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte

materiale),

- șantaj în formă

continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. (4 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

I.B.D. pentru

săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire

grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,

- înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (3) și alin.

(5) C. pen.,

- șantaj prevăzut

de art. 194 alin. (1) C. pen. Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

J.B.F., pentru

săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire

grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,

- înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.

(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte

materiale),

- șantaj în formă

continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. (4 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

M.R.E., pentru

săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire grup

infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,

- complicitate

la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de

art. 26.C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale),

- complicitate

la șantaj în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 194

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte materiale),

- fals intelectual

în formă continuată prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. (9 acte materiale)

- constituire

grup infracțional nestructurat prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat

la 323 C. pen.

- complicitate

la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de

art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (8 acte materiale). Totul cu aplicarea art.

33 lit. a) C. pen.;

S.N. pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- înșelăciune

prevăzută de art. 215 alin. (1) și alin. (3) C. pen.,

- șantaj în formă

continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. (2 acte materiale).

- cămătărie în

formă continuată prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2011 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.;

T.I., pentru săvârșirea

infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen.;

C.M., pentru săvârșirea

infracțiunii de șantaj în formă continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale);

D.S.D., pentru

săvârșirea infracțiunii de:

- șantaj în formă

continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. (2 acte materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

H.C.M., pentru

săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire

grup infracțional nestructurat prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat

la 323 C. pen.,

- înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.

(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte

materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

R.C.G., pentru

săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire

grup infracțional nestructurat prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat

la 323 C. pen.,

- înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.

(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte

materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

F.F.I. pentru

săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire

grup infracțional nestructurat prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat

la 323 C. pen.,

- înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.

(1), alin. (3) și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte

materiale). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

și în stare de

libertate, inculpații:

B.N. pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- înșelăciune

prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (3) C. pen.;

- șantaj în formă

continuată prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

M.D. pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- înșelăciune

prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) C. pen.;

- șantaj în formă

continuată prevăzută de art .194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.,

bazei factuale, în actul de sesizare al instanței s-au reținut în esență următoarele

aspecte, grupate pe trei secțiuni ce vor fi expuse mai jos:

în sarcina inculpaților C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. și M.R.E.

În perioada anilor

2008-mai 2012 pe raza municipiului Sibiu inculpații C.C., D.D.D., I.B.D. și J.B.F.

au constituit o grupare infracțională organizată pe care au sprijinit-o și alte

persoane cum ar fi inculpații M.R.E. notar public și T.I. Gruparea infracțională

s-a constituit în scopul obținerii de bani și foloase materiale din comiterea infracțiunii

de cămătărie, șantaj și înșelăciune.

Modalitatea de

acțiune a grupării a fost descrisă astfel:

- membrii grupării

acordau împrumuturi cu camătă și majorau ulterior în mod nejustificat dobânzile

stabilite inițial, finalitatea acestui fapt fiind îndatorarea excesivă a persoanelor

care apelau la împrumuturi și apoi în contul „datoriilor” deposedarea acestora de

bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea lor sau a unor rude apropiate.

În acest scop membrii grupării infracționale acționau coordonat având legături strânse

în comiterea infracțiunilor, care au avut continuitate în timp, întinzându-se pe

mai mulți ani.

Activitatea membrilor

grupării îri ce privește cămătăria era un fapt de notorietate în municipiul Sibiu

și zonele limitrofe (confirmată de altfel și de interceptările telefonice efectuate

în cauză), astfel că în perioada menționată multe persoane (părți vătămate) au apelat

la aceștia pentru împrumutul unor sume de bani, de regulă în valută, pentru care

impuneau în mod obligatoriu o dobânda cuprinsă între 10%-50% săptămânal sau lunar

precum și constituirea unor garanții imobiliare, ce se realizau în majoritatea cazurilor

la Biroul Notarului Public, M.R.E. În schimbul activităților prestate prin care

sprijinea activitatea infracțională a grupării, acesta beneficia de comisioane consistente

din partea membrilor grupării, și avea grijă ca la prezența în fața sa a părților

să fie pregătite pentru semnat contractele, să existe extrasele CF și plata taxelor

aferente.

- ori de câte

ori o persoană fizică apela la unul dintre aceștia pentru împrumut, acesta apela

sau interpunea pe unul dintre ceilalți membrii ai grupării în contract, după care

invitau persoana la notarul M.R.E., care încheia actele. S-a menționat că faptul

că nu acordau niciodată suma trecută în contract și rețineau sume de 5.000-10.000

euro și chiar mai mari, la împrumuturile mai mari cu titlu de garanție pentru plata

dobânzii, sau dobândă anticipată, iar alte sume de bani erau reținute pentru plata

prestațiilor la notarul M.R.E., deși percepeau dobânda pentru întreaga sumă din

contract. Prin această modalitate persoanele care luau împrumuturi erau și înșelate

la semnarea contractului inițial de împrumut.

- inculpatul M.

era la curent cu activitățile infracționale ale grupării, cunoștea că acestea erau

șantajați și amenințați, încasa bani cu titlu de taxă notarială în plus față de

sumele menționate pe chitanțe, ceilalți inculpați discutau de dobânzile percepute

părților vătămate în prezența notarului.Toate actele erau întocmite de către notar

înainte ca victimele să se prezinte la el la birou și fără ca acestea să-i preda

anterior actele de proprietate sau să-și exprime consimțământul. Părților vătămate

nu li se aduce la cunoștință exact sumele menționate în contract. Banii nu se plăteau

de regulă în fața notarului, ci după, deși s-a menționat acest lucru în contracte,

s-au când s-au numărat banii în fața notarului, aceștia nu s-au predatei, inculpații

reținând parte din bani cu titlu de dobânzi anticipate și taxe notariale, ex. declarațiile

lui M.S.M., M.G., S.M.V., B.V.S., etc.

- dobânzile se

majorau regulat de membrii grupării și erau recuperate prin amenințări și acte de

violență, prin șantaj asupra părților vătămate sau membrilor familiilor acestora.

Părțile vătămate erau somate periodic prin telefon de membrii grupării, care păstrau

o evidență strictă cu privire la sumele datorate, la termenele stabilite. Dacă aceștia

nu răspundeau la telefon erau contactați prin diverse cunoștințe sau erau trimiși

membri ai grupării care-i căutau

- în majoritatea

cazurilor părțile vătămate au plătit la timp doar câteva luni dobânzile, după care

nu mai puteau plăti la termene astfel că valoarea acestora și sumele împrumutate

ajungeau la cifre uriașe, fapt ce împiedica plata lor, iar părțile vătămate pierdeau

proprietatea bunurilor gajate.

- la constituirea

garanțiilor imobiliare sau vânzarea ulterioară a acestora de către membrii grupării

ori executarea lor silită, părțile vătămate nu participau, iar de acest lucru se

ocupau inculpații C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. Acesta din urmă se ocupa și de obținerea

extraselor CF (s-a menționat că soția acestuia J.B.M. era angajată la O.C.P.I. Sibiu)

după care notarul public M.R.E. pregătea actele iar părțile doar semnau contractul.

Activitatea infracțională a grupării a continuat și după apariția Legii nr. 261/2011

ce incrimina activitatea de cămătărie ca și infracțiune distinctă. După apariția

legii menționate mai sus, au fost implicați în acordarea de împrumuturi inculpații

C.C. și D.D.D.

și șantaj reținute în sarcina inculpaților S.N., D.S.D., C.M. (cămătari din Sibiu),

și inculpații B.N., M.D., T.I.

la inculpatul S.N.:

- în cursul anului

2009, împreună cu învinuiții M.D. și B.N. I-au indus în eroare pe persoana vătămată

C.G.V. cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu garanție imobiliară, neacordând

sumă împrumutată asupra cărora s-au înțeles inițial, reținând dobânzi anticipate,

precum și pe parcursul executării contractului de împrumut când a majorat nejustificat

și unilateral dobânzile, pretinzând dobândă la dobândă, prejudiciind persoana vătămată

cu o sumă de minim 40.000 euro (ce trebuia acordată împrumut)

- în perioada

anilor 2009-2010 Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele vătămate,

C.G.V. și P.V.M. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi la unele împrumuturi

acordate, iar în contul acelorași dobânzi reclamate Ie-a deposedat de mai anumite

bunuri imobile, obligându-le să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau

aceste proprietăți (2 acte materiale);

- după intrarea

în vigoare a Legii nr. 216/2011, a acordat împrumuturi cu dobândă, a pretins și

primit dobândă în contul împrumuturilor acordate către persoanele vătămate B.C.

și P.G. (2 acte materiale);

la inculpatul D.S.D.:

- în perioada

anilor 2009-2010 Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele vătămate

C.G.V. și P.V.M. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi la unele împrumuturi

acordate, iar în contul acelorași dobânzi reclamate Ie-a deposedat de mai anumite

bunuri imobile, obligându-le să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau

aceste proprietăți (2 acte materiale);

la inculpatul C.M.

- în perioada

anilor 2002-2012 acest inculpat Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele

vătămate M.S., M.C., C.E., N.G. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi

la unele împrumuturi acordate, iar pe unele dintre aceste persoane în contul acelorași

dobânzi reclamate Ie-a deposedat de mai multe bunuri imobile, obligându-le să încheie

contracte la notar prin care își înstrăinau aceste proprietăți (4 acte materiale);

la inculpatul B.N.:

- în cursul anului

2009, împreună cu inculpatul S.N. și cu inculpatul M.D. l-au indus în eroare pe

persoana vătămată C.G.V., cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu garanție

imobiliară, neacordând sumă împrumutată asupra cărora s-au înțeles inițial, reținând

dobânzi anticipate, precum și pe parcursul executării contractului de împrumut când

a majorat nejustificat și unilateral dobânzile.pretinzând dobândă Ia dobândă, prejudiciind

persoana vătămată cu o sumă de minim 40.000 euro (ce trebuia acordată împrumut)

- în perioada

anilor 2008-2010 împreună cu inculaptul M.D., în cazul lui C.G.V. și cu inculpatul

S.N., Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele vătămate C.G.V. și

C.F.T. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi la unele împrumuturi acordate,

iar în contul acelorași dobânzi reclamate le-a deposedat de mai anumite bunuri imobile,

obligându-le să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau aceste proprietăți

(2 acte materiale).

la inculpatul T.I.:

- împreună cu

inculpatul C.C. și J.B.F., în perioada anilor 2008-2009, l-a constrâns prin violență

și amenințare pe persoana vătămată M.S.M., să plătească diferite sume de bani drept

dobânzi la un împrumut acordat, iar în contul acelorași dobânzi reclamate Ie-a deposedat

un bun imobil, obligându-l să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau

această proprietate

la inculpatul M.D.:

- în cursul anului

2009, împreună cu inculpatul S.N., D.S.D. și cu învinuitul B.N. au indus-o în eroare

pe persoana vătămată C.G.V., cu ocazia încheierii unui contract de împrumut cu garanție

imobiliară, neacordând sumă împrumutată asupra cărora s-au înțeles inițial, reținând

dobânzi anticipate, precum și pe parcursul executării contractului de împrumut când

a majorat nejustificat și unilateral dobânzile, pretinzând dobândă la dobândă, prejudiciind

persoana vătămată cu o sumă de minim 40.000 euro (ce trebuia acordată împrumut),

- în perioada

anilor 2008-2010 împreună cu învinuitul B.N. în cazul lui C.G.V. și cu inculpatul

S.N., Ie-a constrâns prin violență și amenințare pe persoanele vătămate C.G.V. și

C.F.T. să plătească diferite sume de bani drept dobânzi la unele împrumuturi acordate,

iar în contul acelorași dobânzi reclamate Ie-a deposedat de mai anumite bunuri imobile,

obligându- le să încheie contracte la notar prin care își înstrăinau aceste proprietăți,

cu mansarde și apartamente noi construite.

În ultimii ani

pe raza municipiului Sibiu s-a constituit un grup infracțional nestructurat de către

inculpații H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E. (notar public) în scopul obținerii de

bani și foloase materiale din comiterii unor infracțiuni de înșelăciune cu ocazia

încheierii unor antecontracte de vânzare cumpărare apartamente.actele fiind încheiate

la notarul M.R.E., ceilalți trei inculpați fiind „constructorii” apartamentelor.

Inculpatul H.C.M.

este cunoscut în lume interlopă din județul Sibiu ca fiind un apropiat al clanului

sora sa având mai mulți ani o relație cu inculpatul H.C.G. Inculpatul F.F.I. lucra

în fapt pentru inculpatul H.C.M. Cei trei se ocupau la negru de construcția unor

apartamentele prin mansardarea unor blocuri din Sibiu (neautorizată) fie prin ridicarea

unor blocuri de locuințe în Șelimbăr.

Persoanele vătămate

dorind să achiziționeze un apartament în construcția pe raza municipiului Sibiu

au încheiat în calitate de cumpărători antecontracte de vânzare-cumpărare Ia biroul

notarului public M.R.E., cu inculpații H.C.M. (susnumitul apare în acte ca împuternicit

a lui R.C.G.), R.C.G. și F.F.I. (în calitate de vânzători), au plătit diverse sume

cu titlu de avans, sume mergând de la suma de 7.000 euro până la 20.000 euro. Prejudiciul

total cauzat acestor persoane vătămate se ridică la suma de 128.000 euro, depășind

deci suma de 200.000 RON.

Deși unii cumpărători

au solicitat expres ca notarul să facă mențiunile necesare în CF, acesta nu a făcut

demersurile necesare și mai mult a încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare pe

aceleași apartamente cu alte persoane. În cazul unora dintre apartamentele aflate

în construcție, lucrările nu aveau eliberate autorizație de construcție, la momentul

încheierii antecontractelor, unele nu au nici în prezent. Persoanele vătămate nu

au primit banii dați ca avans înapoi și nu au primit nici apartamentele pe care

doreau să le cumpere. Notarul în înțelegere cu vânzătorii, a profitat de buna credință

a persoanelor vătămate care doreau să cumpere apartamentele, le încheia acestora

doar o încheiere de dată certă sau încheiere de legalizare, nu le autentifica antecontractele

și nu le notifica la CF, fapt ce a permis vânzătorilor să vândă ulterior aceleași

apartamente și altor persoane. În fapt persoanele vătămate s-au dus la un biroul

notarial în speță cel al inculpatului M.R.E. (acest birou notarial a fost ales la

solicitarea celorlalți inculpați) pentru a avea garanția unui antecontract autentificat

și a avea siguranța că banii dați ca avans reprezintă o investiție sigură, a avea

o garanție că nu sunt înșelați în cazul în care nu doreau un act autentificat nu

aveau practic motiv să meargă la un notar și să plătească taxe notariale

degeaba.

Astfel, s-a reținut

în actul de sesizare al instanței că:

- în perioada

2008-2012 inculpații H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E. au constituit un grup infracțional

nestructurat în scopul obținerii de bani și foloase materiale din comiterea unor

infracțiuni de înșelăciune cu ocazia încheierii unor antecontracte de vânzare-cumpărare

apartamente, actele fiind încheiate la notarul M.R.E., ceilalți trei inculpați fiind

„constructorii” apartamentelor, fiind prejudiciate mai multe persoane vătămate cu

o sumă ce depășește 200.000 RON.

- în perioada

2008-2011 inculpatul H.C.M., Ie-a indus în eroare pe persoanele vătămate G.R.R.M,

V.A., B.L.C., C.F.C., S.S. și S.N.A., cu ocazia încheierii și executării unor antecontracte

de vânzare-cumpărare apartamente în construcție, neaducând acestora la cunoștință

situația exactă a construcțiilor, unele nu aveau autorizație de construcție, în

complicitate cu notarul încheind acte neautentificate și nenotate în CF imobilului,

iar ulterior în cazul unora din persoanele vătămate vânzând aceleași apartamente

altor persoane, neexecutându-și obligațiile asumate prin contracte, scopul lor fiind

doar de a deposeda persoanele vătămate de anumite sume de bani, cauzând acestora

un prejudiciu ce depășește suma de 200.000 RON,

- în perioada

2008-2011 inculpatul R.C.G., le-a indus în eroare pe persoanele vătămate G.R.R.M,

V.A., B.L.C., C.F.C., S.S., cu ocazia încheierii și executării unor antecontracte

de vânzare-cumpărare apartamente în construcție, neaducând acestora la cunoștință

situația exactă a construcțiilor, unele nu aveau autorizație de construcție, în

complicitate cu notarul încheind acte neautentificate și nenotate în CF imobilului,

iar ulterior în cazul unora din persoanele vătămate vânzând aceleași apartamente

altor persoane, neexecutându-și obligațiile asumate prin contracte, scopul lor fiind

doar de a deposeda persoanele vătămate de anumite sume de bani, cauzând acestora

un prejudiciu ce depășește suma de 200.000 RON,

- în perioada

2011-2012 inculpatul F.F.I. Ie-a indus în eroare pe persoanele vătămate I.V.M.,

V.A., C.I. și S.N.A., cu ocazia încheierii și executării unor antecontracte de vânzare-cumpărare

apartamente în constructie, neaducând acestora la cunoștință situația exactă a construcțiilor,

unele nu aveau autorizație de construcție, în complicitate cu notarul încheind acte

neautentificate și nenotate în CF imobilului, iar ulterior în cazul unora din persoanele

vătămate vânzând aceleași apartamente altor persoane, neexecutându-și obligațiile

asumate prin contracte, scopul lor fiind doar de a deposeda persoanele vătămate

de anumite sume de bani, cauzând acestora un prejudiciu ce depășește suma de 200.000

RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe

deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (3)

și alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale).

Infracțiunile comise de inculpat se află în concurs real de infracțiuni prevăzute

de art. 33 lit. a) C. proc. pen.;

- în perioada

2008-2011 inculpatul M.R.E., i-a ajutat pe inculpații H.C.M., R.C.G., F.F.I. să

inducă în eroare persoanele vătămate I.V.M., G.R.R.M, V.A., B.L.C., C.F.C., S.S.,

C.I. și S.N.A., cu ocazia încheierii unor antecontracte de vânzare-cumpărare apartamente

în construcție, redactând doar încheieri de legalizare de semnătură și de dată certă

(fapt ce a permis inculpaților să vândă unele apartamente ulterior altor persoane)

profitând de faptul că persoanele vătămate nu cunoșteau legislația în domeniu și

aveau certitudinea că actul făcut la notar este ireversibil, altfel acestea nu s-ar

fi dus la notar pentru încheierea unui act fără valoare juridică pentru ele, nenotând

convențiile în cartea funciară a imobilului, neaducând la cunoștință persoanelor

vătămate situația exactă a construcțiilor (este de menționat că în cazul unora dintre

imobile notarul s-a ocupat anterior de documentație în vederea mansardării și știa

că nu există autorizație de construcție; de asemenea având în vedere succesiunea

contractelor știa că în cazul primelor inculpații nu-și executaseră obligațiile

și vânduseră apartamentele altor persoane și cu toate acestea nu a avertizat persoanele

vătămate care au încheiat ulterior asemenea acte, prejudiciul cauzat depășind suma

de 200.000 RON

penală nr. 4/MP/2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia la data de 13 din

14 noiembrie 2012 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C.C., D.D.D., I.B.D.,

J.B.F., M.R.E., S.N., T.I., măsura fiind prelungită ulterior în condițiile legii.

penală nr. 6/MP/2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia la data de 6

martie 2013 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C.M., R.C.G., H.C.M.,

F.F.I. și D.S.D., măsura fiind prelungită ulterior în condițiile legii.

penală nr. 11/MP/2013 din 29 martie 2013 Curtea de Apel Alba lulia a dispus prelungirea

măsurii preventive a arestării inculpatilon C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., T.I.,

C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I. și D.S.D. și înlocuirea măsurii preventive a arestării,

cu obligarea de a nu părăsi țara în ce-i privește pe inculpații M.R.E. și S.N.

penală nr. 1139 din 1 aprilie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

a fost admis recursul D.I.I.C.O.T. împotriva încheierii sus menționate, dispunându-se

prelungirea arestării preventive a inculpaților M.R.E. și S.N. cu încă 30 de zile.

penală din 26 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia în Dosar nr.

396/57/2013, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive

a inculpaților C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I., C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., M.R.E.,

S.N., T.I. și D.S.D., această măsură fiind menținută la primirea dosarului, în temeiul

art. 300

1

b

Încheierea a rămas

definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție și care prin încheierea nr.

1524 din 3 mai 2013 prin care, s-au respins ca nefondate recursurile inculpaților.

din 13 iunie 2013 Curtea de Apel Alba lulia a dispus în baza art. 300

2

C.

proc. pen. raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen. a menținut măsura

arestării preventive a inculpaților C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I., C.C., D.D.D.,

I.B.D., J.B.F., M.R.E., S.N., T.I. și D.S.D., soluție menținută prin decizia penală

nr. 2230 din 21 iunie 2013.

din 8 august 2013 Curtea de Apel Alba în temeiul art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen. a menținut măsura arestării

preventive a inculpaților, R.C.G., F.F.I., C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., M.R.E.,

S.N., T.I. și D.S.D., iar prin încheierea din 9 august 2013 a inculpaților C.M.

și H.C.M.

penală din 24 septembrie 2013, Curtea de apel Alba lulia, verificând din oficiu

legalitatea și temeinicia măsurii preventive a arestării inculpaților, a dispus:

- în temeiul

art. 300

2

raportat Ia art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen. menținerea

stării de arest preventiv a inculpaților C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. și T.I.

- în temeiul

art. 139 C. proc. pen. raportat la art. 145

1

măsurii arestării preventive luată față de inculpații C.M., S.N., D.S.D.,

H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E. cu măsura obligării de a nu părăsi țara impunându-se

inculpaților restricțiile prevăzute de art. 145 alin. (1

1

) raportat la

art. 145

1

alin. (2) C. proc. pen.

Curtea a apreciat

la acel termen referitor la inculpații C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. și T.I. că în

raport cu: - pașii procedurali parcurși și anume: ascultarea inculpaților în raport

cu acuzațiile aduse și consemnarea poziției procesuale a acestora; natura și specificul

acuzațiilor aduse, anvergura, faptelor, valoarea prejudiciilor cauzate victimelor;

elementele circumstanțiale ce definesc persoanele acestor inculpați și conduita

lor socială, starea de sănătate a unora dintre inculpați, pericolul social pe care

l-ar genera lăsarea lor în libertate nu ar mai fi unul suficient de puternic astfel

încât să impună o măsură atât de restrictivă, aceasta putând fi circumscrisă unor

garanții reale care să protejeze interesul public.

penală nr. 2993 din 3 octombrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

în Dosar nr. 396/57/2013/a4, a fost admis recursul declarat de D.I.I.C.O.T., Serviciul

Teritorial Alba lulia împotriva încheierii penale susmenționate și care a fost casată

cu consecința menținerii în continuare a stării de arest a inculpaților S.N., D.S.D.,

H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E.

Prin aceeași decizie

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile promovate de inculpații

C.C., D.D.D., I.B.D.,J.B.F. și T.I. împotriva încheierii adoptate de către Curtea

de Apel Alba lulia la data de 24 septembrie 2013.

că de la acel moment (24 septembrie 2013) cauza a parcurs încă trei termene de judecată,

termene la care din motive obiective, neimputabile instanței, cercetarea judecătorească

nu a avansat într-o manieră care să permită o reevaluare a temeiurilor ce se vor

a fi avute în vedere la discutarea oportunității menținerii măsurii preventive a

inculpaților.

Astfel:- la termenul

din 24 octombrie 2013 inculpatul D.S.D. nu a putut fi prezentat în fața Curții,

astfel încât instanța nu a fost în măsură să pună în discuție cererile în probațiune;

la termenul din 7 noiembrie 2013 Curtea a examinat cererile în probațiune formulate

de acuzare și de o parte dintre inculpați, dispunând audierea eșalonată a părților

vătămate în vederea clarificării bazei factuale reținute în rechizitoriu în raport

cu acuzațiile aduse.

- la acest termen

Curtea a procedat la ascultarea a două părți vătămate din cele 26 menționate în

rechizitoriu, respectiv S.D. și C.F.T., declarațiile acestora corespunzând într-o

manieră preponderentă celor date în fața organelor de urmărire penală, nefiind în

măsură să ofere o altă perspectivă asupra bazei factuale reținute în actul de sesizare.

soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care aceasta a apreciat

că în cauză se impune continuarea detenției provizorii a tuturor inculpaților, faptul

că de la acel moment cercetarea judecătorească nu a parcurs pași semnificativi astfel

încât să ofere o nouă perspectivă asupra modului de abordare a măsurii preventive,

Curtea a dispus în temeiul art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen. menținerea măsurii preventive a inculpaților S.N., D.S.D.,

H.C.M., R.C.G., F.F.I. și M.R.E., C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F. și T.I.

în vedere considerentele de economie și utilitate procedurală și anume, derularea

optimă a procesului penal în această fază a ascultării părților vătămate în vederea

clarificării bazei factuale a cauzei, cu referire specială la raporturile dintre

acestea și inculpați și la modalitățile concrete în care acestea au încheiat înțelegeri

verbale și înscrisuri cu inculpații.

că, se poate aprecia existența la acest moment a unui anume sentiment de temere

a părților vătămate de a reda modul concret în care s-au derulat raporturile dintre

ele și inculpați, în condițiile în care aceștia s-ar afla în stare de libertate.

În acest sens, anumite acte de la dosar (proces-verbal de transcriere a convorbirilor

telefonice, declarațiile unor martori, conținutul mesajelor telefonice) atestă ca

victimele infracțiunilor expuse la pct. I și II din prezenta încheiere au fost supuse

unor presiuni din partea inculpaților în vederea restituirii sumelor de bani luate

cu împrumut.

Curtea a reținut că la acest moment procesual măsura arestării preventive a inculpaților

este proporțională cu scopul urmărit și anume, protejarea drepturilor și libertăților

altor persoane, precum și asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

apărările unanime ale inculpaților vizând durata detenției provizorii (de 1 an în

ce-i privește pe inculpații C.C., D.D.D., I.B.D., J.B.F., M.R.E., S.N., T.I. și

aproximativ 8 luni în ce-i privește pe inculpații C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I. și

D.S.D.) Curtea, având în vedere complexitatea deosebită a cauzei determinată de:

numărul și gravitatea acuzațiilor aduse, numărul semnificativ al părților implicate:

14 inculpați, 26 părți vătămate, multitudinea actelor administrate în cauză, arată

că aceasta nu a depășit un termen rezonabil în accepția art. 5 din Convenție.

la criteriul situației personale invocat de către toți inculpații ca un argument

esențial în evaluarea oportunității menținerii măsurii preventive, Curtea a arătat

că circumstanțele privitoare la caracterul celui interesat, moralitatea sa, anturajul,

domiciliul, profesia, resursele de care dispune și relațiile de familie pot să conducă

la a se decide că detenția provizorie nu se mai justifică însă, în același timp,

a arătat că interesul public al menținerii ordinii în cauza dată, trece înaintea

dreptului la libertate al persoanei deținute. Criteriul situației personale a inculpaților

M.R.E., S.N., C.M., R.C.G., H.C.M., F.F.I. și D.S.D. a fost avut în vedere de către

Curtea de Apel în expunerea considerentelor încheierii din data de 24 septembrie

2013 însă soluția Curții a fost infirmată de către Înalta Curte de Casație și Justiție

prin decizia penală nr. 2993/2013.

Referitor Ia apărările

formulate de către fiecare inculpat în parte în raport cu procedura de verificare

a legalității și temeiniciei arestării preventive conform art. 300

2

C.

proc. pen.

C.C. a susținut în apărarea sa că:

- la acest moment

nu mai subzistă temeiurile care au justificat plasarea sa în detenție provizorie

prin trecerea unei perioade de timp de 1 an de la luarea măsurii, fiind unanim acceptată

în jurisprudența C.E.D.O. că luarea măsurii preventive a arestării este excepția,

regula fiind cercetarea în stare de libertate;

- din înscrisurile

aflate la dosar, a rezultat că în cauză nu se mai justifică temeiurile inițiale

respectiv art. 148 lit. f) teza a II-a C. proc. pen. iar pericol concret pentru

ordinea publică nu trebuie confundat cu pericolul social al faptei;

- inculpatul are

o conduită socială corespunzătoare, este căsătorit, are copii, deține o societate

comercială care produce venituri astfel încât lăsarea sa în libertate poate fi circumscrisă

unor garanții reale prin instituirea unei măsuri preventive mai puțin restrictive

și anume obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara;

- actele dosarului

nu demonstrează dincolo de orice îndoială că inculpatul s-a manifestat față de vreuna

din părțile vătămate într-o manieră echivalentă cu o amenințare concretă;

1.1. Vizând primul

aspect relevat de către inculpat, Curtea a arătat pe larg mai sus argumentele pentru

care consideră că detenția provizorie a inculpatului nu a depășit un termen rezonabil

în accepția rigorilor Convenției.

1.2. În ce-i privește

pe inculpatul C.C. ansamblul actelor de la dosarul cauzei este în măsură să genereze

date suficiente care să justifice persistența unor suspiciuni puternice cu privire

la săvârșirea de către acest inculpat pe o perioadă semnificativă de tip a unor

infracțiuni grave de un pericol social ridicat:

- constituirea

unei grupări infracționale în scopul obținerii de bani și foloase materiale din

comiterea infracțiunii de cămătărie, șantaj și înșelăciune.

- acordarea unor

împrumuturi cu camătă și majorarea nejustificată și unilaterală a dobânzii stabilite

inițial, finalitatea acestui fapt fiind îndatorirea excesivă a persoanelor care

apelau la aceste împrumuturi și care apoi în contul datoriilor erau deposedate de

bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea lor sau a unor rude apropiate.

1.3. În raport

cu datele concrete ale cauzei din care reiese fără dubiu starea permanentă de temere

a părților vătămate care au fost supuse unor presiuni psihice majore pentru a face

rost de bani și a restitui sume cu mult peste împrumuturile acordate după care și-au

pierdut locuințeIe, nu se poate susține că pericolul concret pentru ordinea publică

nu ar mai fi la acest moment real, actual și suficient deputernic pentru un interes

de ordine publică.

În acest sens

s-a impus a fi evidențiate și declarațiile părților vătămate S.D. și C.F.T. date

în fața Curții la acest termen prin care acestea își mențin în mare măsură poziția

avută în faza de urmărire penală.

1.4. Raportat

la criteriile de ordin personal invocate de către inculpat ca și argument în alegerea

unei măsuri preventive, Curtea a arătat, că în raport cu jurisprudența C.E.D.O.

circumstanțele privitoare la caracterul celui, interesat, moralitatea sa, domiciliul,

profesia, resursele de care dispune și relațiile de familie pot să conducă la a

se decide că detenția provizorie nu se mai justifică, însă, în același timp arată

că interesul public al menținerii ordinii în cauza dată trece înaintea dreptului

persoanei deținute la libertate, astfel încât se precizează că luarea în considerare

a unui interes public ce se impune a fi protejat precumpănitor primează la acest

moment ocrotirii celui privat al inculpatului C.C.

D.D.D. a susținut în apărarea sa că în cauză este justificată înlocuirea măsurii

arestării preventive, arestării cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara

precizând prin apărătorul său ales că raportat la decizia pronunțată de Înalta Curte

de Casație și Justiție în ultimul recurs declarat de D.I.I.C.O.T. împotriva încheierii

instanței din 24 septembrie 2013, timpul scurs de Ia acel moment și practica relevantă

a instanței de control judiciar, lasă la aprecierea instanței menținerea stării

de arest preventiv.

2.1. Curtea a

apreciat în raport cu starea actuală a probelor că lăsarea în libertate a inculpatului

prezintă la acest moment un pericol concret „pentru ordinea publică atât prin prisma

naturii și gravității acuzațiilor aduse cât și a datelor ce caracterizează persoana

inculpatului, date rezultate din modalitatea concretă în care a acționat: șantajând

persoanele vătămate, pe care Ie-a amenințat în repetate rânduri cu acte de violență,

creându-le o stare reală de temere, pretinzând dobândă la dobândă, obligându-le

să încheie mai multe acte prin care le deposeda de mai multe bunuri mobile și imobile.

Relevante în acest

sens, s-au apreciat a fi declarațiile părților vătămate S.D. și C.F.T., ascultate

la acest termen de judecată în condiții de contradictorialitate, conform cărora

inculpatul prin acțiunile sale Ie-a indus o stare permanentă de temere.

J.B.F., a susținut în apărare următoarele:

- în cauză este

justificată luarea uneia dintre măsurile preventive alternative prevăzute de

art. 136 lit. b) sau lit. c) C. proc. pen. și care ar fi suficientă pentru realizarea

scopului

- rezonanța socială

s-a diminuat categoric iar buna desfășurare a procesului penal constând în prezența

inculpatului la dezbateri și neinfluențarea părților din proces poate fi asigurată

prin instituirea unei măsuri preventive alternative.

- în ce privește

prezența la dezbateri a solicitat a fi avut în vedere faptul că nu au fost reținute

prevederile art. 148 Iit. a) C. proc. pen. cu atât mai mult cu cât prin aplicarea

dispozițiilor art. 145 C. proc. pen. inculpatul poate fi constrâns în acest sens.

- referitor la

relația sa cu alte persoane se impune a fi avută în vedere declarația de la acest

termen a părții vătămate S.D. urmând a fi ascultate părțile vătămate M.S.M. și M.G.

cu care inculpatul a purtat ani de zile procese civile și au avut și plângeri penale.

3.1 Vizând aspectele

relevate de către inculpatul J.B.F., Curtea a arătat pe larg mai sus argumentele

pentru care considera că și la acest moment temeiurile care au determinat arestarea

impun în continuare privarea de libertate a acestuia, și anume: persistența unor

suspiciuni grave de vinovăție cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate

crescută ce implică șantaje și înșelăciuni cu consecințe deosebit de grave, fapte

ce au produs în patrimoniile părții vătămate consecințe semnificative și pe lungă

durată. Se impune a fi evidențiat, în ce-l privește pe acest inculpat, că rolul

său esențial în cadrul grupării, constând în procurarea cu prioritate a actelor

de carte funciară privind imobilele părților vătămate și prezentarea acestora la

notar, fără ca acest serviciu să fie cerut de către părțile vătămate, precum și

însoțirea celorlalți inculpați la locuințelor victimelor(ex. părțile vătămate M.S.M.,

T.H.M. etc.) infirmă apărările formulate la acest termen în sensul inexistenței

oricărei legături cu victimele infracțiunilor.

Declarația părții

vătămate S.D. de la acest termen chiar dacă nu îl implică într-o manieră semnificativă

pe inculpatul J.B.F. nu este în măsură în situația în care celelalte părți vătămate

nu au fost ascultate să ofere în momentul de față o altă perspectivă asupra bazei

factuale reținute în actul de sesizare.

3.2. Nu se poate

susține la acest moment, la care consecințele presupuselor fapte săvârșite de către

inculpat sunt pregnante și persistă în conștiința persoanelor vătămate că pericolul

concret pentru ordinea public avut în vedere inițial nu ar mai fi actual și suficient

de puternic pentru protejarea unui interes de ordine publică.

3.3. Împrejurarea

că inculpatul J.B.F. nu are antecedente penale, este integrat social și familial,

nu poate prima la acest moment necesității protejării interesului de ordine publică

și imperativelor derulării, optime a procedurii.

I.B.D., F.F.I., H.C.M. și S.N. prin avocatul C.A., în principiu, aceleași aspecte

ca și cele evidențiate de către inculpatul J.B.F. și anume:

- lăsarea lor

în libertate poate fi circumscrisă unor garanții reale prin instituirea măsurii

obligării de a nu părăsi localitatea sau țara

- rezonanța socială

a faptelor ce constituie obiectul acuzațiilor s-a diminuat considerabil;

- se impun a fi

avute în vedere elementele circumstanțiale ce definesc persoana acestor inculpați

precum și starea de boală a inculpaților S.N. și H.C.M.

4.1. Vizând aspectele

relevate de către inculpații F.F.I. și I.B.D. și H.C.M. Curtea a arătat că și la

acest moment subzistă temeiurile inițiale care au justificat luarea măsurii și anume:

persistența unor suspiciuni grave de vinovăție cu privire la săvârșirea unor infracțiuni

de o gravitate crescută ce implică înșelăciuni cu consecințe deosebit de grave,

fapte care au produs în patrimoniile părții vătămate consecințe semnificative și

pe lungă durată, acestea pierzând sume importante de bani, modificându-li-se cursul

normal al vieții (ex. partea vătămată S.N. care este nevoită la acest moment să

locuiască separat de copilul său minor).

Elementele circumstanțiale

ce definesc persoana inculpaților F.F.I. și H.C.M. precum și starea de boală a inculpaților

H.C.M. și S.N. au fost avute în vedere ca argumente în încheierea Curții din 24

septembrie 2013 prin care această instanță a dispus înlocuirea măsurii preventive

însă soluția instanței a fost infirmată prin decizia penală nr. 2993/2013 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție și care a apreciat că se impune menținerea

măsurii preventive cu privire la acești inculpați.

În ce-l privește

pe inculpatul S.N., instanța a arătat că se impune a fi precizată împrejurarea că

prin încheierea din 7 noiembrie 2013 Curtea a respins cererea de liberare provizorie

sub control judiciar formulată de acest inculpat, soluția fiind menținută prin decizia

nr. 2993/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 396/57/2013/a4.

T.I. a invocat în apărare faptul că:

- existența unui

mandat de executare a unei pedepse privative de libertate lipsește de eficiență

măsura preventivă adoptată în cauza de față și îl pune în situația de a nu beneficia

de dreptul la muncă în cadrul penitenciarului;

În cauză nu există

probe care să conducă la vinovăția inculpatului, acuzațiile aduse vizând o singură

faptă de șantaj în dauna părții vătămate M.S.M.;

5.1. Vizând primul

aspect invocat de către inculpat, Curtea a arătat că executarea la acest moment

de către inculpat a unei pedepse privative de libertate nu exclude de plano posibilitatea

luării și menținerii unei măsuri preventive.

Dintr-o altă perspectivă,

inculpatul se află oricum privat de libertate la acest moment, fiind deținut în

baza unei hotărâri de condamnare pentru infracțiunea de tentativă de omor.

5.2. Raportat

la aspectele relevate mai sus nu se poate reține că temeiurile care au impus luarea

măsurii preventive s-au schimbat și nici că pericolul concret pentru ordinea publică

nu ar mai fi unul real, actual și suficient de puternic pentru protejarea unui interes

de ordine publică.

5.3. Suspiciunile

rezonabile cu privire la săvârșirea de către inculpatul T.I. a unei infracțiuni

de șantaj prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. constând în concret în constrângerea

prin violență și amenințare cu moartea a părții vătămate M.S.M., precum și a soției

și copiilor minori, acțiunile insistente și repetate ale acestui inculpat care se

deplasa la locuința părții vătămate, ducând copiii în altă încăpere pentru ca ceilalți

inculpați C.C. și J.B.F. să discute în aceeași manieră cu victima, reprezintă motive

pertinente și suficiente pentru a continuarea detenției provizorii.

5.4. Mai mult

decât atât la termenul anterior (4 iulie 2013) a fost depusă la dosarul cauzei o

cerere formulată de către partea vătămată M.S.M. prin care aduce la cunoștința Curții

faptul că din boxa acuzaților, inculpatul T.I. a proferat amenințări la adresa sa,

gesturi confirmate de către persoanele prezente în sală și care au semnat înscrisul

respectiv.

În această situație,

nu se poate susține că raportat la circumstanțele cauzei nu s-ar mai impune privarea

de libertate a inculpatului.

R.C.G. a invocat în apărarea sa că temeiurile care au justificat luarea măsurii

nu mai subzistă, iar lăsarea în libertate poate fi circumscrisă unor garanții suficient

care să asigure prezența sa la proces cât și derularea optimă a procedurilor.

De asemenea inculpatul

a arătat că nu a beneficiat material de pe urma tranzacțiilor vizând apartamentele

și mansardele construite fiind cooptat în afacere de către inculpatul H.C.M. după

care în momentul în care nu a fost în măsură să finanțeze această afacere a renunțat.

A arătat că personal a încheiat doar un singur antecontract de vânzare-cumpărare.

6.1. Vizând apărările

formulate de către inculpat R.C.G., Curtea a aratătat că acestea au fost luate în

considerare alături de circumstanțele personale o dată cu pronunțarea încheierii

penale din 24 septembrie 2013 însă prin decizia penală nr. 2993/2013 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție soluția a fost infirmată dispunându-se menținerea măsurii

preventive a arestării.

C.M. a invocat în apărare următoarele:

- temeiurile care

au justificat luarea măsurii preventive a arestării s-au modificat.

- de la momentul

pronunțării deciziei penale nr. 2993/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

prin care s-a dispus menținerea măsurii preventive a arestării a trecut o perioadă

de timp de peste o lună, cauza parcurgând trei termene de judecată, iar derularea

lentă a procedurilor deși neimputabilă instanței datorită complexității cauzei și

a anumitor motive de ordin obiectiv, nu poate justifica, o detenție provizorie prelungită

cu atât mai mult cu cât în sarcina acestuia se reține săvârșirea unei singure infracțiuni

de șantaj în formă continuată.

- se impun a fi

avute în vedere criteriile de ordin personal ale inculpatului C.M. este căsătorit,

are un copil minor în întreținere, nu are antecedente penale

7.1. Aspectele

privind natura și încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului

C.M., limitele de pedeapsă prevăzute în norma de incriminare (1-5 ani), durata detenției

provizorii precum și elementele circumstanțiale vizând familia și starea de sănătate

a inculpatului au reprezentat argumente avute în vedere de către Curte la adoptarea

încheierii penale din 24 septembrie 2013 însă prin decizia penală nr. 2993/2013

a Înaltei Curți de Casație și Justiție soluția a fost infirmată dispunându-se menținerea

măsurii arestării preventive a acestui inculpat.

Înalta Curte de

Casație și Justiție acceptând criticile expuse de către D.I.I.C.O.T. cu privire

la acest inculpat a avut în vedere probabil existența unui risc de influențare a

administrării justiției raportat la datele existente în dosar conform cărora în

faza preliminară a investigațiilor acesta s-a deplasat la liderii țiganilor din

Sibiu și a transmis părții vătămate M.S. amenințări cerându-i să-și retragă plângerea

de Ia poliție și să se împace cu el.

D.S.D. a invocat în apărare următoarele:

- detenția preventivă

a inculpatului a depășit un termen rezonabil, o durată de 8 luni de arest fiind

în măsură să atingă scopul prevăzut de art. 136 C. proc. pen.

- temeiurile care

au justificat luarea măsurii nu mai subzistă, iar lăsarea sa în libertate nu prezintă

un pericol concret pentru ordinea publică, în cauză, inculpatul bucurându-se de

prezumția de nevinovăție.

- arestul preventiv

reprezintă o măsură excepțională, iar în cauză sunt întrunite disponibilității art.

139 C. proc. pen. raportat la art. 145 C. proc. pen. privind înlocuirea măsurii

preventive cu una mai puțin restrictivă și anume, obligarea de a nu părăsi țara

cu atât mai mult cu cât în sarcina inculpatului este reținută o singură infracțiune

de șantaj în formă continuată.

8.1. Aspectele

privind natura și încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului

D.S.D., limitele de pedeapsă prevăzute în norma de incriminare (1-5 ani), durata

detenției provizorii precum și elementele circumstanțiale vizând familia inculpatului

au reprezentat argumente avute în vedere de către Curte la adoptarea încheierii

penale din 24 septembrie 2013 însă prin decizia penală nr. 2993/2013 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție soluția a fost infirmată dispunându-se menținerea măsurii

arestării preventive a acestui inculpat.

8.2. Cu referire

la inculpatul D.S.D. instanța a precizat că acesta se află în prezent în executarea

unei pedepse privative de libertate pentru infracțiuni la regimul circulației rutier

fiind încarcerat la data de 27 februarie 2013, acesta nefiind recidivist în raport

cu aceste condamnări.

M.R.E. a invocat în apărare împrejurarea că:

- în cauză nu

s-a făcut, mai presus de orice îndoială, dovada că actele încheiate de către inculpat

ar depăși cadrul legal ce reglementează desfășurarea activității notariale, relevante

în acest sens fiind declarațiile părților vătămate din faza de urmărire penală

- prezența, inculpatului

la proces și evitarea oricărui risc dea lua legătura cu alte părți, pot fi asigurate

prin institu

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-01-10
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin referatul cu propunere de prelungire a duratei măsurii arestării preventive, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3018/2013
uiți din cauză sau cu familiile acestora a fost dispusă cu excepția membrilor familiei-soț, părinți, socri. Analizând recursurile declarate, atât potrivit susținerilor orale ale apărătorilor recurenților inculpați, cât și în raport de conți
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2563/2013
., G.D., B.A.R., C.I.T., S.I. și F.A.L.). - trafic de persoane în formă continuată, prevăzut de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale vizavi de l.P. și N.C.); - cămă
ÎCCJ 2013-11-20
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3640/2013
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 13 noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 702/57/2011, printre alte
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3210/2013
Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Teleorman, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv și alături de alți doi inculpați, în prezent jude
Sursă