ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 750/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 750/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra recursului penal de
față, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 176 din 10 martie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția
a Il-a penală, au fost respinse ca neîntemeiate cererile de schimbare a
încadrării juridice formulate de inculpații D.H. și P.I., în sensul reținerii
dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 (pentru inculpatul D.H. doar cu
privire la încadrarea juridică dată faptelor comise în perioada
ianuarie-februarie 2009).
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 2
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat inculpatul D.H. la o
pedeapsă de 11 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art.
13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu ref. la art. 20 C. pen., totul rap.
la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat inculpatul D.H.
la o pedeapsă de 8 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 10 rap. la art. 2 alin.
(1) și (2) și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat
inculpatul D.H. la o pedeapsă de 16 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 2 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat
inculpatul D.H. la o pedeapsă de 11 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat inculpatul D.H. la o
pedeapsă de 16 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin.
(1) lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să
execute pedeapsa cea mai grea, de 16 ani închisoare și 8 ani interzicerea
drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.
71 și art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.I. la
o pedeapsă de 10 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 61 C. pen. s-a revocat
liberarea condiționată din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată
prin sentința penală nr. 1210 din 04 octombrie 2005 a Tribunalului București,
definitivă prin decizia penală nr. 3171 din 14 iunie 2007 a Înaltei Curte de
Casație și Justiție și s-a contopit restul rămas neexecutat, de 1.109 zile
închisoare, cu pedeapsa de mai sus, inculpatul având de executat pedeapsa cea
mai grea de 10 ani închisoare.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3
alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. a
fost condamnat inculpatul P.I. la o pedeapsă de 15 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 61 C. pen. s-a revocat
liberarea condiționată din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată
prin sentința penală nr. 1210 din 04 octombrie 2005 a Tribunalului București,
definitivă prin decizia penală nr. 3171 din 14 iunie 2007 a Înaltei Curte de
Casație și Justiție și s-a contopit restul rămas neexecutat, de 1.109 zile
închisoare, cu pedeapsa de mai sus, inculpatul având de executat pedeapsa cea
mai grea de 15 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin.
(1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.
71 și art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.C.A.
la o pedeapsă de 10 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 61 C. pen. s-a revocat
liberarea condiționată din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată
prin sentința penală nr. 254 din 25 mai 2006 a Tribunalului Bacău și s-a
contopit restul rămas neexecutat, de 620 zile închisoare, cu pedeapsa de mai sus,
inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.
În baza art. 3 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat
inculpatul B.C.A. la o pedeapsă de 15 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 61 C. pen. s-a revocat
liberarea condiționată din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată
prin sentința penală nr. 254 din 25 mai 2006 a Tribunalului Bacău și s-a
contopit restul rămas neexecutat, de 620 zile închisoare, cu pedeapsa de mai
sus, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin.
(1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev.
de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.
71 și art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.
143/2000 a fost condamnată inculpata D.V. la o pedeapsă de 10 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat
inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64
lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.
71 și art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut
starea de arest a inculpaților și în baza art. 88 C. pen. s-a dedus durata
reținerii și arestării preventive a inculpaților D.H., P.I. și B.C.A. de la 16
februarie 2009 la zi, iar pentru inculpata D.V. de la 17 februarie 2009 la zi.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr.
143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 1.779,2 grame de substanță care conține
heroină rămasă după efectuarea analizelor de laborator și reținerea contraprobei,
precum și ambalajele cu urme de heroină în cantitate de 99,1 grame, predate organului
de cercetare penală.
S-a constatat că potrivit art. 18
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a predat organului de cercetare penală cantitatea
de 5,4 grame substanță care conține heroină reprezentând contraprobă.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea
nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea sumelor de bani ridicate de la inculpați după
cum urmează: de la inculpatul D.H. sumele de 1.300 euro, 950 dolari SUA și 465 RON;
de la inculpatul P.I. sumele de 20 euro, 5 dolari SUA și 100 RON; de la inculpatul
B.C.A. sumele de 2 euro, 20 dolari SUA și 31 RON; de la inculpata D.V. suma de 500
RON.
S-a constatat că toate aceste sume au fost
consemnate conform chitanței din 23 februarie 2009 emisă de Direcția Generală a
Finanțelor Publice București (sumele în RON) și a ordinelor de încasare numerar
din 23 februarie 2009, ambele emise de BANCA B. - sucursala Unirea București (sumele
în euro și dolari SUA).
În baza art. 169 C. proc. pen. s-a dispus
restituirea către inculpați a telefoanelor mobile ridicate de la aceștia în cursul
urmăririi penale.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc.
pen. inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță
a reținut că prin rechizitoriul nr. 307/ D/P/2008 din 11 mai 2009 al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. au fost trimiși în
judecată, în stare de arest preventiv, inculpații:
D.H. - pentru săvârșirea infracțiunilor
prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
(fapte din perioada aprilie-iulie 2007), art. 26 rap. la art. 13 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000 cu ref. la art. 20 C. pen. și art. 3 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000 (fapte din perioada aprilie-iulie 2007), art. 10 din Legea
nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) și (2) și art. 3 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000 (fapte din perioada aprilie-iulie 2007), art. 2 alin. (1) și
(2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte din perioada
ianuarie-februarie 2009) și art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000 (fapte din perioada ianuarie-februarie 2009), toate cu aplic.
art. 33 lit. a) C. pen.;
P.I. - pentru săvârșirea infracțiunilor
prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit.
a) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; B.C.A.
- pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. și art. 3 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplic. art. 33
lit. a) C. pen.;
D.V. - pentru săvârșirea infracțiunii prev.
de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
Din analiza coroborată a întregului material
probator administrat în cauză în ambele faze procesuale, tribunalul a constatat
că situația de fapt a fost corect stabilită prin rechizitoriul parchetului și de
asemenea, a constatat dovedită vinovăția tuturor inculpaților în săvârșirea infracțiunilor
pentru care au fost trimiși în judecată, tribunalul reținând că în cursul anului
2007, în timp ce se afla în Penitenciarul București - R., fiind arestat preventiv
într-o altă cauză - tot ca urmare a unor infracțiuni de trafic ilicit de droguri
de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc - inculpatul
D.H. a fost implicat și în săvârșirea unor alte infracțiuni de aceeași natură cu
cele prezentate mai sus.
Astfel, în Dosarul nr. 122/D/P/2008 al
Parchetului pe pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. au fost
efectuate cercetări, între altele, cu privire la săvârșirea, de către inculpatul
D.H. și de către numiții O.E., M.B. și C.V. a infracțiunilor de trafic ilicit de
droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, fapte
prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) și (2) și art. 3 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000.
S-a constatat că, în interesul efectuării
urmăririi penale, se impunea disjungerea dosarului nr. 122/D/P/2008 cu privire la
faptele săvârșite de către numiții D.H., O.E., M.B. și C.V. și conexarea la Dosarul
nr. 307/D/P/2008, asigurându-se astfel o mai bună înfăptuire a justiției prin soluționarea
unitară a cauzei.
Astfel, prin rezoluția nr. 122/D/P/2008
din 06 aprilie 2009 s-a dispus disjungerea dosarului nr. 122/D/P/2008 cu privire
la faptele săvârșite de către inculpatul D.H. și de către numiții O.E., M.B. și
C.V., dosarul format fiind înregistrat cu nr. 110/D/P/2009.
Prin rezoluția nr. 307/D/P/2008 din 06
aprilie 2009 s-a dispus, în baza art. 36 C. proc. pen. rap. la art. 34 lit. d)
C. proc. pen., în ref. la art. 45 alin. (1) C. proc. pen., reunirea dosarului
nr. 110/D/P/2009 cu Dosarul nr. 307/D/P/2008.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit
că, în timp ce se afla în Penitenciarul București - R. inculpatul D.H. și-a continuat
activitatea ilicită, racolând cetățeni români pe care i-a trimis să transporte din
Turcia în România diferite cantități de heroină, drogurile fiind destinate vânzării
ulterioare.
Aceste fapte rezultă din
procesele-verbale de investigație întocmite de către organele de poliție judiciară
delegate în această cauză, coroborate cu procesele-verbale de redare în scris a
convorbirilor telefonice - deosebit de relevante - purtate de către inculpatul D.H.
cu ceilalți membrii ai acestei rețele internaționale de traficanți de droguri de
mare risc.
Toate acestea se coroborează cu materialul
probator transmis de către autoritățile judiciare competente turce în urma cererii
de comisie rogatorie internațională formulată de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.
S-a stabilit astfel că, la data de 17
iulie 2007, autoritățile competente din Turcia i-au reținut pe cetățenii români
C.V. și M.B., precum și pe cetățeanul turc O.E., în timp ce aceștia se deplasau
cu autoturismul marca F.E., cu numărul de înmatriculare BXX. - eliberat de autoritățile
române -, împrejurări în care, în caroseria acestui autovehicul, într-un compartiment
special amenajat, a fost descoperită cantitatea de 3.965 kilograme heroină pură,
conform raportului de specialitate din 17 iulie 2007, întocmit de Laboratorul Poliției
Criminale din Istanbul.
În urma cercetărilor efectuate au rezultat
date conform cărora sus-numiții au acționat sub coordonarea inculpatului D.H. acesta
fiind cel care a intermediat, telefonic, preluarea de către numiții C.V. și M.B.
a cantității de 3.950 kilograme heroină pură, în Turcia, de la membrii rețelei aflați
în această țară, în vederea transportării sale în România, unde urma să fie revândută.
Totodată, din probele administrate rezultă
că inculpatul D.H. era cel care urma să se ocupe și de intermedierea vânzării acestei
cantități de heroină, în România, el purtând numeroase discuții telefonice în acest
scop cu diferiți dealeri de heroină din municipiul București.
De asemenea, s-a stabilit că inculpatul
D.H. a stabilit cu furnizorii drogurilor, aflați în Turcia, să le plătească doar
o anumită sumă de bani, în avans, pentru heroina predată de aceștia din urmă cărăușilor
inculpatului, diferența de preț urmând să le fie achitată tot de el după revânzarea
acestor droguri.
La data de 28 noiembrie 2007 Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. a trimis autorităților
judiciare competente turce, prin intermediul Ministerului Justiției - Direcția Drept
Internațional și Tratate, cererea de comisie rogatorie internațională nr. 374/D/P/2007.
Prima instanță a constatat, din materialul
probator trimis de autoritățile judiciare competente turce, că numiții C.V., M.B.
și O.E. au avut o atitudine nesinceră cu ocazia audierii lor. S-a apreciat că participația
lor, împreună cu inculpatul D.H., la săvârșirea faptelor sesizate, rezultă din coroborarea
probelor furnizate de către autoritățile turce cu cele obținute de către organele
de urmărire penală române, în urma cercetărilor efectuate în prezenta cauză.
Astfel, fiind audiat, numitul O.E. a declarat
că numitul C.V. a fost cel care a venit în Turcia din România cu un autoturism marca
F.E., de culoare verde (cu numărul de înmatriculare BXX.), în timp ce numitul M.B.
a venit cu autobuzul.
Numitul C.V. a încercat să acrediteze ideea
că în realitate el s-a deplasat în Turcia pentru a transporta aur și nu droguri,
pe care trebuia să îl aducă în România, urmând să îl predea unui cetățean turc,
despre care știe că se numește “B.”, pe care l-ar fi cunoscut în cursul anului 2006,
într-un local, „la jocuri electronice".
Totodată, acesta a declarat că pentru a
efectua această deplasare în Turcia a primit de la numitul “B.” suma de 900 euro
și numărul de telefon al numitului „E.” (O.E.).
Din declarația numitului C.V. rezultă că
s-a deplasat în Turcia cu autoturismul menționat mai sus, pe care i l-a predat numitului
O.E. pentru a ascunde în acesta „aurul". În urma efectuării acestui transport
urma să primească în România, de la numitul “B.”, încă 1.000 euro.
Din declarațiile date anterior de numitul
C.V., în fața autorităților turce, rezultă că acesta s-ar fi deplasat în Turcia,
la cererea numitului “B.”, pentru a transporta „ceva" în România fără a-i spune
ce anume, urmând să primească în total suma de 1.000 euro, în schimbul acestui serviciu.
S-a apreciat că numitul C.V. a declarat,
în final, că știa că transportă aur doar cu scopul de a se disculpa, el cunoscând
de fapt, în mod cert, că transportă heroină.
Instanța de fond a reținut, de asemenea,
că numitul M.B. a avut o atitudine nesinceră, încercând să acrediteze ideea că i-a
cunoscut întâmplător, în Turcia, pe numiții C.V. și O.E.
Numitul M.B. a susținut că i-a dat telefonul
său numitului C.V. pentru a vorbi cu diverse persoane, precum și că acesta a înregistrat
numele „E. nou" și numărul de telefon aferent în telefonul respectiv, precizând
că acest număr îi aparținea numitului “E.”.
S-a mai reținut că, fiind întrebat insistent
dacă l-a cunoscut pe numitul C.V., înainte de a pleca din România, numitul M.B.
a recunoscut acest lucru, precizând că „l-a văzut mai de mult, în România, undeva.
Aceste declarații nesincere ale numitului
M.B., s-a apreciat că sunt infirmate, integral, inclusiv de concluziile raportului
de expertiză dactiloscopică nr. R.2007/1927 întocmit de către Laboratorul de Analiză
a Locului Faptei, Stabilirea Identității și Amprente Digitale din cadrul Inspectoratului
de Poliție Istanbul, din care rezultă că urmele papilare ale mâinii stângi a susnumitului
au fost prelevate de pe pachetele cu heroină descoperite cu ocazia prinderii sale
și a numiților C.V. și O.E., în flagrant, de către organele de poliție turcă.
Din materialul probator trimis de către
autoritățile judiciare turce rezultă că, în urma examinării autoturismul BXX. a
fost descoperit, în zona amortizoarelor dreapta și stânga spate, un spațiu special
amenajat, în care au fost descoperite 8 (opt) pachete ce conțineau cantitatea totală
de 3.950 kilograme heroină pură.
S-a considerat că, atât numitul C.V., cât
și numitul M.B. au declarat în mod mincinos că nu îl cunosc pe inculpatul D.H.
În realitate, așa cum rezultă din procesul
verbal din data de 14 aprilie 2009, întocmit de către organele de poliție judiciară
delegate să efectueze anumite activități în această cauză, rezultă că numitul M.B.
este una dintre persoanele care s-au prezentat la Penitenciarul București - R. pentru
a-l vizita pe inculpatul D.H. și pentru a-i duce pachete acestuia, împrejurări în
care a fost înregistrat în evidențele acestui loc de detenție.
Totodată, numele numitului C.V. a fost
menționat în repetate rânduri de către inculpatul D.H. în comunicările sale telefonice,
purtate cu ceilalți membri ai rețelei, aflați în Turcia, din acestea rezultând,
în mod cert, că numitul C.V. a avut rolul de cărăuș, respectiv acela de a transporta
cantitatea de circa 4 kilograme de heroină din Turcia în România.
Prima instanță a reținut, de asemenea,
că inculpatul D.H. a avut o atitudine nesinceră cu ocazia audierii sale.
Astfel, acesta a pretins că nu îi cunoaște
pe numiții O.E., M.B. și C.V., deși materialul probator demonstrează în mod indubitabil
legăturile infracționale avute de el cu aceștia.
Încercând să se disculpe, inculpatul D.H.
a declarat că, în cursul anului 2007, în timp ce se afla în Penitenciarul
București - R. a vorbit cu un alt cetățean turc, încarcerat și el, al cărui nume
nu și-l amintește, despre care nu știe unde este încarcerat în prezent sau dacă
a fost între timp pus în libertate, care la cererea sa de a-i recomanda o persoană
pe numele căruia soția acestuia, numita D.P., din Turcia, să-i trimită bani în România,
i-a recomandat un cetățean român pe nume V., instanța apreciind că s-a referit în
mod evident la C.V., reținând că a încercat astfel să ofere o explicație, neverosimilă,
cu privire la conținutul explicit al convorbirilor telefonice interceptate.
Inculpatul D.H. a declarat că, drept urmare,
soția sa a trimis prin sistemul W.U. suma de „600 sau 1.000 euro" pe numele
lui „V.", iar acesta i-a cumpărat mâncare și articole pentru igiena personală,
pe care acesta i le-a adus la penitenciar, împreună cu suma de 7 milioane ROL rămasă
în urma efectuării acestor cumpărături.
Totodată, instanța de fond a considerat
că inculpatul D.H. a declarat în mod mincinos că nu a auzit niciodată numele M.B.
și O.E., deși el a menționat și numele acestuia din urmă în comunicările sale telefonice.
În pofida acestor susțineri, prima instanța
a reținut că, în urma analizării înscrisurilor transmise de către autoritățile judiciare
competente din Turcia, ca urmare a cererii de comisie rogatorie internațională formulată
de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.,
s-a constatat că unul dintre numerele de telefon mobil folosite de către inculpatul
D.H. în activitatea sa infracțională, respectiv 1., a fost descoperit în agenda
unuia dintre telefoanele mobile găsite asupra numitului M.B. la data de 17
iulie 2007, de către organele de poliție turcă, cu ocazia prinderii sale în flagrant,
alături de numiții C.V. și O.E., ocazie cu care a fost descoperită cantitatea de
3.950 kilograme heroină.
S-a constatat că numitul M.B. a notat numărul
de telefon în agenda sa telefonică cu prescurtarea "E." (referire la legătura
lor din Turcia, numitul O.E.), pentru a disimula identitatea reală a adevăratului
său utilizator - inculpatul D.H. -, alături de un alt număr de telefon, notat "E.
2".
Tribunalul a apreciat că, în finalul declarației
sale, inculpatul D.H. a afirmat, contrar tuturor probelor administrate în cauză,
că nu a fost implicat în traficul de droguri în timp ce se afla în stare de detenție.
S-a reținut că aceste declarații ale inculpatului
D.H. sunt contrazise și de declarațiile martorului cu identitate protejată „P.A."
- nume de cod, care a arătat cu ocazia audierii sale la data de 04 mai 2007, că
avea cunoștință despre faptul că inculpatul D.H., aflat în stare de detenție, își
continua activitatea sa infracțională, acesta coordonând telefonic aducerea din
Turcia în România a unei cantități de heroină, în vederea vânzării către alți dealeri
de droguri, cu care, de asemenea, se afla în contact telefonic.
Totodată, martorul „P.A." - nume de
cod a declarat că a reușit să afle seria IMEI a telefonului folosit de inculpatul
D.H.
Cercetările efectuate au confirmat faptul
că inculpatul D.H. folosea în activitatea sa infracțională telefonul mobil cu seria
indicată de martorul „P.A." - nume de cod.
Instanța de fond a constatat că, din procesele-verbale
de redare în scris a convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul D.H.,
rezultă modul în care acesta a acționat pentru a iniția, facilita și intermedia
procurarea unei importante cantități de heroină de la membrii rețelei aflați în
Turcia, transportarea acestor droguri până în România și vânzarea lor pe teritoriul
țării noastre.
Conținutul transcris al convorbirilor telefonice
interceptate autorizat -deosebit de relevant, s-a reținut că se coroborează cu înscrisurile
trimise de autoritățile turce, în urma cererii autorităților române de comisie rogatorie
și nu în ultimul rând cu declarațiile martorului cu identitate protejată P.A. care
a declarat constant că inculpatul - deși aflat în stare de detenție - a coordonat
telefonic aducerea, din Turcia în România, a unei cantități de heroină în vederea
vânzării către alți dealeri de droguri, cu care, de asemenea, se afla în contact
telefonic.
Același martor a reușit să afle seria IMEI
a telefonului mobil folosit de inculpat în activitatea sa infracțională, iar declarațiile
acestuia în sensul celor precizate au fost constante, atât în cursul urmăririi penale,
cât și în fața instanței de fond.
S-a reținut că declarațiile inculpatului,
în care neagă comiterea faptelor sus expuse, nu se coroborează cu nici un mijloc
de probă dintre cele administrate în cauză și mai mult, nu pot fi apreciate veridice
atâta timp cât, pus în fața probelor, inculpatul a declarat că nu-și amintește nimic
și nu cunoaște pe nici unul dintre cei implicați în traficul de droguri.
Totodată, prima instanță a mai reținut
că la data de 05 noiembrie 2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - D.I.I.C.O.T. a fost sesizat cu privire la faptul că numitul “M.”, cetățean
turc, împreună cu alte persoane, urmau să introducă și să distribuie pe teritoriul
României o cantitate de câteva kilograme de heroină.
În vederea stabilirii complete a situației
de fapt, a identificării tuturor membrilor acestei rețele internaționale de traficanți
de heroină, s-a procedat la interceptarea autorizată a convorbirilor telefonice
ale unora dintre persoanele cercetate, fiind obținute probe și indicii temeinice
cu privire la activitatea lor infracțională.
Astfel, din convorbirea din data de 30
decembrie 2008, ora 19:43, pe care a avut-o inculpatul D.H. cu învinuitul V.C. rezultă
că acesta din urmă i-a dat primului numărul de telefon al fiului său, învinuitul
C.C.I., pentru a-i împrumuta o sumă de bani (vreo 2-3 milioane ROL, și i-a transmis
„vorbești cu băiatul meu și vedem ce facem".
Din probele administrate instanța de fond
a reținut că rezultă că adevăratul scop al întâlnirii inculpatului D.H. cu învinuitul
C.C.I. era acela de a stabili detaliile referitoare la organizarea unei tranzacții
de droguri.
În aceeași zi, ora 23:20 învinuitul V.C.
a fost contactat telefonic de fiul său, învinuitul C.C.I., ocazie cu care l-a întrebat
pe acesta din urmă dacă s-a întâlnit cu inculpatul D.H., acesta răspunzându-i că
a „fost acolo", s-a „întâlnit cu el" și i-a dat câți bani i-a transmis,
respectiv vreo trei milioane ROL.
Din convorbirea telefonică din data de
14 ianuarie 2009, ora 16:36, pe care a inculpatul D.H. avut-o cu numitul K.B., precum
și din declarațiile date de acest inculpat, rezultă că furnizorii din Turcia vând
un kilogram de heroină la prețul 7.000 euro și, întrucât acesta nu avea bani se
arăta interesat în căutarea unor furnizori care i-ar fi putut livra drogurile fără
a lăsa vreun bun drept garanție până la efectuarea plății - după revânzarea drogurilor.
Din convorbirile din data de 26
ianuarie 2009, orele 17:44 și 18:23, precum și din data de 27 ianuarie 2009, orele
21:53 și 22:45, pe care inculpatul D.H. le-a avut cu învinuitul C.C.I. rezultă că
aceștia s-au întâlnit în seara de 26 ianuarie 2009 în camera Hotel D., din București,
unde era cazat acest inculpat, pentru a discuta despre încheierea unei tranzacții
cu heroină, iar în cursul acestor din urmă două discuții inculpatul i-a reproșat
învinuitului că, din cauza sa, este nevoit să mai rămână o noapte la acest hotel
deoarece nu au ajuns la o înțelegere cu privire la prețul unui kilogram de heroină,
respectiv că prețul de 12.000 euro/kilogram era considerat prea mic de către inculpat
pentru încheierea tranzacției, în comparație cu cel pretins de el, respectiv 14.000
euro/kilogram.
În urma punerii în executare a autorizației
de interceptare din 12 ianuarie 2009 a rezultat faptul că, la data de 19
ianuarie 2009, orele 11:00, inculpatul D.H. a fost contactat telefonic de către
P.I., care i-a comunicat faptul că urma să plece în Turcia, acesta din urmă spunându-i
că „dacă are ceva de adus de acolo, el poate să aducă", referindu-se la heroină,
ocazie cu care inculpatul D.H. i-a transmis că „în momentul de față nu are bani,
dar în circa 10 zile speră să facă rost și o să-l contacteze".
Fiind continuate cercetările s-a stabilit
că, la data de 27 ianuarie 2009, în jurul orei 18:00, învinuitul D.H. i-a înmânat
învinuitului C.C.I. o cantitate de heroină, această tranzacție având loc la Hotel
D. din București. Ulterior încheierii acestei tranzacții a fost interceptată în
mod autorizat o convorbire telefonică purtată de învinuitul C.C.I. cu tatăl său,
învinuitul V.C., în care i-a comunicat acestuia următoarele: "m-am
întâlnit cu chiorul" (inculpatul D.H. purtând ochelari de vedere), mi-a dat
o minge și trebuie să-i duc ghetele", ocazie cu care acesta din urmă l-a întrebat:
„ce înseamnă o minge, o juma' de kil?", răspunsul fiind: „nu, nu, un kilogram".
În continuare, în cadrul aceleiași discuții, învinuitul V.C. i-a solicitat învinuitului
C.C.I. următoarele: „ îi dai juma de kil' Iu' S. și să stai lângă el când o prepară".
De asemenea, în urma punerii în aplicare
a autorizației de interceptare a convorbirilor telefonice nr. XX/2009 emisă de Tribunalul
București rezultă că numitul „I.”, membru al aceleiași grupări infracționale, a
purtat, la data de 27 ianuarie 2009, ora 09:48, o convorbire telefonică cu un alt
membru al acestei rețele, de naționalitate română, neidentificat până în prezent.
În aceste împrejurări, numitul „I.”, identificat
ca fiind inculpatul P.I., i-a spus interlocutorului său următoarele: „dacă vrei
să muncești în seara asta e posibil să te trimit cu o mașină (...) chestie de jumătate
de oră, duci ceva și-ți iei 15 sute", împrejurări în care persoana respectivă,
acceptând cele propuse, i-a răspuns astfel: „oricum joi plec și cu combinația mea
și cu combinația la altcineva".
În urma investigațiilor efectuate s-a constatat
că inculpatul P.I. este una dintre persoanele racolate de inculpatul D.H. pentru
a transporta heroină pe ruta Turcia - Bulgaria - România.
Totodată, în aceleași împrejurări s-a constatat
că inculpatul D.H. a purtat, la aceeași dată, convorbiri telefonice cu învinuitul
C.C.I., negociind prețul la care să-i vândă acestuia din urmă și tatălui său, învinuitul
V.C. (aflat în stare de detenție în Penitenciarul București - R., ca urmare a săvârșirii
unor alte infracțiuni de trafic ilicit de droguri) cantitatea de un kilogram de
heroină.
Astfel, din procesul verbal de redare în
scris a acestei convorbiri telefonice rezultă că învinuitul C.C.I. i-a spus inculpatului
D.H. că a vorbit cu tatăl său și că acesta consideră că: „e cam scump și mai mult
de 12 nu face". La scurt timp cei doi au avut o nouă convorbire telefonică,
ocazie cu care inculpatul D.H. i-a cerut învinuitului C.C.I. să-i transmită tatălui
său, învinuitul V.C., ultimul preț pentru cantitatea de heroină pe care vroia să
le-o vândă, spunându-i următoarele „vorbește tu cu ăla și spune-i că 14 . Rămân
până mâine și vorbim".
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit
că, la data de 11 februarie 2009, inculpații P.I. și B.C.A., în înțelegere cu inculpatul
D.H., au plecat spre Turcia pentru a aduce o anumită cantitate de heroină, destinată
acestuia din urmă.
Totodată, s-a stabilit că, în aceste împrejurări,
deși au plecat împreună, inculpații P.I. și B.C.A. au ales să plece separat, cu
două autocare diferite, aparținând societăților de transport persoane SC S. SRL
și SC M. SRL, acesta fiind un mod de operare folosit frecvent de traficanții de
droguri pentru a îngreuna stabilirea și dovedirea legăturilor existente între membrii
rețelei din care fac parte.
Instanța de fond a reținut că aceste aspecte
rezultă din procesele-verbale întocmite de către organele de poliție delegate, ce
se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Din mențiunile înscrise în pașaportul inculpatului
P.I. de către lucrătorii poliției de frontieră turce rezultă că acesta a intrat
în Turcia la data de 11 februarie 2009 și a ieșit din această țară la data de 14
februarie 2009 prin punctul de control al trecerii frontierei Kapikule, aflat la
granița turco-bulgară.
Totodată, în urma investigațiilor efectuate,
inclusiv în urma punerii în aplicare a autorizațiilor de interceptare a comunicărilor
telefonice emise de Tribunalul București în această cauză a rezultat în mod cert
faptul că inculpații P.I. și B.C.A., urmau să introducă în România, în cursul nopții
de 14 din 15 februarie 2009, o cantitate de heroină provenită din Turcia.
Drept urmare, așa cum rezultă din procesul
verbal de constatare a infracțiunii flagrante, privind depistarea inculpaților P.I.
și B.C.A., s-a procedat la verificarea, în punctul de frontieră Giurgiu - Ruse,
a mijloacelor de transport în comun care circulau pe rata Turcia - România, împrejurări
în care s-a constatat că, la data de 15 februarie 2009, în jurul orelor 00:30, respectiv
00:45, au intrat în țară inculpatul P.I., cu autocarul cu numărul de înmatriculare
BZZZ., aparținând societății de transport persoane SC S. SRL și inculpatul B.C.A.,
cu autocarul cu numărul de înmatriculare BYYY., aparținând societății de transport
persoane SC M. SRL, aceștia intrând pe teritoriul României la un interval de numai
15 minute unul de celălalt.
În vederea supravegherii operative a celor
două autocare și a inculpaților P.I. și B.C.A. au fost constituite mai multe echipe
operative formate din lucrători de poliție.
Astfel, s-a constatat că, în jurul orelor
01:30, autocarul societății de transport SC S. SRL, menționat mai sus, a sosit la
sediul SC M. SRL din București, împrejurări în care inculpatul P.I. a fost observat
coborând din acest mijloc de transport, având asupra sa o geantă tip troller, de
culoare închisă, după care s-a deplasat în sala de așteptare a acestei societăți
de transport, unde a lăsat această geantă, a ieșit afară și a efectuat mai multe
apeluri telefonice de la telefoanele sale mobile.
În aceste împrejurări, după aproximativ
10 minute, inculpatul P.I. s-a deplasat pe jos, neînsoțit, la sediul SC M. SRL,
situat în imediata apropiere a sediului SC S. SRL, locație în care autocarul cu
numărul de înmatriculare BYYY., arătat mai sus sosise deja, unde s-a întâlnit cu
inculpatul B.C.A., care coborâse din autocarul respectiv și avea asupra sa, la rândul
său, o geantă tip troller, de culoare deschisă.
După ce au discutat câteva momente, cei
doi inculpați au fost văzuți deplasându-se împreună spre sediul SC S. SRL având
asupra lor geanta tip troller de culoare deschisă pe care au lăsat-o în sala de
așteptare alături de geanta tip troller de culoare închisă a inculpatului P.I. Ulterior
cei doi au revenit la sediul SC M. SRL, unde inculpatul B.C.A., s-a urcat în autocarul
cu numărul de înmatriculare BZZZ., deplasându-se către municipiul Ploiești. În acest
moment, P.I. a preluat ambele genți tip troller.
Astfel, s-a constatat că, după plecarea
inculpatului B.C.A., inculpatul P.I. a rămas în sediul SC S. SRL, având asupra sa
cele două genți tip troller.
În continuare, în jurul orelor 05:30, inculpatul
P.I. a fost văzut ieșind din sediul firmei de transport menționate, având asupra
sa cele două genți și urcându-se într-un autoturism taxi cu numărul de înmatriculare
BWWW., cu care s-a deplasat pe traseul Șos. Viilor - B-dul. Mărășești - B-dul. Unirii
- B-dul. Corneliu Coposu - Calea Călărașilor - B-dul. Ferdinand - Gara de Est -
Autogara O.
S-a constatat astfel că, în continuare
inculpatul P.I. a coborât din acel taxi și a încărcat cele două genți tip troller
într-un microbuz pentru transport de persoane ce efectuează curse regulate pe ruta
București - Vaslui - Bârlad.
În aceste împrejurări, în jurul orelor
06:15, în prezența martorilor asistenți I.P. și B.P., s-a procedat la legitimarea
și identificarea inculpatului P.I., precum și la controlul bagajelor sale.
Cu această ocazie, în geanta tip troller
de culoare deschisă, pe care inculpatul P.I. a preluat-o, în împrejurările arătate
mai sus, de la inculpatul B.C.A., au fost găsite mai multe articole textile și articole
de uz personal precum și o rolă de bandă adezivă de culoare maro deschis. După înlăturarea
acestor articole din geantă, pe fundul acesteia, sub căptușeală, ce a fost deschisă
prin simpla tragere a fermoarului cu care era prevăzută aceasta, au fost găsite
două pachete cu formă dreptunghiulară, aproximativ egale, învelite în bandă adezivă
tip scotch de culoare maro deschis, conținând o substanță pulverulentă de culoare
brun închis.
Din raportul de constatare tehnico-științifică
din 15 februarie 2009 întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor
din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere
a Criminalității Organizate, rezultă că în cele două pachete descoperite în bagajele
inculpatului P.I. se afla cantitatea totală netă (fără ambalaj) de 1.784,9 grame
heroină.
Fiind întrebat despre natura și proveniența
acestora, inculpatul P.I. a declarat verbal că aceste pachete conțin heroină, pe
care a achiziționat-o din Turcia și a transportat-o în România împreună cu inculpatul
B.C.A., precizând că s-a despărțit de acesta la sediul SC M. SRL, după ce în prealabil
a preluat de la acesta geanta tip troller de culoare deschisă (geanta în care au
fost descoperite cele două pachete menționate).
De asemenea, constatându-se că inculpatul
P.I. urma să-i dea această cantitate de droguri inculpatului D.H., predarea lor
trebuind să se realizeze, conform înțelegerii existente între aceștia, în municipiul
Cernavoda, județul Constanța, ori în apropierea acestei localități, prin ordonanța
nr. 307/D/P/2008 din 15 februarie 2009 (12/A/l5 februarie 2009) a acestui parchet
s-a dispus autorizarea efectuării unei livrări supravegheate privind cantitatea
de circa 2 (două) kilograme de heroină, cu substituirea totală a drogurilor, de
către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră - Direcția de Combatere a Criminalității
Transfrontaliere și unitățile din subordine.
Din procesul verbal din 15 februarie 2009
întocmit de către organele de poliție judiciară rezultă că, în acest scop, s-a procedat
la substituirea totală a drogurilor ridicate în împrejurările arătate de la inculpatul
P.I., acestea fiind înlocuite cu substanțe a căror deținere nu este interzisă de
lege, ce au fost introduse în două pachete similare celor în care a fost descoperită
cantitatea de heroină menționată, ambalate în bandă adezivă de culoare maro.
În continuare, așa cum rezultă din procesul
verbal privind cel de-al doilea flagrant realizat la data de 15 februarie 2009,
s-a procedat la introducerea cantității de heroină descoperită asupra inculpatului
P.I. la data de 15 februarie 2009, conform procesului verbal încheiat în aceeași
zi, într-o geantă tip sport, de culoare albastră, alături de alte articole textile,
ce a fost înmânată sus-numitului, după ce, anterior, acesta și-a exprimat consimțământul
pentru a participa la efectuarea unei livrări supravegheate de droguri, în vederea
tragerii la răspundere penală a destinatarului acestor droguri, respectiv a inculpatului
D.H.
Cu ocazia audierii sale, inculpatul P.I.
l-a indicat ca destinatar al acestei cantități de heroină pe inculpatul D.H., fapt
ce rezultă și din celelalte probe administrate în cauză.
Drept urmare, în vederea supravegherii
operative și a prinderii în flagrant s-a procedat la constituirea unui dispozitiv
operativ care, împreună cu inculpatul P.I. s-a deplasat pe direcția București -
Medgidia - DN 2A.
Cu ocazia discuțiilor telefonice purtate
în continuare de inculpatul D.H. cu inculpatul P.I. primul a stabilit ca întâlnirea
în care, conform dorinței sale, urma să-i fie înmânată cantitatea de circa 2 kilograme
heroină, să aibă loc la data de 15 februarie 2009, orele 17:30, în parcarea Hanul
K., situat pe DN 2A în apropierea localității OV., județul Constanța.
Astfel, în jurul orelor 17:00 echipa operativă,
formată din lucrători de poliție, ajunsă la fața locului a constatat faptul că inculpatul
D.H. se afla deja la locul stabilit, fiind observat într-un taxi, cu numărul de
înmatriculare BUUU., parcat pe marginea din dreapta a DN 2A, fiind orientat în direcția
Constanța, în dreptul hanului menționat mai sus.
În acest moment, sub supravegherea directă
și permanentă a lucrătorilor de poliție care îl însoțeau, inculpatul P.I. l-a contactat
telefonic pe inculpatul D.H., transmițându-i faptul că a ajuns la locul de întâlnire
stabilit, ocazie cu care acesta din urmă i-a transmis să se deplaseze la aproximativ
500 m de locația aleasă de el inițial, pe drumul către localitatea N..
În aceste împrejurări, în jurul orelor
17:30, inculpatul P.I., aflat într-un autoturism marca O.A., de culoare roșie, aparținând
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, condus de către un lucrător de
poliție judiciară îmbrăcat în haine civile, acționând sub stricta supraveghere a
dispozitivului format din ceilalți lucrători de poliție, s-a deplasat până în spatele
taxiului susmenționat, din care a coborât inculpatul D.H.
După câteva momente, inculpatul P.I. a
coborât și el din autoturismul marca O.A., și s-a îndreptat către inculpatul D.H.,
cei doi îmbrățișându-se și discutând pentru câteva momente. În continuare cei doi
s-au deplasat împreună către autoturismul marca O.A., din interiorul căruia inculpatul
P.I. a scos geanta tip sport de culoare albastră în care se aflau pachetele cu care
fuseseră substituite pachetele cu heroină aduse din Turcia și i-a înmânat-o inculpatului
D.H.
Cu această ocazie s-a constatat că inculpatul
D.H. a preluat această geantă de la inculpatul P.I., s-a deplasat grăbit către taxiul
cu care venise, a urcat pe locul din dreapta față, după care autoturismul respectiv,
condus de martorul I.M.C. s-a pus în mișcare către localitatea N..
Astfel, după ce a fost lăsat să ruleze
aproximativ 800 metri organele de poliție delegate au procedat la blocarea acestui
autoturismul, pe partea dreaptă a direcției de mers a drumului către localitatea
N., moment în care inculpatul D.H. a fost văzut deschizând portiera din partea dreapta-față
a taxiului și aruncând geanta tip sport de culoare albastră înspre marginea șanțului,
din mers, înainte ca autovehiculul să se oprească complet.
Fiind întrebat despre această geantă, inculpatul
D.H. a declarat verbal în acele împrejurări, în limba română, că a aruncat-o deoarece
nu știa ce este în aceasta.
În prezența martorului I.M.C., șoferul
taxiului cu care călătorea inculpatul D.H., s-a procedat la efectuarea controlului
genții tip sport de culoare albastră, ocazie cu care s-a constatat că, alături de
alte articole textile, în interiorul acesteia se aflau cele două pachete de formă
dreptunghiulară învelite în bandă adezivă de culoare maronie folosite pentru substituirea
cantității de circa 2 kilograme heroină adusă din Turcia de către inculpații P.I.
și B.C.A.
Fiind audiat cu privire la aceste aspecte,
inculpatul P.I. a avut o atitudine, în general, sinceră, recunoscând și regretând
faptele.
Prima instanță a reținut că cele de mai
sus se coroborează în întregime și cu declarațiile martorului I.M.C., șoferul taxi-ului
cu care a venit inculpatul D.H. la locul de întâlnire stabilit tot de el pentru
a prelua de la inculpatul P.I. cantitatea de heroină despre care știa că acesta
i-o adusese din Turcia.
Acesta a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul
D.H. în timp ce se aflau amândoi în Arestul Inspectoratului General al Poliției
Române.
Inculpatul P.I. a declarat că, în luna
ianuarie 2009, a fost sunat de inculpatul D.H. și, la cererea acestuia s-a întâlnit
cu el în municipiul Cernavodă, împrejurări în care i-a propus să transporte pentru
el diferite cantități de heroină din Turcia în România, drogurile urmând să fie
furnizate de conaționali ai săi.
Inculpatul P.I. a declarat că, inițial,
nu a fost de acord însă, ulterior, la insistențele inculpatului D.H. și având în
vedere că avea o datorie de circa 15.000 EURO față de niște prieteni ai săi, a acceptat
propunerea făcută.
S-a reținut din declarațiile inculpatului
P.I. că s-a întâlnit din nou cu inculpatul D.H. într-o parcare din apropierea municipiului
Cernavoda, ce îi fusese indicată de acesta din urmă, ocazie cu care i-a cerut să
aducă de la Istanbul câteva kilograme de heroină, spunându-i că nu știa nici el
exact ce cantitate urmau să-i furnizeze prietenii săi din Turcia.
Inculpatul P.I. a declarat că inculpatul
D.H. i-a spus că, în schimbul transportării acestor droguri până în România, îi
va da suma de 3.000 - 4.000 euro. L-a pus în legătură cu furnizorii heroinei din
Istanbul, dându-i la plecare și un număr de telefon mobil turcesc la care să sune.
Inculpatul P.I. a declarat că, l-a contactat
pe inculpatul B.C.A. și i-a propus să meargă cu el în Turcia pentru a-l ajuta să
aducă o geantă, promițându-i că în schimb îi va da câteva sute de euro.
Inculpatul P.I. a declarat că i-a spus
inculpatului B.C.A. că „în geanta respectivă se afla ascuns ceva ilegal", instanța
de fond apreciind că aceste precizări ale inculpatului P.I. sunt făcute cu intenția
de a-i asigura inculpatului B.C.A. o situație mai ușoară din punct de vedere juridic.
S-a arătat că, chiar dacă s-ar admite că inculpatul P.I. nu i-a spus că urmau să
transporte heroină (lucru apreciat ca fiind greu de crezut, față de relațiile apropiate
dintre cei doi, inculpatul P.I. fiind în relații apropiate cu sora inculpatului
B.C.A.), în mod cert inculpatul B.C.A., el însuși infractor recidivist, ce cunoștea
trecutul infracțional al inculpatului P.I., respectiv faptul că acesta fusese condamnat
pentru trafic ilicit de droguri, având ca obiect cantități extrem de mari de heroină
(cei doi cunoscându-se chiar în penitenciar), și-ar fi dat imediat seama, ținând
cont și de modul de operare folosit, că urmau să procure, să dețină și să transporte
droguri.
În continuarea declarațiilor sale inculpatul
P.I. a arătat că inculpatul B.C.A. a fost de acord cu propunerea făcută și astfel
au plecat amândoi spre Istanbul pe data de 11 februarie 2009. Inculpatul P.I. a
declarat că s-a înțeles cu inculpatul B.C.A., să plece cu două autocare diferite,
aparținând SC S. SRL și SC M. SRL, pentru a evita astfel să se descopere că ei călătoreau
împreună, urmând să se întâlnească la Istanbul, la capătul de linie al SC M.
SRL.
Inculpatul P.I. a arătat că, pe data de
12 februarie 2009, în jurul orelor 04:00, s-a întâlnit cu inculpatul B.C.A. în locul
stabilit și s-au cazat la un hotel din Istanbul, închiriind amândoi o singură cameră.
S-a mai reținut că, din declarațiile inculpatului
P.I. rezultă că, în timp ce se aflau în Turcia, el a vorbit la telefon cu inculpatul
D.H., ocazie cu care, la un moment dat, fiindu-i teamă că ar putea fi prinși, i-a
spus că nu mai putea să se întâlnească cu furnizorii heroinei, pretinzând că ar
fi avut altă treabă, arătând însă că inculpatul D.H. l-a convins să continue conform
planului stabilit.
Inculpatul P.I., i-a apelat pe cetățenii
turci la numărul de telefon pe care i-l dăduse inculpatul D.H. la plecare, folosind
o cartelă de telefon mobil pe care a cumpărat-o în Istanbul, pe care a aruncat-o
ulterior.
Inculpatul P.I. a declarat că a mers împreună
cu inculpatul B.C.A. la locul de întâlnire stabilit, în zona Bazarului “BA.”, unde
s-au întâlnit cu un tânăr de etnie turcă, de circa 23 ani slăbuț înalt de circa
1,73 m, care i-a comunicat să se întâlnească a doua zi, în zona fostului Hotel
P., lângă o parcare supraetajată, la o oră pe care trebuia să o stabilească la telefon.
Prima instanță a reținut că inculpatul
P.I. pe data de 13 februarie 2009, s-a deplasat împreună cu inculpatul B.C.A. la
noul loc de întâlnire, unde s-au întâlnit cu același cetățean turc, ocazie cu care
acesta le-a dat o geantă de dimensiuni medii, de culoare gri, prevăzută cu roți.
Inculpatul P.I. a precizat că persoana respectivă i-a spus în limba turcă că în
acea geantă se aflau ascunse două kilograme de heroină, precizând că aceste droguri
erau disimulate pe fundul genții.
Din declarațiile inculpatului P.I. rezultă
că nici el și nici inculpatul B.C.A. nu i-au dat vreo sumă de bani persoanei care
le-a predat geanta menționată, întrucât conform celor știute de el drogurile trebuia
să fie plătite ulterior de către inculpatul D.H., acesta fiind destinatarul lor.
Inculpatul P.I. s-a întors împreună cu
inculpatul B.C.A. la hotelul în care erau cazați și au ținut în camera lor geanta
primită de la cetățeanul turc până când au plecat spre România.
Întrucât pachetele cu heroină, de mari
dimensiuni, aflate în geantă, puteau fi lesne observate, ele fiind plasate în spatele
unei pânze subțiri, ce se închidea doar cu un fermoar, inculpatul P.I. a cumpărat
diverse articole (mohair și alte lucruri pe care nu le reține - ca dovadă că acestea
nu au servit decât pentru disimularea drogurilor, fără a prezenta ele însele interes),
pe care le-au pus în geanta respectivă, urmărind astfel să nu atragă atenția în
cazul efectuării unui control.
Inculpatul P.I. a declarat că, la rândul
său, inculpatul B.C.A. a pus în geanta respectivă lucrurile sale personale, cu care
venise din România.
Instanța de fond a reținut că, astfel,
rezultă intenția ambilor inculpați de a ascunde heroina despre care amândoi cunoșteau
cu certitudine că era disimulată în interiorul genții respective.
Inculpatul P.I. a relatat că, pe data de
14 februarie 2009, a plecat spre România, împreună cu inculpatul B.C.A., hotărând
să călătorească separat ca și la venire, cu două autocare diferite, cei doi urmărind
să diminueze astfel riscul depistării lor și a descoperirii drogurilor.
S-a apreciat de către tribunal că faptul
că inculpații P.I. și B.C.A. au călătorit atât la venire, cât și la întoarcerea
în țară, separat, cu autocare diferite, ce au plecat spre destinație la scurt timp
unul după celălalt, constituie o altă dovadă cu privire la faptul că amândoi au
cunoscut că urmau să transporte, respectiv că transportau (la întoarcere) o cantitate
de heroină.
S-a reținut că, acest mod de operare este
folosit deseori de către traficanții de substanțe narcotice pentru a îngreuna identificarea
lor, îndeosebi atunci când unul dintre cei în cauză este cunoscut cu antecedente
pe linia traficului de droguri, cum este și cazul inculpatului P.I. (motiv pentru
care acesta din urmă bănuia că el s-ar putea afla în atenția autorităților, existând
un risc crescut de a-i fi controlate bagajele cu ocazia trecerii frontierei și,
implicit, și ale celorlalte persoane care călătoreau împreună cu el).
Din declarațiile inculpatului P.I. rezultă
că, cu această ocazie i-a dat inculpatului B.C.A. gea