ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 70/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 70/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 200 din 23 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. 3118/100/2007,

au fost condamnați inculpații H.G., L.V., O.S.V. (pentru săvârșirea infracțiunilor

de:

- inițiere, constituire,

sprijinire și respectiv aderare și sprijinire pentru inculpatul O.S.V. a unui grup

infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 la câte

5 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 3 ani,

- trafic de persoane prevăzută

de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. la câte 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 3 ani.

În temeiul art. 33

lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpaților pedeapsa

cea mai grea de câte 7 ani închisoare, precum și pedeapsa complimentară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 3 ani pentru fiecare.

S-au interzis drepturile

prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., ca pedeapsă accesorie

pentru fiecare inculpat.

În temeiul art. 88 C.

pen. s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării

preventive începând cu 29 martie 2007 până la 10 ianuarie 2008 pentru inculpatul

O.S.V. și începând cu 29 martie 2007 până la 8 mai 2008 pentru inculpații H.G. și

L.V.

S-a menținut, până la

rămânerea definitivă a sentințe, măsura obligării de a nu părăsi țara luată față

de inculpații H.G. și L.V. prin Încheierea penală din 26 martie 2008 (definitivă

prin decizia penală nr. 293/R/2008 a Curții de Apel Cluj) și față de inculpatul

O.S.V. prin încheierea penală din 19 decembrie 2007 (definitivă prin decizia penală

nr. 16/R din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj).

- U.V. pentru săvârșirea

infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art. 7

alin. (1) din Legea nr. 39/2003 la 1 an închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 1 an, cu reținerea art. 74 lit. a),

art. 76 lit. b) C. pen.; trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la 2

ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen. pe timp de 1 an, cu reținerea art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai

grea de 2 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 1 an.

S-au interzis drepturile

prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 88 C.

pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestui inculpat durata arestării preventive

începând cu 15 aprilie 2007 (data punerii în executare a mandatului de arestare)

până la 10 ianuarie 2008.

S-a menținut măsura obligării

de a nu părăsi țara luată față de acest inculpat prin încheierea penală din 19

decembrie 2007 (definitivă prin decizia penală nr. 16/R din 10 ianuarie 2008 a Curții

de Apel Cluj), până la rămânerea definitivă a sentinței.

- L.E. pentru săvârșirea

infracțiunilor de: aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută

de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 1 an, cu reținerea art. 74

lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.; trafic de persoane prevăzută de

art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 1 an, cu reținerea art. 74 lit. a), c)

C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33

lit. a), 34 lit. b), art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea

de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b

C. pen. pe timp de 1 an.

S-au interzis drepturile

prevăzute de art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

În temeiul art. 19

alin. (1) din Legea nr. 678/2001 s-a confiscat în folosul statului și au fost obligați

inculpații la plata sumelor de bani obținute în urma săvârșirii infracțiunilor,

după cum urmează: echivalentul în RON la data plății a sumei de 800 euro pe inculpata

L.E.; echivalentul în RON la data plății a sumelor de câte 1.000 euro pe inculpații

L.V. și H.G.

În temeiul art. 14 C.

proc. pen. raportat la art. 998-1003 C. civ. au fost obligați inculpații la plata

despăgubirilor civile pentru daune materiale și morale, respectiv echivalentul în

lei la data plății al sumelor solicitate de către părțile civile, după cum urmează:

- pe inculpatul L.V. la

plata despăgubirilor civile pentru daune morale de câte 200 euro către părțile civile:

R.M., S.S.I., V.N., S.R., R.A., A.V., R.P., L.G.A., S.C.L., A.M.R., R.C.G., I.D.S.,

B.L.I., G.G.L.

- pe inculpatul L.V. la

plata despăgubirilor civile pentru daune morale de 300 euro către partea civilă

B.O.

Au fost respinse pretențiile

având ca obiect despăgubiri civile pentru daune materiale formulate de părțile civile

A.V., R.P., L.G.A., S.C.L., A.M.R., R.A., S.R. și A.F., față de acest inculpat.

- pe inculpații L.E. și

L.V., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de câte 100

euro către părțile civile G.V., L.T.O., B.V.A.

Au fost respinse celelalte

pretenții formulate de partea vătămată B.V.A. față de acești inculpați.

- pe inculpații L.V. și

O.S.V., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de câte 300

euro către C.F. și P.D.

- pe inculpații L.V. și

O.S.V., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de câte 200

euro către C.C.A. și L.C.

- pe inculpatul H.G. la

plata despăgubirilor civile pentru daune morale de câte 300 de euro către părțile

civile C.C.G. și I.V.

- pe inculpatul O.S.V.

la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de câte 300 de euro către părțile

civile L.M. și I.M.

- câte 300 euro către

părțile civile N.G.A., N.D. și G.S.;

- 200 euro către partea

civilă R.V.

Au fost respinse pretențiile

având ca obiect obligarea acestui inculpat la despăgubirile civile pentru daune

materiale formulate de partea civilă G.S.

- pe inculpații H.G. și

O.S.V., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de 600 euro

către partea civilă P.M.D.

- pe inculpații O.S.V.

și H.G., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de 400 euro

către partea civilă M.D.I.

- pe inculpata L.E. la

plata despăgubirilor civile după cum urmează:

- 50 euro reprezentând

daune materiale către partea civilă S.S.I.;

- 200 euro reprezentând

daune materiale către partea civilă B.W.;

- 150 euro reprezentând

daune morale către partea civilă R.C.;

- câte 100 euro reprezentând

daune morale către părțile civile B.A.B. și N.G.;

- câte 50 euro reprezentând

daune materiale către părțile civile R.C.G. și B.L.I.;

- 50 euro reprezentând

daune materiale și 100 euro reprezentând daune morale către partea civilă B.P.;

- 100 euro reprezentând

daune materiale către partea civilă P.I.

Au fost respinse pretențiile

având ca obiect daune materiale formulate de partea civilă R.C. față de această

inculpată.

- pe inculpații L.V. și

H.G., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de:

- câte 300 euro către

părțile civile P.D., O.V.;

- 500 euro către partea

civilă N.L.M.;

- câte 400 euro către

părțile civile A.F., L.I. și B.V.

Au fost respinse pretențiile

având ca obiect obligarea acestor inculpați în solidar la despăgubiri pentru daune

materiale formulate de partea civilă O.V.

- pe inculpații O.S.V.,

H.G. și L.V., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de

câte 300 euro către părțile civile B.V.B. și R.I.

Au fost respinse pretențiile

având ca obiect obligarea acestor inculpați în solidar la despăgubiri civile pentru

daune materiale formulate de partea civilă R.I.

- pe inculpații L.E. și

H.G., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de:

- 400 euro către partea

civilă T.M.C.;

- 200 euro către partea

civilă V.D.D.

- pe inculpații H.G.,

L.E. și L.V., în solidar, la plata despăgubirilor civile pentru daune morale de

câte 300 euro către partea civilă P.I. și B.A.A.

Au fost respinse toate

pretențiile formulate de părțile civile: I.P.D., I.V., C.C.C., A.D., T.V., A.I.C.,

S.P., B.G., N.V., B.F., H.V., C.L., P.C.L., B.I., P.I.M., B.G.A., S.I. și B.I.

S-a constatat că nu au

formulat pretenții civile în cauză următoarele părți civile: P.V., G.A., B.A., H.F.,

B.S.D., M.A., K.R., T.T., P.G., N.A.I., N.A., T.O., S.M., R.O., C.C., D.G.N., V.G.,

C.M., D.A.

Conform art. 357

alin. (2) lit. c) și art. 163 și urm. C. proc. pen. s-a dispus ridicarea sechestrului

asigurător instituit prin ordonanța din 3 aprilie 2007 a D.I.I.C.O.T. Biroul teritorial

Maramureș cu privire la autovehiculul marca F.T., an fabricație 1996, de culoare

roșie (valoare între 5.000 euro-7.000 euro) și cu privire la autovehiculului marca

F.G., an fabricație 2002, de culoare gri (valoare cuprinsă între 9.000 euro și 13.000

euro), aflate în custodia I.J.F.P. Maramureș potrivit proceselor-verbale de indisponibilizare

din 4 aprilie 2007 (dosarul de urmărire penală) și dispune restituirea acestor bunuri

către inculpatul H.G.

Au fost menținute celelalte

măsuri asiguratorii dispuse prin ordonanța din 3 aprilie 2007 în faza de urmărire

penală, mai puțin în ceea ce-l privește pe inculpatul U.V. cu privire la care măsura

a fost ridicată prin încheierea penală din 18 iunie 2008.

În temeiul art. 91

3

alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus păstrarea până la rămânerea definitivă a sentinței

și apoi arhivarea la sediul acestei instanțe a 1 CD marca V. conținând înregistrările

convorbirilor telefonice și 1 set de copii ale notelor de redare a înregistrărilor

telefonice înregistrate la poziția 52/2007 în Registrul mijloace de probă al tribunalului.

În temeiul art. 191

alin. (1) și (2) C. proc. pen. s-a dispus obligarea inculpaților la plata cheltuielilor

judiciare ocazionate statului în proces.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța de fond a reținut că în perioada 2003-martie 2007, inculpatul

H.G. a inițiat și a constituit o grupare infracțională cu caracter de criminalitate

organizată, împreună cu ceilalți inculpați și alte persoane de naționalitate ucraineană,

în scopul racolării prin metoda inducerii în eroare, de persoane majore din diferite

județe ale țării, traficându-le în Cehia în beneficiul membrilor ucrainieni ai grupării,

care i-au exploatat prin obligarea la executarea unor munci cu încălcarea normelor

legale privind condițiile de muncă, salarizarea, sănătatea și securitatea.

În baza aceleiași rezoluții

infracționale și în aceiași perioadă, inculpatul a recrutat prin înșelăciune zeci

de persoane majore din diverse județe ale țării, folosind diferite metode ingenioase

de racolare (cu concursul celorlalți inculpați), le-a transportat în Cehia, le-a

reținut ilegal pașapoartele și documentele de identitate, le-a transferat prin vânzare

traficanților ucrainieni din această țară, în scopul exploatării victimelor prin

executarea unor munci cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă,

salarizare, sănătate și securitate, contribuind la sechestrarea lor de către exploatatori,

obținând foloase bănești importante din aceste activități.

În perioada 2004-martie

2007, inculpatul L.V. a inițiat, a constituit și a sprijinit constant gruparea infracțională

a cărei activitate a fost descrisă mai sus.

În luna februarie 2007,

inculpatul U.V., a aderat la gruparea infracțională cu caracter de criminalitate

organizată și a sprijinit-o constant în activitate, împreună cu ceilalți inculpați,

în scopul racolării prin metoda inducerii în eroare, de persoane majore din județul

Maramureș, respectiv părțile vătămate L.M., P.M.D. și I.M. din Sighetu Marmației,

traficându-le în Cehia în beneficiul membrilor ucrainieni ai grupării, care i-au

exploatat prin obligarea la executarea unor munci cu încălcarea normelor legale

privind condițiile de muncă, salarizarea, sănătatea și securitatea.

În perioada ianuarie-martie

2007, inculpatul O.S.V. și inculpata L.E. au aderat la gruparea infracțională a

cărei activitate a fost descrisă mai sus pe care au sprijinit-o constant în activitate,

împreună cu ceilalți inculpați, în scopul racolării prin metoda inducerii în eroare,

de persoane majore din diferite județe ale țării, traficându-le în Cehia în beneficiul

membrilor ucrainieni ai grupării, care i-au exploatat prin obligarea la executarea

unor munci cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă, salarizarea,

sănătatea și securitatea.

Inculpații nu au recunoscut

săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, cu excepția inculpatei

L.E., care a precizat că îi cunoaște pe inculpații L.V. și O.S.V. și a oferit date

cu privire la activitatea infracțională desfășurată de aceștia.

Procedând la judecarea

cauzei, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală precum și a cercetării

judecătorești, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:

În cursul lunii ianuarie

2007, Ambasada României la Praga a transmis în mod repetat autorităților române

mai multe sesizări cu privire la situația unui număr tot mai mare de cetățeni români

care solicitau sprijinul Oficiului diplomatic de la Praga în vederea revenirii în

România. Funcționarii Ambasadei au comunicat faptul că un număr ridicat de români

se prezintă aproape zilnic la ambasada țării noastre în Cehia, reclamând că sunt

victime ale traficului de persoane în scopul ocupării necesarului de forță de muncă

la negru, majoritatea dintre ei fiind oameni simpli, ușor de indus în eroare în

România de către traficanți, prin promisiunea obținerii de venituri salariale cu

mult superioare celor din România. Activitățile care li s-au oferit au fost în domeniul

construcțiilor și în domeniul forestier în Cehia, preponderent. Din materialele

transmise de Ambasada României la Praga autorităților române, a rezultat că victimele

traficului de persoane au realizat la destinație că în realitate au fost vândute

efectiv unor indivizi cu legături în rândul grupurilor de crimă organizată, aceștia

înlesnindu-le deplasarea din țara noastră până în Cehia.

Aceste sesizări primite

din partea Reprezentanței Diplomatice a României la Praga s-au adăugat de fapt unor

sesizări mai vechi ale organelor de poliție din România, care încă din cursul anului

2006 au avut în vedere acest tip de activități.

Concret, în cursul anului

2006 s-au înregistrat mai multe sesizări, fie din oficiu, fie la plângerea unor

persoane traficate, care i-au vizat pe inculpații H.G., L.V., pe învinuiții S.T.

și H.T., ca desfășurând activități de trafic de persoane pe relația Cehia, scopul

final fiind acela al exploatării prin muncă a victimelor traficate. În acest sens,

s-au sesizat organele de cercetare penală ale Poliției municipiului Sighetu Marmației,

Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Oradea, Brigada de Combatere a

Criminalității Organizate Mureș, Poliția municipiului Sighișoara, însă cele mai

multe sesizări au fost înregistrate (inclusiv ulterior) la Inspectoratul Județean

al Poliției de Frontieră Maramureș care a și efectuat acte premergătoare și cercetări

ample.

Din cercetările efectuate

a rezultat că inculpatul H.G. împreună cu ceilalți inculpați, unii implicându-se

ulterior, au inițiat și au constituit încă din anul 2004 o grupare infracțională

organizată, funcționând după o strategie bine determinată și elaborată, în strânsă

legătură și interdependență cu grupurile de crimă organizată ce acționează pe teritoriul

Cehiei, acestea fiind formate sau coordonate în majoritate covârșitoare de cetățeni

ucrainieni.

Metoda folosită de inculpați

presupunea publicarea unor anunțuri la rubrica de mică publicitate din diverse ziare

locale, prin care se lansau oferte de muncă în Cehia incluzând locuri de muncă bine

plătite, de regulă salariile fiind indicate între 700-1.000 euro sau dolari, pe

bază de contracte de muncă, doritorii urmând să beneficieze de masă și cazare asigurată.

Potrivit propunerilor lansate de inculpați, victimele erau convinse foarte ușor

de oportunitatea locului respectiv de muncă, mai cu seamă că proveneau din categorii

sociale dezavantajate. Odată recrutate, victimele erau aduse fie la Sighetu Marmației,

fie la Baia Mare sau la Satu Mare ori la Oradea, iar în unele situații inculpații

s-au deplasat personal cu mijloace de transport în localitățile de domiciliu ale

victimelor, preluându-le de acolo.

Traficanții din județele

în care inculpații aveau legături și care realizau intermedierea, percepeau persoanelor

traficate un comision pentru că le rezolvaseră intrarea în contact cu inculpații

care le asigurau locuri de muncă în Cehia, iar inculpații, la rândul lor, le pretindeau

și ei un tarif pentru faptul că îi duceau în Cehia la patronii unde urmau să lucreze.

Adesea, înțelegerea inițială se referea la suma de 100-150 euro, însă la destinație,

victimelor li se pretindeau sume mai mari, 200-250 euro, pe care se vedeau nevoite

să le achite inculpaților.

Părțile vătămate erau

transportate de autovehiculele conduse de inculpați sau, în unele situații chiar

proprietatea acestora, iar pe traseu, pentru a nu atrage atenția asupra lor, părțile

vătămate erau mutate dintr-un autovehicul în altul.

Odată ajunși în Cehia,

inculpații luau legătura cu traficanții ucrainieni care îi așteptau în locații prestabilite

și victimele erau predate acestora odată cu actele de identitate, care li se rețineau

încă de la ieșirea din România de către inculpați.

Inculpaților li se achitau

sume de bani de către traficanții ucrainieni fie la momentul predării victimelor,

fie ulterior prin alte mijloace.

În Cehia părțile vătămate

nu își primeau salariul promis deși erau obligate să lucreze în condiții grele primind

drept plată sume derizorii care de cele mai multe ori nu le ajungeau nici pentru

mâncare.

În cele mai multe situații

părțile vătămate erau obligate să lucreze în construcții sau în serviciile de salubritate,

iar condițiile de cazare erau inumane, fiind determinați să doarmă pe jos chiar

și pe timp de iarnă.

Această stare de fapt

a rezultat din probațiunea administrată respectiv: procesele-verbale de sesizare

din oficiu, procesele-verbale de constatare, procesele-verbale de recunoaștere a

inculpaților făcute de către părțile vătămate, procesele-verbale de sesizare din

oficiu ca urmare a adreselor primite de la Ambasada României din Praga cu privire

la plângerile formulate de victimele traficului de persoane, procesele-verbale de

constatare întocmite de organele de poliție și punctele de trecere a frontierei

cu privire la intrarea în țară a victimelor ajutate de Ambasada României la Praga

pentru a se întoarce în România, declarații, precum și titlurile de călătorie și

documente ale părților vătămate: P.V., G.A., I.P.D., I.V., C.C.C., A.D., A.F., N.L.M.,

L.I., B.V., B.A., B.G.A., H.F., B.S.D., T.M.C., T.V., T.T., L.T., B.V.A., B.A.B.,

B.O., R.C.G., B.A.A., V.D.D., S.I., I.D.S., B.L.I., R.M., K.R., A.I.C., C.C.G.,

S.P., P.G., L.M., P.M.D., I.M., N.G.A., N.A.I., B.G., N.D., G.S., M.D.I., N.A.,

P.D., T.O., B.F., B.V.B., V.N., S.R., R.I., R.A., S.M., A.V., R.P., C.F., L.G.A.,

R.O., O.V., A.M.R., S.C.L., R.V., C.L., C.C., L.C., C.C.A., procesele-verbale prin

care s-a procedat la identificarea unor părți vătămate, a unor inculpați și a mijloacelor

de transport folosite, situația intrărilor/ieșirilor în/din România a autovehiculelor

folosite de inculpați pentru transportarea victimelor în Cehia, notele de redare

a convorbirilor telefonice interceptate, corespondența primită din partea atașatului

de afaceri interne al M.I.R.A. în Cehia referitoare la problematica cetăților români

victime ale traficului de persoane în această țară.

În cursul cercetării judecătorești,

prin declarațiile date, inculpatul H.G. nu a recunoscut faptele pentru care a fost

trimis în judecată precizând că nu o cunoaște pe inculpata L.E., a arătat însă că

îi cunoaște și că a transportat pe părțile vătămate P.V. și G.A., dar nu în scopul

exploatării acestora.

Prin declarația dată,

inculpatul L.V. menționează că nu recunoaște faptele invocând că a acționat la rugămintea

inculpatei L.E. care i-a solicitat să-i transporte niște băieți în Cehia. În schimb,

prin declarația dată a recunoscut că a cerut diverse sume de bani în euro persoanelor

pe care le transporta în Cehia fără să le dea chitanță.

Aceste împrejurări sunt

confirmate în parte și prin declarația inculpatei L.E. care a menționat că îi cunoaște

pe L.V. și O.S.V. și a oferit date cu privire la activitatea infracțională desfășurată

de aceștia. Prin declarația dată de această inculpată, s-a susținut că prin intermediul

ei au ajuns în Cehia un număr de până la 30 de părți vătămate și că în câteva cazuri

a perceput și încasat de la aceștia diverse sume de bani în euro cu titlu de comision.

Activitatea desfășurată

de inculpați a fost descrisă, în cursul cercetării judecătorești de părțile vătămate

(victime ale infracțiunilor de trafic de persoane) care au fost audiate în instanță

și care i-au indicat nominal pe inculpații care i-au racolat, care le-au cerut o

sumă de bani cu titlu de comision, și care le-au oferit relații cu privire la munca

pe care o vor desfășura în Cehia și cu privire la salariul pe care îl vor primi.

Aceste părți vătămate au indicat și sumele remise în mod efectiv inculpaților și

au precizat și pretențiile civile reprezentând despăgubiri civile pentru daune materiale

și morale pe care le solicită de la aceștia.

Aceste părți vătămate

au descris și condițiile de muncă și de trai inumane pe care au trebuit să le suporte

în Cehia, unele dintre ele invocând că în momentul în care au dorit să plece au

fost împiedicate și ținute în mod forțat la locul de muncă prin amenințări sau prin

violențe exercitate asupra lor.

Instanța de fond a reținut

ca fiind relevante în sensul celor mai sus arătate depozițiile date de următoarele

părți vătămate:

- T.M.C. a precizat că

a fost racolat de inculpata L.E., că împreună cu el au plecat în Cehia T.V. și G.V.A.

menționând că pe traseu au fost schimbați dintr-un microbuz în altul, cele două

mijloace de transport fiind conduse de inculpații H.G. și respectiv L.V.

- V.D.D., precizează că

a fost racolat de inculpata L.E. și descrie regimul inuman de muncă și de viață

pe care l-a îndurat în Cehia

- I.D.S., menționează

că a fost racolat de inculpata L.E. și oferă date referitoare la activitatea infracțională

desfășurată de aceasta și de inculpatul L.V.

- R.M. și S.S.I., de asemenea

oferă date cu privire la activitatea desfășurată de inculpații L.E. și L.V., primul

precizând că a fost racolat de inculpata L.E.

- B.O., precizează că

a fost racolat de inculpata L.E. și că a ajuns în Cehia, i s-a spus că a fost vândut

contra unei sume de bani de către inculpatul L.V.

- R.C.G. și S.I., descriu

activitatea infracțională desfășurată de inculpații L.V. și L.E.

- C.C.G. și P.M.D., descriu

activitatea de racolare și transport desfășurată de inculpatul H.G. precum și de

către acesta împreună cu inculpatul O.S.V.

- P.V. și G.A., precizează

că au fost racolați de către inculpatul H.G.

- N.L.M. și L.I., precizează

că în activitatea de racolare și de transport în ceea ce îi privește au fost implicați

inculpații H.G. și L.V., partea vătămată L.I. precizând că a remis lui Lemac suma

de 150 euro cu titlu de comision

- B.A., precizează că

a fost racolat de inculpatul L.V. căruia i-a dat suma de 150 euro cu titlu de comision

- B.S.D., T.T., B.A.A.

și K.T., menționează că au fost racolați de inculpata L.E., ultimii trei precizând

și faptul că au remis acesteia suma de câte 150 euro cu titlu de comision

- L.M., N.G.A., N.D.,

G.S., indică în declarațiile lor persoana inculpatului O.S.V. ca fiind acela care

i-a racolat și transportat,

- M.D.I. și N.A., descriu

activitatea desfășurată de inculpatul O.S.V. împreună cu inculpatul H.T.

- P.D., descrie activitatea

desfășurată de inculpatul O.S.V. și inculpatul L.V.

- T.O., precizează că

a fost dus în Cehia cu mașina după de a fost racolat, de către H.G. și L.V.

- B.F., a fost racolat

și transportat în Cehia de către inculpatul O.S.V.

- R.V., precizează că

a fost racolat de O.S.V. dar a fost transportat în Cehia de inculpatul L.V.

- C.C. și C.C.A., precizează

că au fost racolați de O.S.V. și L.V. dar acesta din urmă i-a transportat în Cehia

- R.C., precizează că

a fost racolat de inculpata L.E.

- B.A.B., V.G., N.G.,

B.P., C.M. și D.A., toți precizează că au fost racolați de către inculpata L.E.,

B.P., C.M., D.A. și V.G. arătând că i-au remis acesteia câte 50 euro cu titlu de

comision. B.P. arătând și faptul că buletinul i l-a dat lui L.V.

- B.V.A. și G.V., oferă

date cu privire la activitatea infracțională desfășurată de inculpații L.E. și L.V.

- B.W. și P.I., au susținut

că au fost racolați de inculpata L.E. și că i-au remis acesteia câte 50 euro cu

titlu de comision

- G.G.L., susține că a

fost racolat de inculpatul Lemac și că i-a remis acestuia suma de 100 euro cu titlu

de comision

- R.I. și B.V.B., descriu

activitatea desfășurată de inculpații L.V., O.S.V. și H.G.

- V.N., R.A., S.M. și

A.V., descriu activitatea desfășurată de inculpatul L.V.

- R.P., C.F., R.O., indică

activitatea desfășurată de inculpații O.S.V. și L.V.

- L.G.A., descrie activitatea

desfășurată de L.V. precizând că a fost transportat de acesta în Cehia

- O.V., descrie activitatea

desfășurată de inculpații L.V. și H.G.

- S.C.L. și A.M.R., care

descriu activitatea desfășurată de inculpatul L.V.

- P.G.,

- I.M., descrie activitatea

desfășurată de inculpații U.V. și O.S.V.

- D.G.N., care a susținut

că a fost racolat de inculpata L.E. căreia i-a remis suma de 50 euro cu titlu de

comision

- H.F., susține că a fost

racolat de inculpatul L.V. căruia i-a remis, cu titlu de comision, suma de 150

euro

- I.V., susține că a fost

racolat de inculpatul H.G. căruia i-a remis, cu titlu de comision, suma de 300

euro

- S.P., care a precizat

că prin intermediul unui prieten l-a cunoscut pe inculpatul O.S.V. care i-a promis

găsirea unui loc de muncă în Cehia (firmă fabricare paleți). A precizat că a ajuns

în Cehia, a constatat că nu lucrează unde i s-a promis, a fost amenințat cu pistolul

când a refuzat să mai lucreze spunându-i-se că a fost vândut de O.S.V. A mai arătat

că a fost transport în Cehia de către inculpatul O.S.V. iar în Cehia condițiile

de muncă și de trai au fost dure și mâncarea nu le era asigurată.

Instanța de fond nu a

luat în considerare declarația dată în faza cercetării judecătorești de partea vătămată

H.V., ci pe aceea dată de acesta în faza de urmărire penală întrucât în instanță

a revenit asupra celor declarate anterior menționând că nu știe cine l-a dus în

Cehia, susținând că nu este sigur că inculpatul H.G. este unul și același cu persoana

care l-a racolat.

Deși prin actul de trimitere

în judecată s-a reținut că activitatea infracțională desfășurată de inculpați a

vizat și părțile vătămate B.I., P.I.M., P.C.L. și N.V., în raport de declarațiile

date de aceștia, instanța de fond nu a reținut în sarcina inculpaților actele materiale

în raport de aceste părți vătămate pentru că nu au fost confirmate de probele administrate

în cauză.

De asemenea, instanța

de fond a reținut ca fiind relevante în dovedirea stării de fapt descrise și reținute

ca și context în care s-ar fi comis faptele de către inculpați, și următoarele depoziții

de martori: U.A., O.N., T.I.M. aceasta oferind relații privind activitatea desfășurată

de inculpatul O.S.V., respectiv racolarea și transportul părților vătămate, K.Ș.

și L.P. aceștia din urmă confirmând transporturile făcute de inculpatul H.G. în

Cehia pentru unele dintre părțile vătămate, C.M.V., P.I. acesta oferind date despre

activitatea desfășurată de inculpatul O.S.V. care s-a prezentat ca fiind delegatul

român al firmei din Cehia și care oferă date și cu privire la împrejurările în care

inculpatul U.V. s-a implicat în activitatea infracțională desfășurată de ceilalți

inculpați.

Toate probele la care

s-a făcut referire mai sus conduc, fără nici un dubiu, la concluzia că toți inculpații

se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată,

și care în drept, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute

de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen. (față de fiecare inculpat).

În consecință, susținerile

inculpaților potrivit cărora faptele reținute în sarcina lor nu există și că pe

acest considerent s-ar impune achitarea acestora, se apreciază ca fiind nefondate.

Sub aspectul elementelor

constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, instanța de fond

a avut în vedere următoarele:

Toate părțile vătămate

audiate au relatat că a existat o discrepanță evidentă între condițiile privind

salariul, felul muncii, programul de lucru, asigurarea cazării și a mesei descrise

de inculpați părților vătămate în racolarea cărora au fost implicați, și cele efectiv

oferite în momentul în care ajungeau în Cehia.

Activitatea desfășurată

de fiecare inculpat în parte, constând în recrutarea părților vătămate, transportul

acestora și plasarea la diferiți angajatori în Cehia, în schimbul achitării unui

comision în majoritatea situațiilor, conturează o acțiune organizată, fie inițiată

și constituită de către unii dintre inculpați (H.G., L.V.) sau sprijinită de către

alții (O.S.V., U.V. și L.E.). Astfel, în perioada 2003- martie 2007 au fost trimise

în Cehia, la muncă, fără contracte de muncă un număr de aproximativ 90 de părți

vătămate unde au fost obligate să lucreze „la negru” în condiții inferioare celor

promise în România în scopul exploatării lor.

Din verificările efectuate

în faza de urmărire penală a rezultat că nici unul dintre inculpați nu erau autorizați,

potrivit legii, să îndeplinească atribuții de agenți de ocupare a forței de muncă

pentru a desfășura activități de mediere a angajării cetățenilor români în străinătate

și nici nu figurau în evidențele pentru evidențele Registrului Comerțului ca având

societăți comerciale cu obiectul de activitate ca fiind transportul de persoane.

Din modul în care au acționat

inculpații, instanța de fond a reținut că infracțiunea de trafic de persoane s-a

realizat în modalitățile normative indicate în art. 12 alin. (1) și (2) lit. a)

din Legea nr. 678/2001 constând în recrutarea și transportul părților vătămate în

Cehia toate aceste activități fiind executate în scopul exploatării acestor persoane.

Instanța de fond a mai

reținut că termenul de exploatare al unei persoane, astfel cum este definit în

art. 2 din Legea nr. 678/2001 caracterizează activitatea desfășurată de către inculpați

și a fost realizată prin acte de inducere în eroare a acestora deoarece în Cehia

exploatarea părților vătămate s-a realizat în modalitățile descrise în textul de

lege menționat anterior. Aportul inculpaților a fost substanțial în condițiile în

care aceștia au vândut efectiv victimele către membrii de origine ucraineană ai

grupării, acestea luând la cunoștință despre acest lucru din relatările persoanelor

care îi exploatau efectiv în Cehia.

Sub aspectul infracțiunii

prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 instanța de fond a considerat

că și această infracțiune trebuie reținută în sarcina inculpaților, deoarece inculpații

H.G. și L.V. în colaborare cu cetățeni ucraineni membrii ai grupării, au constituit

pe teritoriul României grupul infracțional organizat având ca scop racolarea prin

inducere în eroare a unor persoane de pe întreg teritoriul țării, traficându-le

în Cehia în scopul exploatării lor prin obligarea la executarea unor munci cu încălcarea

normelor legale privind condiții de muncă, salarizare, sănătate și securitate.

A mai rezultat din probe

că la această grupare infracțională au aderat și au sprijinit-o constant ceilalți

trei inculpați, rolul acestora fiind de a recruta în mod efectiv victimele (inculpații

O.S.V., U.V. și L.E.) dar și de transportare a acestora, respectiv de către inculpatul

O.S.V.

Procedând la individualizarea

răspunderii penale a inculpaților, instanța de fond a dispus condamnarea acestora

la pedepse cu închisoarea, la stabilirea cuantumului acestora reținându-se pericolul

social concret al faptelor săvârșite de către fiecare inculpat raportat la numărul

de acte materiale efective la care a participat fiecare (cu referire la infracțiunea

de trafic de persoane), la intervalul de timp îndelungat în care s-a desfășurat

activitatea acestora, urmarea produsă, numărul mare de părți vătămate prin infracțiune

și nu în ultimul rând persoana inculpaților, conduita post infracțională a acestora

cu referire la poziția inculpatei L.E. care încă din faza de urmărire penală a recunoscut

că a recrutat prin înșelăciune un număr de aproximativ 30 de părți vătămate, valoarea

beneficiilor realizate din activitatea infracțională de către fiecare inculpat în

parte, împrejurarea că doar inculpatul O.S.V. a mai intrat sub incidența legii penale

raportat la condamnările suferite de acesta în perioada 1994-2004, aspect care rezultă

din fișa de cazier, împrejurarea că ceilalți inculpați nu posedă antecedente penale.

Astfel, dând eficiență

criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., instanța de fond a dispus condamnarea

inculpaților H.G., L.V. și O.S.V. la pedepsele de câte 5 ani închisoare și pedeapsa

complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C.

pen. pe timp de 3 ani, precum și la câte 7 ani închisoare și pedeapsa complimentară

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 3

ani pentru fiecare.

Faptele fiind comise în

condițiile concursului real de infracțiuni, în baza art. 34 lit. b) și art. 35

C. pen. s-a aplicat acestor inculpați pedeapsa cea mai grea de câte 7 ani închisoare,

precum și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a), b) C. pen. pe timp de 3 ani pentru fiecare.

S-a dispus ca pedepsele

să fie executate în regim privativ de libertate apreciindu-se de către instanța

de fond că scopul educativ al pedepsei nu se poate realiza decât în modalitatea

prev. de art. 71 C. pen., iar aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza II C. pen. este proporțională și legitimă în raport

de natura infracțiunilor pentru care au fost judecați inculpații.

Procedând la individualizarea

răspunderii penale a inculpatului U.V., instanța de fond a dispus condamnarea acestuia

pentru săvârșirea celor două infracțiuni menționate în dispozitiv la pedepsele de

1 an închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C.

pen. pe timp de 1 an și la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe timp de 1 an, cu aplicarea art. 74 lit. a),

art. 76 lit. b) C. pen.

Instanța de fond a apreciat

că se justifică reținerea de circumstanțe atenuante față de acest inculpat raportat

la faptul că nu posedă antecedente penale și la numărul foarte mic de acte materiale

(3 părți vătămate recrutate) la care a participat.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai

grea de 2 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 1 an.

S-a dispus ca pedeapsa

să fie executată în regim privativ de libertate apreciindu-se de către instanța

de fond că scopul educativ al pedepsei nu se poate realiza decât în modalitatea

prevăzută de art. 71 C. pen., iar aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza II C. pen. este proporțională și legitimă în raport

de natura infracțiunilor pentru care a fost judecat inculpatul.

Individualizând răspunderea

penală a inculpatei L.E., instanța de fond a dispus condamnarea acesteia pentru

ambele infracțiuni reținute în sarcină la 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de 1 an și respectiv la 4 ani închisoare

și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe timp de

1 an, cu aplicarea art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.

Instanța de fond a reținut

în favoarea acestei inculpate circumstanțe atenuante justificate de lipsa antecedentelor

penale și de conduita deosebit de sinceră pe care a adoptat-o aceasta pe tot parcursul

procesului, întrucât a recunoscut atât propria sa activitate infracțională desfășurată

și a oferit date concrete cu privire la activitatea infracțională desfășurată de

ceilalți inculpați.

În temeiul art. 33

lit. a), 34 lit. b), art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea

de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b)

C. pen. pe timp de 1 an.

S-a dispus ca pedeapsa

să fie executată în regim privativ de libertate apreciindu-se că scopul educativ

al pedepsei nu se poate realiza decât în modalitatea prevăzută de art. 71 C.

pen., iar aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza II C. pen. este proporțională și legitimă în raport de natura

infracțiunilor pentru care a fost judecată inculpata.

S-a constatat că inculpații

O.S.V., H.G., L.V. și U.V. au fost cercetați o perioadă în stare de arest preventiv,

situație în care instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 88 C. pen. în ceea

ce-i privește pe aceștia și s-a dedus din pedepsele aplicate durata reținerii și

arestării preventive, începând cu 29 martie 2007-10 ianuarie 2008 pentru inculpatul

O.S.V. și începând cu 29 martie 2007-8 mai 2008 pentru inculpații H.G. și L.V. și

perioada începând cu data de 15 aprilie 2007 (data punerii în executare a mandatului

de arestare) până la 10 ianuarie 2008 pentru inculpatul U.V.

De asemenea, instanța

de fond a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara luată față de cei patru

inculpați, după punerea în libertate a acestora de către Curtea de Apel Cluj, apreciind

că această măsură restrictivă de libertate se justifică a fi menținută în continuare

până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

Instanța de fond a apreciat

că menținerea acestei măsuri se impune pentru a asigura în continuare buna desfășurare

a procesului penal, pentru a împiedica sustragerea inculpaților de la executarea

pedepsei, această măsură este necesară într-o societate democratică și este proporțională

cu scopul urmărit, și satisface astfel cerințele art. 2 al Protocolului nr. 4 la

Convenția europeană.

Instanța de fond a făcut

aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a confiscat de la inculpați

în favoarea statului, sumele de care aceștia au beneficiat în mod efectiv ca urmare

a săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, după cum urmează:

- echivalentul în RON

la data plății a sumei de 800 euro pe inculpata L.E.;

- echivalentul în RON

la data plății a sumelor de câte 1.000 euro pe inculpații L.V. și H.G.

La calcularea acestor

sume la plata cărora au fost obligați inculpații, instanța a avut în vedere precizările

făcute de către:

- părțile vătămate D.A.,

C.M., P.I., T.V., M.A., T.T., L.T., B.A.A., I.D.S., R.M., K.R., B.I., B.W., D.G.N.,

G.V. și V.G., care prin declarațiile date au confirmat că au remis efectiv câte

50 euro către inculpata L.E.

- părțile vătămate I.P.D.

și I.V. (câte 75 euro), C.C.C., L.I., B.A., H.F., L.C. (câte 150 euro), și G.G.L.

(100 euro), care prin declarațiile date au confirmat că au remis efectiv aceste

sume inculpatului L.V.

- părțile vătămate I.P.D.

și I.V. (câte 75 euro), I.V. și G.A. (câte 300 euro) și A.D. (250 euro) care prin

declarațiile date au confirmat că au remis efectiv aceste sume inculpatului H.G.

Procedând la soluționarea

laturii civile a cauzei, instanța de fond a reținut că majoritatea părților vătămate

au solicitat obligarea inculpaților care i-au racolat sau care i-au racolat și transportat

în Cehia la plata unor despăgubiri civile cu titlu de daune materiale și morale,

reprezentând contravaloarea transportului și a cheltuielilor ocazionate cu plecarea

în Cehia, precum și suferința îndurată în străinătate ca urmare a regimului de muncă

impus.

Din analiza declarațiilor

date de părțile vătămate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești,

tribunalul a constatat că au fost solicitate sume cuprinse între 1.000 de euro și

respectiv 5.000 de euro, dar nu în toate cazurile aceste sume au fost justificate

la nivelul acestui cuantum sau au fost formulate în mod evaziv fără să se precizeze

în concret care dintre inculpați să fie obligați la plata acestor sume.

Acordându-se eficiență

dispozițiilor art. 14 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. și ca urmare a soluției

de condamnare pronunțată de instanță de fond pentru infracțiunea prevăzută de

Legea nr. 678/2001, instanța de fond a admis în parte constituirile de parte civilă

formulate doar de către unele dintre părțile vătămate și a dispus obligarea inculpaților,

fie singuri fie în solidar, la plata despăgubirilor civile (echivalentul în RON

la data plății) în cuantumul menționat în dispozitiv, apreciindu-se că sumele stabilite

acoperă într-o anumită măsură prejudiciul material și moral suferit de victimele

acestei infracțiuni.

La calcularea sumelor

precizate în dispozitiv, instanța de fond a ținut cont de specificul activității

desfășurate de fiecare parte vătămată căreia i s-au acordat despăgubiri civile pentru

daune morale și materiale și de durata de timp în care s-a desfășurat aceasta, luându-se

în considerare că unele dintre părțile vătămate au fost exploatate efectiv în Cehia

doar o perioadă de 2-3 zile situație în care nu s-a justificat acordarea unor despăgubiri

la nivelul unui cuantum foarte ridicat. De asemenea, s-a avut în vedere precizările

făcute de părțile vătămate în faza de urmărire penale sau în faza cercetării judecătorești

cu privire la inculpații de la care solicită sumele respective.

Instanța de fond a respins

toate pretențiile civile formulate de părțile civile I.P.D., I.V., C.C.C., A.D.,

T.V., A.I.C., S.P., B.G., N.V., B.F., H.V., C.L., P.C.L., B.I., P.I.M., B.G.A.,

S.I. și B.I., deoarece s-a constatat că sumele solicitate de aceste părți civile

sunt nejustificate și că nu au fost confirmate nici măcar parțial de probele administrată

în cauză.

De asemenea, instanța

de fond a respins pretențiile având ca obiect despăgubiri civile pentru daune materiale

formulate de părțile civile R.C. față de inculpata L.E., de partea civilă G.S. față

de inculpatul O.S.V., de partea civilă O.V. față de inculpații L.V. și H.G., de

partea civilă R.I. față de inculpații O.S.V., H.G. și L.V., de părțile civile A.V.,

R.P., L.G.A., S.C.L., A.M.R., R.A., S.R. și A.F. față de inculpatul L.V. și de partea

vătămată B.V.A. față de inculpații L.E. și L.V.

Instanța de fond a constatat

că sumele solicitate de aceste părți civile cu titlu de despăgubiri civile pentru

daune materiale și menționate de altfel în declarațiile date de aceștia nu au fost

dovedite de probele administrate.

Din declarațiile date

în fața instanței de fond de părțile civile P.V., G.A., B.A., H.F., B.S.D., M.A.,

K.R., T.T., P.G., N.A.I., N.A., T.O., S.M., R.O., C.C., D.G.N., V.G., C.M. și D.A.,

a rezultat că aceștia nu au mai formulat pretenții civile în cauză și instanța de

fond a constata acest aspect.

S-a constatat că în cursul

urmăririi penale au fost instituite măsuri asiguratorii prin aplicarea sechestrului

asupra bunurilor inculpaților (ordonanța din 3 aprilie 2007 a D.I.I.C.O.T., Biroul

teritorial Maramureș) în raport de sumele relativ ridicate solicitate de părțile

vătămate și constituite părți civile.

Având în vedere soluția

dată de instanța de fond sub aspectul laturii civile a cauzei, cuantumul sumelor

stabilite în sarcina inculpaților de către instanță (cu titlu de despăgubiri civile

pentru daune materiale și morale precum și cele confiscate), s-a constatat că există

o disproporție între valoarea bunurilor cu privire la care s-a instituit sechestrul

asigurător (autovehicule, terenuri și apartamente), și valoarea efectivă a prejudiciului

stabilit.

În consecință, s-a apreciat

că nu se mai justifică menținerea în totalitate a măsurilor asiguratorii instituite

prin ordonanța dată în faza de urmărire penală, astfel că s-a dispus ridicarea sechestrului

instituit asupra celor două autovehicule menționate în dispozitiv și s-a dispus

restituirea acestora către inculpatul H.G., apreciind că celelalte măsuri asiguratorii

dispuse prin ordonanța din 3 aprilie 2007 în faza de urmărire penală sunt suficiente

pentru a se asigura repararea pagubei cauzate prin infracțiune.

S-a constatat că în ce

îl privește pe inculpatul U.V. măsura asiguratorie dispusă față de acesta în faza

de urmărire penală a fost ridicată în cursul judecății prin încheierea din 18

iunie 2008.

În temeiul art. 91

3

alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus păstrarea până la rămânerea definitivă a sentinței

și apoi arhivarea la sediul acestei instanțe a 1 CD marca V. conținând înregistrările

convorbirilor telefonice și 1 set de copii ale notelor de redare a înregistrărilor

telefonice înregistrate în Registrul mijloace de probă al acestui tribunal.

Împotriva acestei sentințe

au declarat apel în termenul legal inculpații H.G., L.V., O.S.V., U.V. și L.E.

I. În motivarea apelului

inculpatului O.S.V. se arată că, se impune restituirea cauzei la procuror în vederea

refacerii urmăririi penale întrucât atât urmărirea penală cât și rechizitoriul întocmit

de către Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție D.I.I.C.O.T.,

Biroul Teritorial Maramureș sunt lovite de nulitate absolută deoarece:

- activitățile desfășurare

în etapa actelor premergătoare nu pot constitui mijloace de probă în lipsa unui

proces-verbal întocmit în conformitate cu prevederile art. 224 C. proc. pen.

Faptul că actele premergătoare

nu constituie probe în sensul art 63 C. proc. pen. a fost în mod expres stabilit

de Înalta Curte de Casație și Justiție odată cu soluționarea unui recurs în interesul

legii, respectiv prin decizia nr. 48 din 4 iunie 2007. În motivarea acestei decizii,

instanța supremă a stabilit în mod clar și univoc că „Fără îndoială, în lipsa garanțiilor

specifice fazei de urmărire penală, actele premergătoare își păstrează caracterul

de investigații prealabile, neputând constitui probe în sensul art. 63 C. proc.

pen.”.

Prin urmare, procesul-verbal

întocmit în temeiul art. 224 alin. (3) C. proc. pen. este singurul act efectuat

în cursul actelor premergătoare ce poate constitui mijloc de probă. În lipsa acestuia,

întreaga activitate desfășurată în etapa actelor premergătoare este golită de orice

posibilitate de valorificare atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanțelor

de judecată.

- actele de cercetare

penală întocmite de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului

de Poliție de Frontieră Maramureș sunt lovite de sancțiunea nulității absolute în

condițiile art 197 alin. (2) C. proc. pen. întrucât au fost întocmite de către un

organ de cercetare penală necompetent.

- nulitatea actului de

sesizare a instanței raportat la faptul că urmărirea penală este incompletă, procurorul

care a efectuat urmărirea penală nu a identificat cetățenii ucrainieni care au exploatat

părțile vătămate în Cehia și începerea procesului penal împotriva acestora, precum

și trimiterea în judecată .

În subsidiar, s-a considerat

că hotărârea pronunțată de instanța de fond este vădit nelegală fiind lovită de

nulitate absolută deoarece:

- au fost încălcate dispozițiilor

legale imperative care vizează legala compunere a completului de judecată, principiul

continuității și unicității completului de judecată a fost nesocotit în mod flagrant

cu ocazia judecării în fond a cauzei în contextul în care până la soluționarea dosarului,

în cauză au intrat nu mai puțin de cinci judecători ai Tribunalului Maramureș, iar

nerespectarea principiului continuității se răsfrânge în mod negativ asupra legalei

compuneri a completului de judecată.

- instanța nu a verificat

regularitatea actului de sesizare, respectiv dacă a fost legal învestită cu judecarea

cauzei așa cum prevăd dispozițiile art. 300 C. proc. pen., astfel după înregistrarea

cauzei au fost acordate mai multe termene de judecată, iar la data de 20

noiembrie 2007 instanța a trecut la audierea inculpatului O.S.V. fără a proceda

inițial și la citirea actului de sesizare sau la explicarea acuzațiilor ce i se

aduc, încălcându-se principiile legalității, oficialității, publicității, oralității

și a garantării dreptului la apărare.

- judecarea fondului cauzei

s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor legale privind citarea părților astfel:

- pe numele părților vătămate,

respectiv P.I.M. și P.C.L. nu au fost emise citații scrise și nu există vreo dovadă

ca aceste părți vătămate să fie citate în vreo altă modalitate prevăzută de lege,

adică nota telefonică sau telegrafică

- judecarea cauzei în

lipsa unei părți nelegal citate, adică citația emisă pe numele părții civile L.T.O.

pentru termenul din data de 23 martie 2010 s-a întors cu mențiunea adresă inexactă

nu se poate face distribuirea, iar procesul-verbal al executării mandatului de aducere

cu privire la L.T.O. care domiciliază în municipiul S., jud. Mureș și nu în comuna

D., sat S. cum era menționat în cuprinsul citației.

Din procesul-verbal pentru

executarea mandatului de aducere rezultă că partea civilă L.C. era încarcerat la

Penitenciarul Botoșani din data de 16 septembrie 2009, locație de unde acesta nu

a fost citat

- sentința atacată nu

este motivată, astfel că instanța de fond a preluat starea de fapt expusă în rechizitoriu

și nu a examinat apărările formulate de către inculpatul O.S.V. și chiar dacă din

dezbateri a necesitat audierea martorilor audiați de către procuror, respectiv I.I.,

T.I., S.P.V., B.F.A., P.M., L.S., și P.P., instanța de fond