ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 901/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 901/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Constată că prin sentința penală nr. 505/2010

pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr. 7168/107/2008 s-a dispus:

I. Respingerea cererii de schimbare a

încadrării juridice a faptei din art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(5)

raportat la art. 37 lit. a) C. pen. și art. 83 C. pen. în art. 221 C. pen. cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 83 C. pen., formulată de inculpatul N.J.

prin apărătorul său.

II. 1. în baza art.

293 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 37 lit. b) C. pen. a fost

condamnat inculpatul G.C., la o pedeapsă de:

- 1 an și 6 luni închisoare cu

aplicarea art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

2.

în baza art. 291

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. a mai

fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

-

1

an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen.

3.

în baza art. 290 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art.

37 lit. b) C. pen. a mai fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

-

1

an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen.

4.

în baza art. 48 din Legea nr. 26/1990

republicată, raportat la art. 292

C. pen. și

art. 37 lit. b) C. pen. a mai fost condamnat același inculpat la o

pedeapsă

de:

-

1

an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen.

5.

în baza art. 215 alin. (1)-(5) C. pen.

raportat la art. 37 lit. b) C. pen. a mai fost condamnat același inculpat la o

pedeapsă de:

-

11

ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe durata

prev. de art. 71 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit.

a) teza a Ii-a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei

societăți comerciale) ca pedeapsă complementară.

În baza art. 33,

34 C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus în

pedeapsa cea mai grea de 11 ani

închisoare care a fost sporită cu 1 an, inculpatul urmând să execute o pedeapsă

rezultantă de:

-

12

ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe

durata

prev. de art. 71 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a Ii-a, b) și c) C. pen. (dreptul de

a fi administrator al unei societăți

comerciale) ca pedeapsă

complementară.

S-a constatat că inculpatul este

deținut în altă cauză.

III. în baza art. 26 raportat la art. 215

alin. (1)-(5) raportat la art. 37 lit. a) C. pen.

a fost condamnat inculpatul N.J., la o pedeapsă de:

- 10 ani închisoare cu aplicarea art. 64

lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe

durata

prev. de art. 71 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei

societăți

comerciale) ca pedeapsă complementară.

În baza art. 83 C. pen. s-a revocat

beneficiul suspendării condiționate acordate în privința executării pedepsei de

1 an și 3 luni închisoare prin sentința penală nr. 38/2004 a Judecătoriei Luduș

și s-a dispus executarea acesteia în întregime alăturat acestei pedepse, astfel

încât inculpatul va executa o pedeapsă cumulată de:

- 11 ani și 3

luni închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe

durata prev. de art. 71 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza a Ii-a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei

societăți comerciale) ca pedeapsă complementară.

A fost admisă

acțiunea civilă promovată de partea civilă SC F.G. SRL și au fost obligați

inculpații în solidar la plata sumei de 272.167,6 lei în

favoarea acesteia.

A fost menținut sechestrul asigurător

instituit în cursul urmăririi penale prin ordonanța din 15 septembrie 2008

asupra imobilului înscris în CF 4662 Luduș aflat în proprietatea inculpatului N.J.

În temeiul art. 2 din O.G. nr. 75/2001

s-a dispus comunicarea hotărârii după rămânerea ei definitivă la D.G.F.P. Alba

pentru cuvenitele mențiuni în cazierul fiscal.

În temeiul art. 7

din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii după

rămânerea ei definitivă la Registrul

Comerțului pentru cuvenitele mențiuni.

Pentru a pronunța această sentință

instanța a reținut că în perioada august-septembrie 2006, inculpatul G.C. în

scopul de a-și asigura o sursă facilă de venituri prin fraudarea unor

societăți, a cumpărat de la numitul G. (fost B.) O.L. firma SC D. SRL Oradea,

prin cesionarea părților sociale, sens în care și-a atribuit fictiv datele de

identitate aparținând numitului B.G.

Cei doi s-au cunoscut prin intermediul

lui D.C., persoană care a achitat taxele aferente operării acestor mențiuni la

Oficiul Registrului Comerțului, dar și contravaloarea părților sociale deținute

de G. (B.) O.L.; tot prin intermediul lui D.C., inculpatul G.C. și-a procurat o

carte de identitate contrafăcută, ce avea aplicată fotografia sa și datele de

stare civilă ale numitului B.G.

La data de 28

august 2006 inculpatul G.C., s-a prezentat la B.T. - Agenția Nufaru Oradea, iar

pe baza împuternicirii date de G. (B.) O.L., a depus specimen de semnătură,

pentru a putea efectua operațiuni în contul bancar al SC D. SRL Oradea;cu acea

ocazie, învinuitul s-a legitimat pe baza cărții de identitate contrafăcute.

Sub aceiași

identitate fictivă s-a prezentat și la Biroul Notarului Public B.C.B. din Oradea,

unde a solicitat legalizarea specimenului de semnătură, fiind emisă încheierea

notarială din 4 septembrie 2006.

De asemenea,

în data de 4 septembrie 2006, inculpatul G.C. a încheiat cu numitul M.D.V.,

administrator la SC P.A. SRL Oradea, un contract privind închirierea unui

spațiu (depozit) de la această firmă, iar această locație a devenit punct de

lucru al SC D. SRL Oradea.

Pentru perfectarea operațiunilor de

preluare a SC D. SRL Oradea, inculpații G.C. și G. (B.) O.L. au apelat la firma

de consultanță juridică SC D.F.C. SRL din Oradea; în baza documentelor

prezentate, consilierul juridic

M.Z., după

ce a verificat identitatea celor doi, a redactat un act

adițional la

actul constitutiv al SC D. SRL, privind retragerea din societate a numitului B.

(G.) O.L. și desemnarea în funcțiile de administrator și asociat unic a lui B.G.;

actul adițional

a fost semnat de ambii învinuiți.

Totodată, inculpatul G.C.

a dat o

declarație pe numele de B.G., în sensul că,

îndeplinește condițiile

prevăzute de art. 12 din Legea nr. 241/2005 pentru a deține funcțiile de

administrator și asociat unic. Actul adițional și declarația au fost avizate spre

conformitate de consilierul juridic, cu încheierile nr. 374 din 5 septembrie 2006

și 375 din 5 septembrie 2006. Tot în acele împrejurări, consilierul juridic M.Z.

a completat cererea către Oficiul Registrului Comerțului, ce a fost semnată de inculpatul

G.C.

La data de 6 septembrie 2006, toate

aceste documente întocmite în fals au fost depuse la Oficiul Registrul

Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor de către N.G., în baza procurii din 5

septembrie 2006, întocmită de asemenea în fals de către inculpatul G.C.

Odată ce a intrat în posesia

documentelor, ștampilei societății și a carnetului cu file CEC, inculpatul G.C.

în înțelegere cu inculpatul N.J. au convenit să achiziționeze fraudulos

carburanți de la SC F.G. SRL. În activitatea infracțională desfășurată, primul

inculpat a îndeplinit rolul de administrator, iar cel de-al doilea s-a ocupat

de transportul și valorificarea carburanților. Inițial, la înțelegere a

participat și numitul D.C. - prin intermediul căruia cei doi inculpați s-au

cunoscut - însă, mai înainte de a se trece la achiziționarea motorinei,

inculpații l-au exclus din afacere, în ideea de a împărți între ei profitul

obținut.

Astfel, s-a reținut că în 10 noiembrie

2006, inculpatul G.C.

l-a contactat

telefonic pe A.S.C.V.,

director executiv la SC F.G. SRL, ocazie cu care,

recomandându-se ca fiind B.G.,

administrator la SC D. SRL Oradea, s-a arătat dispus să achiziționeze, cantitatea

de 3.600-3800 litri

carburanți zilnic, pe o perioadă mai mare, sub

pretextul că firma sa deține mai multe utilaje ce execută lucrări de

construcții pe raza județului Alba. Reprezentantul SC F.G. SRL a fost de acord

cu livrarea carburanților, iar pentru încheierea contractului i-a solicitat

inculpatului să prezinte în xerocopie certificatul de înmatriculare al SC D. SRL

și o filă cec semnată și parafată în alb; tot cu acea ocazie, martorul i-a

comunicat că facturarea carburanților urmează a se efectua în zilele de 15 și

30 ale lunii în curs, iar plata mărfii în termen de 15 zile de la emiterea

facturii.

După această discuție, la benzinăria SC

F.G. SRL s-a prezentat un delegat din partea SC D. SRL Oradea care i-a remis

șefei de stație D.T.R., certificatul de înmatriculare al SC D. SRL și fila cec

semnată și parafată de inculpatul G.C.

La rândul său, inculpatul N.J. pe baza

unui anunț publicat într-un ziar cu oferte servicii, în data de 7 noiembrie 2006

l-a contactat telefonic pe O.O.I., care efectua transport marfă cu

autoutilitara proprietate. Evitând să își decline adevărata identitate,

inculpatul N.J., s-a prezentat sub numele de B.G., patron al firmei de

construcții SC D. SRL Oradea, iar în cadrul discuțiilor avute i-a propus

numitului O.O.I., să efectueze transport de carburanți, motivând că firma ce o

reprezintă execută lucrări pe raza localităților Unirea, Turda și Câmpia

Turzii; O.O.I., fiind de bună-

credință, a

acceptat, cu atât mai mult cu cât i s-a promis că va fi încheiat și un

contract,

prețul stabilit pentru un transport, fiind de 250 lei.

În baza solicitărilor și indicațiilor

primite de la inculpatul N.J., în perioada 11 noiembrie 2006-3 decembrie 2006,

O.O.I. a ridicat de la benzinăria SC F.G. SRL, diferite cantități de

combustibili - totalizând 74.048 litri motorină și 13.274 litri benzină - și a

semnat de primirea acestora în fișa de magazie.

Carburanții erau

încărcați în butoaie de 200 litri și transportați de O.O.I. cu autoutilitara,

proprietate personală, în zona Hanul Pescarilor din com. Luncani, jud. Cluj.

Aici, era așteptat de inculpatul M.V.A. care s-a prezentat sub numele de „S."

și de „T." și i-a fost comandat de falsul B. (N.J.) ca fiind „mâna sa

dreaptă"; acesta relua marfa și totodată îi punea la dispoziție O.O.I. recipientele

goale pentru transportul următor de carburanți. De aici, motorina era dusă de

inculpatul N.J. și de M.A. și N.T.D. cu autoutilitarele la diverse benzinării

și firme de transport din zonă, unde era valorificată la un preț inferior celui

de pe piață (2- 2,5 lei/litru). Sumele de bani obținute erau apoi împărțite

apoi între inculpatul N.J. și inculpatul G.C. la barul E.G. din mun. Turda, o

parte din bani, revenind numitului V.O. care le asigura protecție celor doi.

Alimentările cu carburanți aveau loc

noaptea, iar pentru a nu exista suspiciuni, numitului O.O.I. i s-a comunicat că

angajații firmei lucrează în trei schimburi, iar că transportul nu s-a putut

efectua cu autovehiculele proprii, întrucât, nu aveau rovignete; la primele

transporturi, O.O.I. a predat butoaiele cu motorină în parcarea de la Hanul P.,

iar apoi, i s-a solicitat să aducă combustibilul în alte două locuri situate în

apropierea drumului național Câmpia Turzii-Luduș, în zonă, aflându-se și o

balastieră cu activitate non-stop.

În perioada în care s-au ridicat

produsele petroliere, inculpatul G.C. a avut mai multe discuții telefonice cu

reprezentantul SC F.G. SRL, evitând orice

întrevedere personală,

în ideea de a nu fi recunoscut ulterior. La

același subterfugiu a recurs și inculpatul N.J., care s-a eschivat să se

întâlnească cu O.O.I. și a urmărit predarea carburanților dintr-un autoturism.

În aceste condiții, contractul de

alimentare carburanți din 11 noiembrie 2006 emis de SC F. SRL, i-a parvenit

inculpatului G.C. prin intermediul inculpatului O.M. și N., iar după ce l-a

semnat, a fost retransmis societății furnizoare, pe

același circuit. La fel, s-a procedat și în cazul facturii din 15

noiembrie 2006,

emisă pentru cantitatea de carburanți livrată în

perioada 11-15 noiembrie 2006.

La data de 30 noiembrie 2006, potrivit

clauzelor stipulate în contract, reprezentanții SC F. SRL au completat fila CEC

cu suma de 47.361,16 lei, reprezentând valoarea primei facturi și au

introdus-o în bancă spre decontare, după ce în

prealabil, primiseră asigurări din

partea inculpatului G.C. că

societatea are disponibilul necesar în cont. Mai înainte de a fi completată

fila CEC, martorul A.S.C.V.a solicitat și obținut o a doua filă CEC, cu care,

urma să se facă plata mărfii livrate în perioada 16-30 noiembrie 2006; și cea

de-a doua filă CEC a fost parafată și semnată în alb de inculpatul G.C.

La data de 4

decembrie 2007, B.T. Sucursala Alba a refuzat plata primei file CEC, pe motiv

că, nu există disponibil în cont, iar societatea emitentă

se află în interdicție bancară pentru

o filă CEC emisă la data de 13 noiembrie 2006.

Ulterior, în 5

decembrie 2006, SC F.G. SRL a completat și cea

de-a doua filă CEC cu suma de 225.286,44 lei, reprezentând valoarea

produselor

petroliere livrate în perioada 16 noiembrie 2006-3 decembrie 2006,

conform facturilor din

30 noiembrie 2006 și

5 decembrie 2006; și în acest caz, banca a refuzat plata

filei CEC.

După data de 5

decembrie 2006, inculpatul G.C. nu a mai

răspuns

la telefon reprezentanților SC F. SRL, la fel, inculpatul N.J. și numitul M.A. au

evitat să mai răspundă la telefon numitului O.O.I.

S-a mai

reținut că, în aceiași perioadă (7 noiembrie-5 decembrie 2006) inculpații

G.C. și N.J. au achiziționat fraudulos carburanți

și de la SC A.A.I.E. Turda (76.031 litri motorină și

13.662 litri

benzină), prejudiciul creat acestei firme fiind de 215.896,86 lei;

aceste fapte fac obiectul cercetărilor în dos.

pen. nr. 597/P/2007 al Parchetului de

pe lângă Judecătoria Turda.

În drept,

instanța a reținut următoarele:

- Fapta inculpatului G.C. care, în

data de 28 august 2006 și în 4 septembrie 2006, acționând în baza aceleiași

rezoluții infracționale, s-a prezentat cu datele de identitate aparținând unei

alte persoane la B.T. și la biroul notarial în vederea depunerii și legalizării

specimenului de semnătură, constituie infracțiunea de fals privind identitatea

în formă continuată, prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin.

(2) C. pen.

- Fapta inculpatului G.C. care, în

perioada 28 august 2006 - 5 septembrie 2006 s-a legitimat în mod repetat cu o

carte de identitate contrafăcută, faptele fiind săvârșite în baza aceleiași

rezoluții infracționale - constituie infracțiunea de uz de fals în formă

continuată, prev. de art. 291 C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Fapta inculpatului G.C. care, în

scopul de a dobândi fictiv calitatea de administrator și asociat unic la SC D.

SRL Oradea, a semnat în fals actul adițional din 4 septembrie 2006, declarația

pe proprie răspundere din 5 septembrie 2006, procura din 5 septembrie 2006 și

contractul de locațiune din 4 septembrie 2006 - constituie infracțiunea de fals

în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 alin.

(1) C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Fapta inculpatului G.C. care, în

realizarea scopului mai sus menționat, a făcut declarații inexacte în

cererea-tip adresată O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor-constituie

infracțiunea de fals în declarații, prev. de art. 48 din Legea nr. 26/1990

republ. cu ref. la art. 292 C. pen.

- Fapta inculpatului G.C. care, în

perioada 11 noiembrie 2006-3 decembrie 2006, prin mijloace frauduloase a

achiziționat de la SC F.G. SRL Alba-Iulia, produse petroliere în valoare de

272.167,6 lei pe numele SC D. SRL, plata fiind efectuată cu două file CEC, fără

a exista disponibil în cont și în condițiile în care firma emitentă se afla în

interdicție bancară - constituie infracțiunea de

înșelăciune cu consecințe deosebit

de grave, prev. de art. 215 alin. (1)-

(5) C. pen.

Din fișa de

cazier judiciar a inculpatului rezultă că în perioada 1993-2002 a

avut condamnări atât pentru

infracțiuni de furt dar și pentru infracțiuni de înșelăciune și fals. In raport

cu ultima condamnare de 5 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 739

din 26 iunie 2002 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, infracțiunile ce fac obiectul

acestui dosar au fost comise în stare de recidivă postexecutorie, întrucât, la

data de 27 aprilie 2002 când a fost liberat mai avea de executat un rest de

pedeapsă de 596 zile.

De asemenea, s-a mai reținut că prin

sentința penală nr. 2057 din 11 decembrie 2007 a Judecătoriei Brașov, rămasă

definitivă la data de 10 ianuarie 2008, înv. G.C. a fost condamnat la 7 ani

închisoare pentru infracțiuni similare, în prezent, aflându-se în executarea

acestei pedepse.

Fapta

inculpatului N.J., care acționând în înțelegere cu inculpatul G.C. l-a ajutat

pe acesta să achiziționeze în mod fraudulos produse petroliere în valoare de

272.167,6 lei de la SC F.G. SRL Alba-Iulia, în condițiile în care avea

cunoștință că plata s-a efectuat cu file CEC, fără a exista disponibilul

necesar în cont - constituie complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu

consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen.

Sub aspectul

laturii civile s-a reținut că SC F.G. SRL s-a constituit parte civilă cu suma

de 272.167,6 lei, pretinzând totodată penalizări de

întârziere de 1% /zi iar pentru

recuperarea prejudiciului, prin ordonanța din

15

septembrie 2008 s-a dispus instituirea sechestrului penal asupra imobilului

înscris în C.F.4662 Luduș, proprietatea inculpatului N.J.

Faptele

sus-expuse au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă:

-

Plângerile

penale formulate de SC F.G. SRL Alba-Iulia;

- Contractul de alimentare carburanți din

11 noiembrie 2006 încheiat între

SC F.G.

SRL și SC D. SRL Oradea;

-

Facturile

fiscale din 15 noiembrie 2006, din 30 noiembrie 2006 și

din 5 decembrie 2006

și fișa de magazie în care sunt menționate cantitățile de

carburanți livrate SC D. SRL Oradea și valoarea

acestora;

- Filele CEC

emise de

inculpatul G.C.

și refuzurile de plată comunicate de B.T., Suc. Alba; Formularul „Specimen de

semnături"

din 28 august 2006,

completat și înregistrat la B.T. - Agenția Nufaru

Oradea, prin care, „B.G."

a fost împuternicit să efectueze operațiuni în contul SC D. SRL Oradea și

xerocopia cărții de identitate, ce are aplicată fotografia înv. G.C.;

Comunicarea făcută de B.T. Sucursala

Oradea cu adresa din 15 ianuarie 2007, din care rezultă că SC D. SRL Oradea a

intrat în interdicție bancară la data de 13 noiembrie 2006, pentru lipsă

parțială de disponibil la decontarea unei file CEC, iar în perioada următoare a

înregistrat alte 12 incidente de plată cu file CEC; de asemenea, din rulajul

contului bancar, rezultă că, în perioada 8 septembrie 2006 - 30 noiembrie 2006,

contul SC D. SRL a fost alimentat cu suma de 4.920 lei;

Actele întocmite de martorul G. (B.) O.L.

și G.C. cu ocazia cesionării părților sociale ale SC D. SRL și care au fost

depuse la Oficiul Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor;

Procesul-verbal de constatare din 6

decembrie 2006 și planșele foto, întocmite

cu

ocazia identificării locului în care inculpatul N.J. a depozitat o parte din

cantitatea motorină achiziționată pe firma SC D. SRL (3000

litri); deși

inculpatului i s-a pus în vedere să nu înstrăineze motorina până la finalizarea

cercetărilor, nu s-a conformat dispoziției, fapt atestat prin procesul-verbal

din 14 august 2008;

Procesul-verbal

din 8 decembrie 2006 și planșele foto, întocmite de organele de

poliție cu ocazia prezentării de către

martorul O.O.I. a locațiilor în care a predat produsele petroliere martorului M.A.,

la fața locului, fiind găsite mănuși, dar și cauciucuri auto, folosite la

descărcarea butoaielor cu combustibil;

Raportul de expertiză grafică din 28

august 2008 în care sunt formulate următoarele concluzii: scrisul considerat în

litigiu „B.G." de la punctul 7.1 din Contractul de alimentare carburanți

nr. 38 din 11 noiembrie 2006, a fost depus de inculpatul G.C.;

- semnăturile existente pe contract la

rubricile „cumpărător" și „fidejusor" au fost probabil depuse de inculpatul

G.C.; semnăturile existente pe filele cec la rubricile „semnătura

trăgătorului" au fost probabil depuse de inculpatul G.C.; semnăturile

existente pe Contractul de alimentare cu carburanți nr. 38 din 11 noiembrie 2006

la rubricile „cumpărător" și „fidejusor" semnăturile existente pe

filele cec la rubricile „semnătura trăgătorului" au fost depuse de aceiași

persoană;

- Declarațiile martorilor A.S.C.V., D.T.R.,

A.M., I.M., N.C., F.D.A. - angajați la SC F.G. SRL - care relevă împrejurările

în care s-a încheiat contractul cu SC D. SRL Oradea și s-au livrat produse

petroliere acestei firme;

-

Declarația

martorului B.G. din care rezultă că nu are vreo implicație în tranzacțiile

derulate de firma SC D. SRL Oradea și că nu își

explică în ce mod o altă

persoană și-a atribuit datele sale de identitate;

- Declarația martorei M.Z.,

administrator SC D.F.C. SRL din Oradea, din care rezultă că, actele depuse de

firma D. la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor - respectiv, actul adițional, declarația

pe proprie răspundere, procura și cererea tip adresată O.R.C- au fost redactate

de martoră și semnate de persoanele titulare, după ce în prealabil s-a verificat

identitatea acestora;

-

Declarația

martorului A.M., paznic la benzinăria P.

- Luncani, jud. Cluj din care

rezultă că în perioada lunii noiembrie 2006, în mai rânduri a sesizat prezența

în apropierea benzinăriei P. din com. Luncani a trei dubite și a unui

autoturism de culoare vișinie, aspect confirmat și de martorul O.O.I., care

declară că, la scurt timp după ce preda motorina, în urma sa își făceau

apariția două autoutilitare, și un autoturism de culoare vișinie;

- Declarația martorului M.M.C., care

declară că în perioada octombrie-noiembrie 2006, la stația de carburanți ce o

deține în com. Șăulia s-a prezentat un bărbat care i-a vândut cea. 800 litri

motorină cu 2,5 lei/ litru, sub prețul practicat pe piață;

-

Declarațiile

martorei E.I. din care rezultă că, la finele anului

2006, intrând în

anturajul inculpatului G.C. a sesizat că acesta prin intermediul unor firme

fantomă, derula afaceri cu carburanți și obișnuia să se prezinte sub numele de

„P.N." ori, G.", sens în care folosea cărți de identitate

contrafăcute ;

- Declarațiile

martorei R. (P.) I.M. din care rezultă

că,

fiind angajată la SC F.E. SRL Constanța, pct. de lucru Turda, în

luna noiembrie 2006 l-a cunoscut pe un anume „P.N."

ce urma să devină director la această firmă; cu ocazia audierii, martora a

menționat că cel în

cauză seamănă cu persoana prezentată în fotocopia

cărții de identitate, depusă la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor;

- Declarațiile martorului E.T., din

care rezultă că în perioada 1 octombrie 2006-15 ianuarie 2007, a lucrat ca

barman la barul E.G. SRL din Turda, iar atunci a făcut cunoștință cu un anume

„P.N.", director la SC F.E. SRL;în timpul cercetărilor, martorul l-a

recunoscut ca fiind una și aceiași persoană cu cea din fotocopia cărții de

identitate, depusă la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor; tot din declarațiile

martorului mai rezultă că această persoană se întâlnea în bar în mod frecvent

cu un alt bărbat de la care primea sume de bani și pe care l-a identificat ca

fiind inculpatul N.J.

- Procesul-verbal de confruntare, în

care inculpatul G.C. arată clar că a avut o înțelegere cu inculpatul N.

J., contribuția acestuia, constând în transportul

și valorificarea produselor

petroliere, implicit, în transmiterea

documentelor semnate către firma furnizoare.

- Martorii: M.Z., A.S., O.O.I. audiați

in faza de cercetare judecătorească si-au menținut declarațiile date în cursul

urmăririi penale, coroborându-se astfel cu toate

celelalte probe arătate anterior din

care rezultă vinovăția celor doi

inculpați sub aspectul infracțiunilor pentru care

au fost trimiși în judecată. Martora apărării R. (R.) I.M. nu a relatat

împrejurări concrete legate de săvârșirea faptei, respectiv la afacerile

inculpatului G. - cu care a lucrat la

aceeași firmă, astfel că declarația sa nu

poate fi apreciată ca utilă

soluționării cauzei, decât sub aspectul elementelor legate de împrejurarea că inculpatul

G. era o persoană amabilă cu angajatele firmei respective.

În speță s-a constatat că inculpatul N.J.

a avut o înțelegere

prealabilă săvârșirii

faptelor cu inculpatul G.C. și a cunoscut că

prin acțiunea sa își aduce

contribuția la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Astfel, instanța a

respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din

art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(5)

raportat la art. 37 lit. a) C. pen. și art. 83 C. pen.

în art. 221 C.

pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 83 C. pen., formulată de

inculpatul N.J. prin apărătorul său.

Reținând

vinovăția celor doi inculpați raportat la faptele pentru care au

fost trimiși în judecată, instanța, în baza art. 293

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C.

pen. a dispus condamnarea inculpatului

G.C., la o pedeapsă de:

- 1 an și 6 luni închisoare cu

aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen.

În baza art. 291

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. a mai

condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de:

-

1

an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen.

În baza art. 290 alin. (1) C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. a mai condamnat

pe același inculpat la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare cu aplicarea art. 64

lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen.

În baza art. 48

din Legea nr. 26/1990 republicată, raportat la art. 292 C. pen.

și art. 37 lit. b) C. pen. a mai

condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de:

- 1 an

închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen.

În baza art. 215

alin. (1)-(5) C. pen. raportat la art. 37 lit. b) C. pen. a mai condamnat pe

același inculpat la o pedeapsă de:

- 11 ani închisoare cu aplicarea art. 64

lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. și 3 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) și c) C. pen.

(dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale) ca pedeapsă

complementară.

În baza art. 33, 34 C. pen. a contopit

pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare pe care a

sporit-o cu 1 an, inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de:

- 12 ani închisoare cu aplicarea art. 64

lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. și 3 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) și c) C. pen.

(dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale) ca pedeapsă

complementară.

A constatat că inculpatul este deținut

în altă cauză. In baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(5) raportat la art.

37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul N.J., la o pedeapsă de:

-

10

ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe

durata

prev. de art. 71 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a Ii-a, b) și c) C. pen. (dreptul de

a fi administrator al unei societăți

comerciale) ca pedeapsă

complementară.

În baza art. 83 C. pen. a revocat

beneficiul suspendării condiționate acordate în privința executării pedepsei de

1 an și 3 luni închisoare prin sentința penală nr. 38/2004 a Judecătoriei Luduș

și a dispus executarea acesteia în întregime alăturat acestei pedepse, astfel

încât inculpatul va executa o pedeapsă cumulată de:

- 11 ani și 3 luni închisoare cu

aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C.

pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b)

și c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale) ca

pedeapsă complementară.

La individualizarea pedepselor

aplicate inculpaților Tribunalul a avut în vedere antecedentele lor penale -

aceștia fiind recidiviști, declarațiile lor nuanțate în legătură cu faptele

comise, pericolul social concret al faptelor prin

prisma prejudiciului mare cauzat părții civile în contextul frecvenței

săvârșirii de

infracțiuni de natură economică, apreciind că prin

cuantumul ridicat al pedepselor cu detenție aplicate scopul aflictiv și

moralizator al pedepsei va fi atins cu consecința prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni de către cei doi inculpați, mai ales în condițiile în care aceștia

au manifestat anterior persistență în comiterea aceluiași gen de fapte penale

așa cum rezultă din fișele de cazier judiciar.

Împotriva sentinței

au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

și inculpații G.C. și N.J.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

a criticat hotărârea atacată numai sub aspectul omisiunii instanței de a

dispune cu privire la anularea actelor false în conformitate cu dispozițiile art.

348 C. proc. pen.

Inculpații au

solicitat desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare instanței de fond, care a

soluționat cauza fără a fi îndeplinită

procedura

de citare cu partea civilă SC F.G. SRL. Câtă vreme SC F.

G. SRL Alba

Iulia nu s-a constituit parte civilă, se impune trimiterea cauzei spre

rejudecare instanței de fond.

În subsidiar, față de intrarea în

vigoare a Legii nr. 202/2010, se solicită reținerea în favoarea inculpaților a

dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. și diminuarea limitelor de

pedeapsă aplicate inculpaților.

Examinând actele

și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel

formulate și sub toate aspectele,

Curtea a constatat următoarele:

Prima instanță

a reținut corect starea de fapt și încadrarea juridică a faptelor pentru care

s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, după cum urmează:

alin. (1) C.

pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C. pen.; art. 291

C. pen. în cond. art. 41 alin.

(2) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C. pen.; art. 290 alin. (1) C. pen. în

cond. art. 41 alin. (2) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C. pen.; art. 48 din

Legea nr. 26/1990 republ. cu ref. la art. 292 C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C.

pen.;

art. 215 alin. (1) – (5) C. pen.

comb. cu art. 37 lit. b) C. pen.; totul cu aplic. art. 33 lit. a)

C.

pen.

215 alin. (1) – (5) C. pen. comb. cu art.

37 lit. a) C. pen. și art. 83 C. pen.

În fața instanței de apel inculpații

au recunoscut comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată,

așa cum au fost reținute în rechizitoriu.

În ceea ce privește primul motiv de

apel invocat, referitor la citarea nelegală a părții civile SC F.G. SRL, acesta

este nefondat. În faza de urmărire penală, prin plângerea penală înregistrată

la IPJ Bihor (fila 10 vol.I dup) partea civilă SC F.G. SRL a indicat adresa din

București,

ca sediu ales pentru comunicarea

actelor de procedură,

astfel că procedura de citare a fost legal

îndeplinită cu partea civilă.

Referitor la aplicarea dispozițiilor art.

320

1

alin. (7) C. proc. pen. cererea

inculpaților de reducere a pedepselor ca urmare reținerii acestor

dispoziții legale

nu este admisibilă. Primul termen de judecată în

prezenta cauză a fost stabilit la 15 februarie 2008, iar la data intrării în

vigoare a legii nr. 202/2010 era deja pronunțată sentința penală apelată, ceea

ce face inaplicabile dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

direct în calea de atac a apelului.

Pedepsele stabilite de prima instanță

au fost corect individualizate, ca urmare aplicării criteriilor de

individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., neexistând temeiuri pentru

reproporționalizarea acestora.

Apelul declarat

de Parchet este fondat, având în vedere că instanța a omis aplicarea art. 348

C. proc. pen., cu toate că inculpatul G.C. a fost

condamnat pentru comiterea

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură

privată prev. de art. 290 C. pen. și fals în declarații prev. de art. 293

C. pen., fiind

admis sub acest aspect.

În concret, prin decizia penală nr. 123/A

din 27 septembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia s-a dispus:

Admite

apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpații G.C.

și N.J. împotriva sentinței penale nr. 505/15.1102010 pronunțată de Tribunalul

Alba în dosarul nr. 7168/107/2008 și în consecință :

Desființează sentința penală atacată

sub aspectul omisiuni desființării înscrisurilor conform art. 348 C. proc. pen.

și sub aspectul laturii civile a cauzei și procedând la o nouă judecată în

aceste limite:

În baza art. 348 C. proc. pen. dispune

desființarea următoarelor înscrisuri :

- cartea de identitate din

15 noiembrie 2006, 30 noiembrie 2006, 05 decembrie

2006

-

formularul „specimen de

semnături" nr. 1664 din 28 august 2006 (file 50-56 d.u.p.),

- actele ridicate de ORC de pe lângă

Tribunalul Bihor ( filele 130-144 voi. I d.u.p.)

-

contractul

de vânzare-cumpărare din 7 noiembrie 2006 încheiat între SC

A.A.E. SRL

Turda și SC D. SRL Oradea și facturile emise de firma furnizoare (filele 47-60

vol.I d.u.p)

-

actele

comunicate de ORC privind SC D. SRL Oradea, SC O.L. SRL Sebeș, SC P.A. SRL

Oradea, SC D.F.C.

SRL Oradea, SC D.A. SRL Luduș, SC T.T.A. SRL Luduș (

voi. III pag. 2-156)

Constată că inculpatul N.J. a achitat

suma de 3.000 lei în

favoarea părții civile

SC F.G. SRL din totalul de 272.167,6 lei la care au

fost obligați

inculpații în solidar.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței penale atacate.

Cheltuielile judiciare avansate de

stat rămân în sarcina cestuia.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, s-a exercitat calea de atac a recursului doar de către inculpatul G.C.

Prin cererea inițială (f.2) inculpatul

învederează instanței că, „consider ca nejustificat menținerea pedepsei

deoarece dozarea acesteia se face în funcție de condițiile și numărul de

infracțiuni". Ulterior, prin apărător sunt depuse o serie de înscrisuri,

acte judiciare, din care ar rezulta că inculpatul a fost condamnat de două ori

pentru aceeași faptă.

La dosar au fost

depuse înscrisuri și din partea inculpatului N.J.

care a solicitat examinarea recursului

prin extindere și cu privire la persoana sa, privitor la neaplicarea

dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.

Instanța de recurs mărginindu-se în

abordare la cele invocate, respectiv, pe de o parte, că inculpatul G.C. ar fi

fost condamnat de două ori pentru aceeași faptă și, pe de altă parte, la

cuantumul sancțiunii de executat de către acesta, cu luarea în considerare și a

cazurilor de casare examinabile din oficiu, reține următoarele:

Prima instanță a reținut corect starea

de fapt și încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în

judecată a inculpatului recurent G.C. - pentru săvârșirea infracțiunilor prev.

de: art. 293 alin. (1)

C. pen. în cond. art.

41 alin. (2) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C. pen.; art. 291 C. pen.

în

cond. art. 41 alin. (2) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C. pen.; art. 290 alin.

(1) C. pen. În cond. art. 41 alin. (2) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C. pen.;

art. 48 din Legea nr. 26/1990 republ. cu ref. la art. 292 C. pen. comb. cu art.

37 lit. b) C. pen.; art. 215 alin. (1) – (5) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C.

pen.; totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

De altfel, în

fața instanței de apel ambii inculpați au recunoscut comiterea infracțiunilor

pentru care au fost trimiși în judecată, așa cum au fost reținute în

rechizitoriu.

În cauză nu se

poate reține critica că inculpatul G.C. ar fi

fost condamnat de două ori pentru aceeași faptă.

Acest aspect

invocat pentru prima dată direct în fața instanței de recurs nu

are acoperire în actele și lucrările

penale depuse la dosar în susținere.

Concret, inculpatul a «aruncat» la

dosar un rechizitoriu cu nr. 6459/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Oradea precum și hotărârea judecătorească ce s-a pronunțat în legătură cu

acesta, sentința penală nr. 1217/2011 a Judecătoriei Oradea, de unde rezultă că

același inculpat a fost condamnat pentru infracțiuni similare de înșelăciune.

La o analiză

minimală a situației învederate % acest sens se desprinde

certitudinea că în fapt, în sarcina sa

s-a reținut că în perioada octombrie - noiembrie 2006, în baza aceleiași

rezoluții infracționale a achiziționat prin manopere de inducere în eroare de

la diferite societăți din Oradea - SC P.C., SC T., SC G.M. și SC V., mărfuri

constând în materiale de construcții și anvelope.

În alt plan, raportat la speța

deferită prezentei judecăți, se reține că fapta inculpatului G.C. care, în data

de 28 august 2006 și în 4 septembrie 2006, acționând în baza aceleiași

rezoluții infracționale, s-a prezentat cu datele de identitate aparținând unei

alte persoane la B.T. și la biroul notarial în vederea depunerii și legalizării

specimenului de semnătură, constituie infracțiunea de fals privind identitatea

în formă continuată, prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin.

(2) C. pen. Fapta inculpatului G.C. care, în perioada 28 august 2006 - 5

septembrie 2006 s-a legitimat în mod repetat cu o carte de identitate contrafăcută,

faptele fiind săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale - constituie

infracțiunea de uz

de fals în formă

continuată, prev. de art. 291 C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului G.C. care, în

scopul de a dobândi fictiv calitatea de administrator și asociat unic la SC D.

SRL Oradea, a semnat în fals actul adițional din 4 septembrie 2006, declarația

pe proprie răspundere

din 5 septembrie 2006,

procura din 5 septembrie 2006 și contractul de locațiune din

4

septembrie 2006 - constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură

privată în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41

alin. (2) C. pen. Fapta inculpatului G.C. care, în realizarea scopului mai sus

menționat, a făcut declarații inexacte în cererea-tip adresată O.R.C. de pe

lângă Tribunalul Bihor-constituie infracțiunea de fals în declarații, prev. de art.

48 din Legea nr. 26/1990 republ. cu ref la art. 292 C. pen. Fapta inculpatului G.C.

care, în perioada 11 noiembrie 2006-3 decembrie 2006, prin mijloace frauduloase

a achiziționat de la SC F.G. SRL Alba-Iulia, produse petroliere în valoare de

272.167,6 lei pe numele SC D. SRL, plata fiind efectuată cu două file CEC, fără

a exista disponibil în cont și în condițiile în care firma emitentă se afla în

interdicție bancară - constituie infracțiunea de înșelăciune cu consecințe

deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1) – (5) C. pen.

Așadar perioada de comitere a faptelor

se plasează în alt timp iar firmele înșelate sunt diferite, cu raportare la

produse achiziționate de alt gen.

S-a mai depus la prezentul dosar din

partea inculpatului și un extras de pe minuta sentinței penale nr. 505/2010 a

Tribunalului Alba prin care a fost de asemenea condamnat pentru înșelăciune,

fără alte detalii absolut necesare pentru decelare.

Invocarea unei suprapuneri de obiect

între ceea ce conțin aceste acte jurisdicționale și esența de fapt din prezenta

speță nu denotă altceva decât puerilitate în tratarea afacerilor judiciare din

partea inculpatului, o stare de neseriozitate dar și o persistență din partea

sa în atitudinea largă de inducere în eroare, încercată a fi extinsă chiar și

la adresa organelor judiciare investite cu soluționarea pricinilor penale

născute de acesta.

A fost consemnat de către instanțele

ierarhic inferioare că, din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că

în perioada 1993-2002 a avut condamnări atât pentru infracțiuni de furt dar și

pentru infracțiuni de înșelăciune și fals. În raport cu ultima condamnare de 5

ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 739 din 26 iunie 2002 a

Judecătoriei Miercurea-Ciuc, infracțiunile ce fac obiectul acestui dosar au

fost comise în stare de recidivă postexecutorie,

întrucât, la data de 27 aprilie 2002 când a fost liberat mai avea de

executat un rest de

pedeapsă de 596 zile. De asemenea, s-a mai reținut

că prin sentința penală nr. 2057 din 11 decembrie 2007 a Judecătoriei Brașov,

rămasă definitivă la data de 10 ianuarie 2008,

înv. G.C. a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru

infracțiuni

similare, în prezent, aflându-se în executarea acestei pedepse.

Instanța de recurs va reține astfel că

pedepsele stabilite de prima instanță au fost corect individualizate, ca urmare

aplicării criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., neexistând

temeiuri pentru reproporționalizarea acestora.

Referatele de evaluare întocmite în

cauză nu cuprind concluzii care să conducă la concluzia că reducerea

cuantumului pedepselor la care au fost condamnați inculpații ar fi justificată.

Astfel, în ceea ce îl privește pe

inculpatul G.C. referatul

de evaluare

întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București

concluzionează

că acesta prezintă un comportament infracțional structurat, obținerea de

venituri pe căi licite constituindu-se într-un modus vivendi al acestuia (fila

129 dosar apel).

Așa fiind,

pentru considerentele arătate, prezentul recurs este de respins ca

nefondat raportat la dispozițiile art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și

dispozițiile art. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul G.C. împotriva deciziei penale nr. 123/A din 27

septembrie 2011 a Curții de Apel Alba lulia, Secția Penală.

Constată că

inculpatul este arestat în altă cauză.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 23 martie 2012.