ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2601/2012

Asupra recursului de față;

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 33/IP din 18 august 2012 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 396/35/P/2012 s-a dispus, între altele, în baza art. 103 alin. (2) teza I din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 151 C. proc. pen., arestarea persoanei solicitate B.(C.)S., în prezent reținut în Arestul I.P.J. Bihor, pe o durată de 5 zile, începând cu data de 18 august 2012 până în 22 august 2012 inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore prin ordonanța de reținere din 17 aprilie 2012, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 2130/11.5/2012, începând cu ora 21,45.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sesizarea înregistrată la instanță la data de 17 august 2012, sub nr. 2130/11.5/2012 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a solicitat, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată, să se dispună arestarea numitului B.(C.)S., urmând să prezinte mandatul european de arestare însoțit de traducerea acestuia în limba română.

Pe numele persoanei solicitate B.(C.)S. s-a emis mandat european de arestare de către autoritățile judiciare austriece pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, constând în aceea că, în perioada 30 martie 2012 - 2 mai 2012 aflându-se în Austria profitând de încrederea persoanei vătămate de sex feminin, persoană în vârstă și în neputința de a se apăra, persoană care presta diferite munci, a sustras de la aceasta bijuterii de aur în valoare de aproximativ 5000 euro, printre care și un lănțișor de la gâtul persoanei vătămate, după care a amenințat o altă persoană de sex feminin că o va răni, faptă prevăzută de articolul 127 și 128 din C. pen. austriac și de art. 211 alin. (1) și (1

1

) din C. pen. român.

În speță, instanța constată că potrivit art. 101 din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, în caz de urgență, prin excepție de la dispozițiile art. 100, măsura reținerii poate fi dispusă pe baza semnalării transmise prin O.I.P.C. (I. - Biroul S.), care nu echivalează cu mandatul european de arestare. În acest caz, C.C.P.I. din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative solicită de îndată B.C.N.I. corespondent transmiterea către parchetul competent în termen de cel mult 48 de ore de la reținerea persoanei solicitate.

În conformitate cu dispozițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată, persoanei reținute i se aduce la cunoștință motivele reținerii. Potrivit alin. (1) al art. 103 din lege, judecătorul verifică mai întâi identitatea persoanei solicitate și se asigură că acesteia i s-a comunicat o copie a mandatului european de arestare sau, în cazul prevăzut la art. 101, că a fost informată despre motivul reținerii.

În cauza dedusă judecății, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile privind arestarea preventivă a persoanei solicitate B.(C.)S. pe o durată de 5 zile.

În acest sens au fost avute în vedere prevederile art. 103 alin. (2) teza I din Legea nr. 302/2004, conform cărora, dacă persoana a fost reținută potrivit art. 101, judecătorul poate dispune prin încheiere motivată - pe baza semnalării transmise prin Biroul S. arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile. În acest caz, instanța amână cauza și fixează un termen înăuntrul intervalului prevăzut de lege pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, precum și prevederile art. 103 alin. (10) din lege, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezența apărătorului.

În cauză a fost identificat numitul B.(C.)S., încheindu-se în acest sens proces-verbal de identificare și ascultare la 17 august 2012. Totodată, s-a dispus reținerea pe timp de 24 de ore, începând cu data de 17 august 2012, ora 21,45 a persoanei solicitate B.(C.)S.

Prima instanță, văzând semnalarea trimisă prin Biroul S. privind emiterea mandatului european de arestare privind pe B.(C.)S. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 103 alin. (2) teza I din Legea nr. 302/2004, modificată.

În consecință, față de dispozițiile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, instanța a reținut că au fost îndeplinite procedurile prevăzute de art. 101 și art. 102 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, astfel că a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate B.(C.)S., pe o durată de 5 zile, cu începere de la 18 august 2012, urmând ca acesta să fie depus în Arestul I.P.J. Bihor.

În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, modificată, combinat cu art. 151 și art. 152 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventive.

Împotriva acestei încheieri, la data de 20 august 2012 a declarat recurs apărătorul ales al persoanei solicitate, avocat G.A.N.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 august 2012.

Ulterior, la termenul fixat pentru judecarea recursului, respectiv la data de 24 august 2012, Inspectoratul de Poliție Județean Bihor (dosarul instanței de recurs) a trimis la dosarul cauzei cererea arestatului preventiv B.(C.)S. prin care acesta a arătat că renunță la recursul declarat de apărătorul ales împotriva minutei Încheierii penale nr. 33/IP/2012 din 18 august 2012 pronunțată în Dosarul nr. 396/35/2012 al Curții de Apel Oradea.

De asemenea, în aceeași adresă se menționează că persoana arestată nu dorește să fie prezentă la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru termenul din 24 august 2012, rugând a se lua act de retragerea recursului în lipsa sa.

Asupra retragerii recursului de față:

Potrivit art. 385

4

alin. (2) combinat cu art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor, la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat. Aceleași texte prevăd că, retragerea trebuie făcută personal, iar când partea se află în stare de detenție și printr-o declarație atestată într-un proces-verbal, de către comandantul locului de deținere.

Așa fiind, având în vedere că persoana solicitată, aflată în stare de arest, și-a manifestat voința de a-și retrage recursul formula, până la închiderea dezbaterilor, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite cerințele dispozițiilor legale mai sus-menționate și va lua act de retragerea recursului împotriva Încheierii penale nr. 33/IP din 18 august 2012 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 396/35/P/2012.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 420 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul B.(C.)S. împotriva Încheierii penale nr. 33/IP din 18 august 2012 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 396/35/P/2012.

Obligă recurentul inculpat B.(C.)S. la plata sumei de 420 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 august 2012.

Procesat de GGC - AA