ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

119/II/2/2010 din 7 aprilie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Constanța, s-a dispus admiterea plângerii petentului I.R. sub

aspectul netemeiniciei soluției de neîncepere a urmăririi penale, întrucât

procurorul de caz nu s-a pronunțat cu privire la toate infracțiunile pentru

care petentul a solicitat efectuarea de cercetări penale.

S-a respins cererea petentului

I.R. de trecerea dosarului la Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, ca fiind inadmisibilă.

S-a infirmat soluția

de neîncepere a urmăririi penale dispuse față de notarii publici G.D. și S.M.,

ca fiind neîntemeiată.

S-a

dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarele G.D. și S.M. pentru

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.

de art. 246 C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită în materialitatea ei;

față de făptuitoarele G.D. și S.M., pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2) C.

pen., atât în calitate de autoare fiecare pentru activitatea sa, cât și în

calitate de coautoare în susținerea argumentelor invocate de petent, conform

cărora între făptuitore ar fi existat o înțelegere întrucât faptele nu au fost

săvârșite în materialitatea lor; față de făptuitoarele G.D. și S.M. pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., fapta

fiind săvârșită fără vinovăție, ca urmare a erorii de fapt în care s-au aflat

făptuitoarele cu privire la calitatea moștenitoarei; față de făptuitoarele G.D.

și S.M. și făptuitoarea I.G. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de

încredere, prev. de art. 213 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu a fost

săvârșită în materialitatea ei.

S-a

infirmat dispoziția de disjungere a cauzei ca fiind neîntemeiată, dispunându-se

totodată disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor penale față de

făptuitoarea I.G., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art.

215 alin. (1) și (2) C. pen., fals în declarații, prev. de art. 292 din Codul

penai, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual sub forma

participației improprii, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen., în referire la art.

289 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și față de angajații Primăriei

comunei Istria și ai Oficiului de Cadastru de Publicitate Imobiliară Constanța,

sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, prev. de art. 246 C. pen.

S-a

mai dispus declinarea competenței de efectuarea urmăririi penale în sensul celor

dispuse la punctul 6), în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria

Constanța.

16 iunie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanței

menționate la pct. 1.

1

C. proc. pen., petentul I.R. a formulat plângere împotriva soluției

procurorului, plângere ce a fost adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Verificându-și, din oficiu, competența de

soluționare a plângerii în raport cu calitatea intimaților și natura

infracțiunilor pentru care aceștia au fost cercetați, Înalta Curte constată că

intimații au calitatea de notari publici și au fost cercetați pentru infracțiunile

de: abuz în serviciu, prev. de art. 246 C. pen.; complicitate la înșelăciune,

prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2) C. pen.; fals intelectual, prev. de

art. 289 C. pen. și abuz de încredere, prev. de art. 213 alin. (1) C. pen.

Totodată,

potrivit dispozițiilor art. 29 Cod alin. (1) lit. a)-g) C. proc. pen., Înalta

Curte judecă în primă instanță infracțiunile

săvârșite de senatori, deputați și

europarlamentari, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale,

de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți

de Casație și Justiție, precum și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; de mareșali, amirali, generali și

chestori, precum și alte cauze date prin lege în competența sa.

Pe de

altă parte, infracțiunile săvârșite de notarii publici sunt judecate în primă

instanță de curtea de apel, potrivit dispozițiilor art. 28

1

alin. (1)

lit. b)

C.

proc. pen.

Ca atare, din corelarea dispozițiile legale

menționate, Înalta Curte constată că nu este competentă să soluționeze prezenta

plângere în fond, astfel că văzând și prevederile art. 42 procedură penală, va trimite

cauza la instanța competentă, Curtea de Apel Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Trimite plângerea formulată de petiționarul I.R.

împotriva ordonanței nr. 119/II/2/2010 din 07 aprilie 2010 a procurorului

general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, la Curtea de Apel Constanța spre competentă soluționare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 03

noiembrie 2010.