ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3229/2012

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 127 din 3 decembrie 2010 a Tribunalului pentru minori și familie, Brașov s-a dispus condamnarea inculpaților după cum urmează:

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen. și art. 13 C. pen., condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 8 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite mai sus si s-a aplicat inculpatei C.S. pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, și, în baza art. 35 C. pen., aplicarea alături pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei C.S. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii, timpul reținerii din data de 04 septembrie 2006 și al arestării preventive a inculpatei C.S. începând cu data de 05 septembrie 2006 și până la 14 aprilie 2008 inclusiv.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpata C.S..

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen., art. 13 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litt. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 39 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite mai sus de 7 ani și 9 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1910 din 15 octombrie 2001 a Judecătoriei Brașov, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 441 din 12 iunie 2002 a Curții de Apel Brașov și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și în baza art. 35 C. pen., alături pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului B.A. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii timpul reținerii din data de 04 septembrie 2006 și al arestării preventive a inculpatului B.A. începând cu data de 05 septembrie 2006 și până la 14 aprilie 2008 inclusiv, și timpul executării din perioada 16 august 2003 - 21 decembrie 2004.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul B.A.

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen., art. 13 C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 9 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice,dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., contopirea pedepselor stabilite mai sus de 7 ani și 9 ani închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, și, în baza art. 35 C. pen., s-a aplicat alături pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului C.T. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii timpul reținerii din data de 04 septembrie 2006 și al arestării preventive a inculpatului C.T. începând cu data de 05 septembrie 2006 și până la 14 aprilie 2008 inclusiv.

În baza art. 350 C. proc. pen., a fost revocată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul C.T.

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen. și art. 13 C. pen., art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. b) C. pen., condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite mai sus si s-a aplicat inculpatei B.R. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, și, în baza art. 35 C. pen., s-a aplicat alături pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei B.R. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii din data de 04 septembrie 2006 și al arestării preventive a inculpatei B.R. începând cu data de 05 septembrie 2006 și până la 14 aprilie 2008 inclusiv.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpata B.R.

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen. și art. 13 C. pen., art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. b) C. pen., condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite mai sus si s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, și, în baza art. 35 C. pen., s-a aplicat alături pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fî ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei C.R.I. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii din data de 04 septembrie 2006 și al arestării preventive a inculpatei C.R.I începând cu data de 05 septembrie 2006 și până la 14 aprilie 2008 inclusiv.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpata C.R.I.

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., art. 99 și următoarele C. pen., condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite mai sus si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii din data de 04 septembrie 2006 și al arestării preventive a inculpatului C.B. începând cu data de 05 septembrie 2006 și până la 14 aprilie 2008 inclusiv, a perioadei arestării în baza mandatului european de arestare din 16 iunie 2010 și a mandatului de arestare preventivă din 25 martie 2010, începând cu data de 6 iulie 2010 și până la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat măsura arestării preventive luată față de inculpatul C.B. și dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului C.B., arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 25 martie 2010 emis de Tribunalul pentru minori și familie, Brașov, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen., art. 13 C. pen., condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite mai sus de 5 ani și 7 ani închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, și, în baza art. 35 C. pen., alături pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 5 ani.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus, din durata pedepsei închisorii pronunțate, timpul reținerii din data de 04 septembrie 2006 și al arestării preventive a inculpatului C.S. începând cu data de 05 septembrie 2006 și până la 14 aprilie 2008 inclusiv.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul C.S.

S-a constatat că inculpatul C.S. este arestat în altă cauză.

În baza art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) C. pen. și art. 13 C. pen., art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. b) C. pen., condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite mai sus si s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, și, în baza art. 35 C. pen., aplică alături pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen.: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi tutore sau curator, pe o durata de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei C.C. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii din data de 04 septembrie 2006 și al arestării preventive a inculpatei C.C. începând cu data de 05 septembrie 2006 și până la 14 aprilie 2008 inclusiv.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpata C.C.

În baza art. 350 alin. (4) C. proc. pen., prezenta hotărâre pronunțată cu privire la arestarea preventivă a inculpatului sau la obligarea de a nu părăsi țara este executorie.

S-a constatat că părțile vătămate C.A.M., C.A.R., N.V.A., C.A. și victima S.V. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998, 999 C. civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M.S. și acțiunea civilă exercitată din oficiu pentru minorul P.M.F., și în consecință au fost obligați în solidar inculpații C.S., B.A., C.T., B.R., C.I.R., C.B. în solidar cu partea responsabilă civilmente C.S.D., C.S. și C.C., la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă M.S. și la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă P.M.F.

Au fost respinse restul pretențiilor civile formulate de partea civilă M.S.

În baza art. 346 C. proc. pen., a fost respinsă acțiunea civilă exercitată din oficiu de procuror pentru părțile vătămate C.A.M. și C.A.R.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, s-a dispus confiscarea specială de la fiecare din inculpații: C.S., B.A., C.T. și C.S. a echivalentului în lei a sumei de 15.295 euro, sume dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., a menținut măsura sechestrului asigurător până la concurența sumei de 80.768,5 lei asupra bunurilor fiecărui din inculpații: C.S., B.A. și C.T.

A dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpatelor C.C. și C.R.I.

A dispus restituirea sumei de 194 lei și 200 euro, sume confiscate de la inculpata C.C.

În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații C.S., B.A., C.T., B.R., C.I.R., C.B. în solidar cu partea responsabilă civilmente C.S.D., C.S. și C.C. la plata sumei de 3.000 lei fiecare către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că:

Inculpații fac parte din comunitatea rromă, au fost educați conform normelor acestei comunități, nefiind școlarizați în general și ocupându-se cu practicarea cerșetoriei, comercializarea îmbrăcămintei second-hand, îngrijirea și creșterea copiilor. Familia inculpaților este compusă din următorii membri: părinții: T.G., zis „D.", decedat în anul 2004, și inculpata C.S., copiii acestora : inculpatul C.S., inculpatul C.T. zis „C.", inculpatul B.A., zis „S." căsătorit cu inculpata B.R., C.B. căsătorit cu inculpata C.R.I., C.D. căsătorit cu inculpata C.R., și nepotul lui C.S., inculpatul C.B. (fiul părții responsabile civilmente C.S.D.).

În cursul anului 2002, inculpații profitând de posibilitatea cetățenilor români de a călători în statele din afara teritoriului țării au luat hotărârea de a racola, recruta, transporta în străinătate diferite persoane minore și majore unele cu handicap fizic, fie de etnie Romă, fie din pătura foarte săracă a populației. Aceste persoane au fost ademenite fie prin oferirea unor locuri de muncă, fie li s-a spus că urmează să cerșească, promițându-li-se o parte din câștig sau achiziționare unor proteze necesare ameliorării infirmităților fizice de care suferă o parte din victime. Reușita activității inculpaților a fost asigurată de împrejurarea că între ei există o legătură de rudenie, situație ce a permis ca unii dintre inculpați să se ocupe de recrutarea persoanelor traficate, alții să se ocupe de întocmirea formalităților pentru eliberarea pașapoartelor, de găzduire în diferite locuințe din municipiul Brașov, unii dintre ei săi conducă efectiv pe cei traficați peste graniță, iar alții să-i supravegheze, să îi scoată la cerșit în Italia și Germania.

Astfel, la începutul anului 2002, victimele minore C.A.R. și C.A.M. au fost recrutate de T.G. zis D. cu propunerea de a se deplasa în Italia unde urmau să câștige diverse sume de bani din activitatea de spălare a parbrizelor. în luna martie 2002, minorele C.A.R. și C.A.M. si-au stabilit domiciliul pe strada X și au încheiat contracte de închiriere cu inculpata C.S. La data de 15 aprilie 2002, mama minorelor C.A.R. și C.A.M. și-a dat acordul printr-o declarație notarială ca victimele să efectueze o călătorie în Italia însoțite de inculpata C.R.I., în perioada 16 aprilie 2002.-16 mai 2002. în data de 17 aprilie 2002, victimele C.A.R. și C.A.M. au părăsit teritoriul țării prin punctul de frontieră Nădlac cu autoturismul, fiind transportate de inculpații C.R.I.,C.B. și C.D. în Italia și cazate în niște corturi (barăci) amenajate în apropiere de Roma. Aici cele două minore au fost obligate să cerșească în favoarea lui T.G. ulterior în favoarea celorlalți membrii ai familiei lui D., respectiv inculpații C.S., C.D., B.R., B.A., C.R.I.,C.S.,C.B. și C.T., câștigând zilnic sume cuprinse între 30-140 euro, banii fiind predați de regulă lui T.G. sau inculpatei C.S. După o perioadă de timp cele două victime au fost transportate în Germania în Berlin de către membrii familiei lui T.G. alături de celelalte persoane traficate respectiv C.A., N.V.A., M.S. (fostă P.), S.V. și P.M.F., unde au fost așteptați de C.R. în Germania surorile C. au cerșit alături de celelalte victime în favoarea inculpaților toate sumele de bani obținute din această activitate fiind predate traficanților. în consecință, partea vătămată C.A.R., exceptând perioada de internare, a cerșit 128 de zile, a câștigat din această activitate în medie de 25 euro/zi, în total 3.200 euro în folosul inculpaților. Partea vătămată C.A.M., a cerșit 136 de zile, a câștigat din această activitate în medie de 15 euro/zi, în total 2040 euro în folosul inculpaților.

În anul 2001, persoana vătămată C.A., zis„ l.C." sau „U." a suferit un accident feroviar în urma căruia i-au fost amputate parțial picioarele rămânând cu o infirmitate fizică permanentă.

La începutul anului 2002, în timp ce se deplasa pe străzile din municipiul Iași, persoana vătămată C.A. a fost abordată de inculpatul B.A. zis S., fiindu-i propus să se deplaseze în Italia la cerșit, urmând ca banii rezultați să fie împărțiți în mod egal între victimă și traficant. Propunerea a fost acceptată de persoana vătămată C.A. și în aceeași zi a fost transportată de inculpatul B.A. în municipiul Brașov unde a fost cazată în imobilul de pe strada X, iar în data de 18 iunie 2002 a încheiat un contract de închiriere cu U.C. având ca obiect imobilul de pe strada X. La data de 18 iunie 2002, partea vătămată C.A. a solicitat și a obținut actul de identitate având domiciliul pe strada X. După obținerea pașaportului prin taxele achitate din banii oferiți de T.G., partea vătămată C.A. a plecat din România în Italia, părăsind țara pe la punctul de frontieră cu microbuzul, condus de C.S., fiind însoțit de inculpatul B.A. și de partea vătămată S.V. Ajuns în Italia,partea vătămată C.A. a fost cazat în apropiere de Roma, în aceleași barăci (corturi] unde locuiau celelalte victime, precum și inculpații. O perioadă de aproximativ 45 de zile parte vătămată C.A. a fost dus la cerșit pe străzile din Roma, fiind preluat și supravegheat zilnic de către unul dintre inculpați, iar la sfârșitul fiecărei zile era adus în zona barăcilor, unde preda încasările lui T.G. sau inculpatei C.S., în prezența și a altor membrii ai familiei lui D. în perioada cât a cerșit în Italia, partea vătămată a câștigat zilnic sume cuprinse între 200 și 500 euro acești bani revenind în totalitate inculpaților, contra înțelegerii inițiale a victimei cu inculpatul B.A. Din Italia partea vătămată C.A. a fost transportată alături de celelalte victime de către inculpați în Germania în Berlin, unde au fost așteptați de către inculpatul C.R. care cunoștea limba germană. în Berlin persoana vătămată C.A. alături de celelalte victime au fost cazate într-o mansardă a unui imobil și a cerșit pentru inculpați în aceleași condiții ca în Italia, obținând zilnic încasări de 300-400 euro. Datorită apariției unor articole în presa locală privitoare la activitatea de cerșetorie desfășurate de persoanele vătămate sub supravegherea inculpaților, victimele au fost readuse de către traficanți în Italia și au fost cazate în aceleași corturi de lângă Roma. Pentru că și-a uitat actele în Berlin, partea vătămată C.A. s-a reîntors în Germania, de unde a fost reținut și returnat în data de 05 noiembrie 2002 în România.

În consecință, partea vătămată C.A. a cerșit 116 de zile, a câștigat din această activitate în medie de 300 euro/zi, în total 34.800 euro în folosul inculpaților.

Partea vătămată M.S. s-a născut cu o infirmitate fizică în sensul că îi lipsește antebrațul de la mâna stângă. în prima jumătate a anului 2002, inculpații C.B. și C.T. s-au deplasat la domiciliul persoanei vătămate M.S. (fostă P.) și i-au propus să meargă în Italia la cerșit urmând ca banii astfel obținuți să-i împartă în mod egal cu inculpații. Partea vătămată a fost de acord cu propunerea cu condiția să-l ia și pe minorul P.M.F., în vârstă de 6-7 luni la data respectivă, fiul victimei. Convenția dintre partea vătămată și cei doi inculpați a fost ca în perioada cât aceasta cerșea, minorul P.M.F. trebuia să fie îngrijit de către un membru al familiei lui D. Conform înțelegerii, partea vătămată M.S. urma să cerșească singură fără ca la această activitate să-l ia și pe minorul P.M.F. în aceeași zi partea vătămată P.S. si minorul P.M.F. au fost transportate de la domiciliul din com. Rodna în municipiul cu un autoturism de către inculpații C.B. și C.T., fiind cazați în imobilul de pe strada X, în momentul când a ajuns în Brașov părții vătămate M.S. i-a fost luat buletinul de identitate de către C.B. care a încheiat cu ea un contract de închiriere având ca obiect imobilul de pe strada Carierei nrll9. In baza contractului de închiriere partea vătămată M.S. a solicitat eliberarea unui nou act de identitate la data de 12 martie 2002. Ulterior, partea vătămată M.S. și minorul P.M.F. însoțiți de învinuitul C.B. s-au deplasat la Poliția municipiului Brașov unde a depus actele necesare pașaportului, taxele fiind achitate de traficantul de persoane. După eliberarea pașaportului persoanele vătămate M.S. și P.M.F., au părăsit teritoriul țării în data de 2 iulie 2002 prin punctul de frontieră Nădlac cu autovehiculul condus de C.S. și fiind însoțite de inculpata C.S. Când au ajuns în Italia părțile vătămate M.S. și P.M.F. au fost cazate în corturi lângă Roma alături de celelalte victime traficate de inculpați. Contrar înțelegerii inițiale, partea vătămată M.S. a fost obligată să meargă la cerșit zilnic împreună cu minorul P.M.F. în Roma obținând sume cuprinse între 100-130 euro ce erau predate la sfârșitul fiecărei zile lui T.G. și inculpaților C.S. și C.B.. Prin rotație zilnic victimele erau duse la cerșit de către inculpați, fiind supravegheate la locurile unde desfășurau această activitate de către unul dintre traficanți. Din Italia părțile vătămate M.S. și P.M.F. au fost transportate alături de celelalte victime de către inculpați în Germania în Berlin, unde au fost așteptați de către inculpatul C.R. care cunoștea limba germană. în Berlin părțile vătămate alături de celelalte victime au fost cazate într-o mansardă a unui imobil și au cerșit pentru inculpați în aceleași condiții ca în Italia, obținând zilnic încasări de 100-130 euro, bani ce erau predați lui T.G. și inculpaților C.S. și C.B. Datorită apariției unor articole în presa locală privitoare la activitatea de cerșetorie desfășurate de persoanele vătămate sub supravegherea inculpaților, victimele au fost readuse de către traficanți în Italia și au fost cazate în aceleași corturi de lângă Roma. După revenirea în Italia, părțile vătămate au cerșit în continuare în favoarea inculpaților până în luna octombrie 2002 când au revenit în țară, fără ca acestea să fi primit o sumă de bani pentru activitatea de cerșit desfășurată în Italia și Germania.

În consecință, partea vătămată M.S. a cerșit 104 de zile, a câștigat din această activitate o sumă de 100 euro/zi, în total 10.400 euro în folosul inculpaților.

În cursul anului 2000 partea vătămată N.V.A., zis „G.", a suferit un accident feroviar în urma căruia i-a fost amputat piciorul drept rămânând cu infirmitate fizică permanentă. La începutul anului 2002, inculpatul B.A., zis „S." s-a prezentat la domiciliul părții vătămate N.V.A. din localitatea Zam și i-a propus să meargă în Italia pentru a-i confecționa o proteză, precizându-i că tatăl său deține o societate de fabricat proteze,urmând ca banii necesari achitării acesteia să fie obținuți de victimă din vânzarea de casete audio și video. Partea vătămată N.V.A. a acceptat propunerea și în aceeași zi a plecat spre Brașov cu inculpatul B.A., deplasarea realizându-se cu un autoturism. Din comuna Zam, inculpatul B.A. și partea vătămată N.V.A. s-au deplasat în localitatea Săvârșin, județul Arad de unde a fost luată și adusă în Brașov și partea vătămată S.V. în Brașov părțile vătămate N.V.A. și S.V. au fost găzduite în imobilul aparținând lui T.G. și C.S.. La câteva zile partea vătămată N.V.A. și inculpatul B.A. s-au deplasat din municipiul Brașov în municipiul Deva unde victima a introdus actele necesare eliberării pașaportului, taxele fiind achitate de persoana din Brașov. După eliberarea pașaportului partea vătămată N.V.A. a părăsit teritoriul țării în data de 2 iulie 2002 prin punctul de frontieră Nădlac cu autovehiculul condus de C.S. fiind însoțită de inculpata C.S. Când a ajuns în Italia partea vătămată N.V.A. a fost cazată în corturi lângă Roma alături de celelalte victime precum și de inculpați. Imediat după ce a ajuns în Italia partea vătămată N.V.A. a fost obligată să cerșească în favoarea inculpaților, zilnic fiind dus în Roma, prin rotație de câte un traficant, în funcție de cum stabilea T.G., fiind supravegheat de însoțitori, iar seara era adus înapoi la corturi unde preda banii obținuți lui T.G. și inculpatei C.S. Zilnic partea vătămată N.V.A. realiza venituri din activitatea de cerșit în cuantum de 50-80 euro banii fiind predați în totalitate lui T.G. și inculpatei C.S.. După ce a cerșit o perioadă de aproximativ 20-30 de zile în Italia partea vătămată N.V.A. a fost transportată alături de celelalte victime în Germania în Berlin unde au fost cazate într-o mansardă a unui imobil, fiind însoțite de inculpații C.S., C.B., B.A., B.R., C.C., C.R.I., C.D., C.B., C.S. și T.C. în Germania victimele și inculpații au fost așteptați de inculpatul C.R. care cunoștea limba germană și a rezolvat problemele privind cazarea persoanelor venite din Italia. În Italia partea vătămată N.V.A. a continuat să cerșească în favoarea inculpaților în aceleași condiții ca în Italia toți banii obținuți fiind predați lui T.G. și inculpatei C.S. Datorită apariției unor articole în presa locală privitoare la activitatea de cerșetorie desfășurate de persoanele vătămate sub supravegherea inculpaților, victimele au fost readuse de către traficanți în Italia și au fost cazate în aceleași corturi de lângă Roma. După revenirea în Italia, părțile vătămate au cerșit în continuare în favoarea inculpaților până în luna octombrie când au revenit în țară, fără ca acestea să fi primit o sumă de bani pentru activitatea de cerșit desfășurată în Italia și Germania.

În consecință, partea vătămată N.V.A. a cerșit 104 de zile, a câștigat din această activitate în medie de 60 euro/zi (acesta afirmă că a câștigat 30-60 de euro pe zi în declarația dată la fila 140], în total 6.240 euro în folosul inculpaților.

În perioada anilor 1998-1999, datorită unor afecțiuni medicale părții vătămate S.V. i-au fost amputate picioarele suferind astfel o infirmitate fizică permanentă. La începutul lunii iunie 2002, învinuitul B.A. s-a deplasat în localitatea Săvârșin din județul Arad unde într-o încăpere dezafectată din incinta căminului cultural locuia partea vătămată S.V. și i-a propus să meargă în Italia pentru a-i procura proteze la picioare, ofertă ce a fost acceptată de victimă. După aproximativ o săptămână inculpatul B.A. a revenit în localitatea Săvârșin și l-a dus pe S.V. în localitatea Lipova unde au fost introduse actele necesare eliberării pașaportului, taxele fiind achitate de traficant. După obținerea pașaportului partea vătămată S.V. a fost transportată la Brașov împreună cu N.V.A. de către inculpatul B.A. și a fost cazată în imobilul aparținând inculpatei C.S. și lui T.G. din municipiul Brașov. în data de 12 iulie 2002 partea vătămată S.V. a plecat din România în Italia cu microbuzul, condus de C.S., fiind însoțit de inculpatul B.A., părăsind țara prin punctul de frontieră Nădlac, județul Arad. în Italia partea vătămată S.V. a fost cazată în corturile amenajate în apropiere de Roma fiind dus zilnic la cerșit de câte unul dintre inculpați, în funcție de cum stabilea T.G. obținând zilnic sume cuprinse între 70-300 euro, bani ce erau predați în totalitate inculpatei C.S. și soțului acesteia. După circa o lună de zile partea vătămată S.V. a fost dusă în Germania alături de celelalte victime, de către inculpați, unde au fost așteptați în Berlin de către inculpatul C.R. cunoscător al limbii germane. Partea vătămată S.V. celelalte victime,precum și inculpații au locuit într-o mansardă a unui imobil din Berlin. în perioada cât a stat în Germania partea vătămată S.V. a cerșit în favoarea membrilor familiei lui T.G. în aceleași condiții ca cele din Italia. Datorită apariției unor articole în presa locală privitoare la activitatea de cerșetorie desfășurate de persoanele vătămate sub supravegherea inculpaților, victimele au fost readuse de către traficanți în Italia și au fost cazate în aceleași corturi de lângă Roma. După revenirea în Italia, partea vătămată au cerșit în continuare în favoarea inculpaților până în luna octombrie când au revenit în țară, fără ca acestea să fi primit o sumă de bani pentru activitatea de cerșit desfășurată în Italia și Germania.

În consecință, partea vătămată S.V., a cerșit 94 de zile, a câștigat din această activitate în medie de 50 - 100 euro/zi (așa cum acesta indică în cursul urmăririi penale la fila 174), în total 4.500 euro în folosul inculpaților.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel partea vătămată C.A. și inculpații C.S.. B.A.. C.T. B.R.. C.R.I., C.B.. C.C., care au criticat soluția instanței de fond pentru netemeinicie, în ce privește acțiunea civilă, inculpații pentru cuantumul pedepselor și modalitatea de executare a acesteia.

Concret, parte vătămată C.A. prin mandatar C.L., a solicitat admiterea acțiunii civile formulate arătând că în mod greșit, prima instanță a reținut că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, cu toate că la dosarul de fond există aceleași înscrisuri depuse în termen legal prin care partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 euro.

Inculpații C.S.; B.A.; B.R.; C.R.I., C.B. și C.C., au solicitat admiterea apelului, iar în urma rejudecării reindividualizarea pedepsei pentru fiecare dintre apelanții inculpați,conform gradului de participare la infracțiunile care au fost stabilite în sarcina inculpaților, rolul pe care l-a avut fiecare în desfășurarea stării de fapt și, totodată, poziția procesuală adoptată, respectiv că există anumite declarații din care rezultă că au avut anumite contacte cu părțile vătămate, că părțile vătămate de bunăvoie s-au deplasat în străinătate și nu prin constrângerea inculpaților.

Inculpata C.S. a solicitat orientarea unei pedepse sub minimul special prin acordarea circumstanțelor atenuante, având în vedere poziția procesuală și circumstanțele personale stabilite de către instanța de fond.

Inculpatul B.A. a solicitat reducerea pedepsei raportat la art. 72 C. pen.

Inculpatele B.R., C.R.I. și C.C. au solicitat reindividualizarea pedepsei, scăderea pedepsei stabilită de prima instanță în sarcina lor, în așa fel încât, să permită suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel cum este prevăzută de art. 81 C. pen., deoarece are doi copii minori, celelalte două inculpate având câte trei copii minori, întreaga familie Clopotar este condamnată cu executarea acestor pedepse, iar dacă pedepsele ar rămâne, întreaga familie s-ar dezbina, rămânând opt copii minori pe drumuri.

Inculpatul C.B. a executat fracția de pedeapsă necesară pentru a beneficia de eliberarea condiționată, prima instanță condamnându-l la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni în urma contopirilor efectuate, solicitând scăderea pedepsei, în așa fel încât să îi permită să beneficieze de o suspendare condiționată a executării pedepsei.

Inculpatul C.T. a solicitat admiterea apelului, reindividualizarea pedepsei ținând cont de dispozițiile art. 72 C. pen., precum și de faptul că inculpatul nu are antecedente penale.

Inculpatul C.S. a declarat în fața instanței de apel, la termenul din data de 5 aprilie 2011 că înțelege să retragă apelul promovat, astfel că prin încheierea de ședință instanța a luat act de retragerea apelului acestui inculpat.

Instanța de apel a apreciat criticile nefondate.

Cu privire la apelul declarat de partea civilă C.A. s-a apreciat că este neîntemeiat, deoarece acesta nu s-a constituit parte civilă în termenul prevăzut de art. 15 alin. (2) C. proc. pen.

Neîntemeiate au fost considerate și criticile inculpaților sub aspectul individualizării pedepselor, gravitatea faptelor, consecințele acestora și datele personale ale fiecărui inculpat nejustificând o reducere a pedepsei sau schimbarea modalității de executare.

În consecință, prin Decizia penală nr. 98/Ap din 21 septembrie 2011, Curtea de Apel Brașov, secția penală pentru cauze cu minori, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați și partea civilă C.A., luând totodată act de retragerea apelului declarat de inculpatul C.S.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații C.S., B.A., B.R., C.R.I., C.B. și C.C., precum și partea vătămată C.A.

Inculpatul B.A. a invocat cazurile de casare prev.de art. 385

9

pct. 17 și 14 C. proc. pen., apreciind că în mod greșit au fost reținute disp.art. 37 lit. a) în condițiile în care condamnarea anterioară a fost pentru fapte comise în minorat. Nici condamnarea pentru, infracțiunea de tăinuire nu poate constitui prim termen al recidivei, iar reținerea disp.art. 13 alin. (4) din Legea nr. 678/2001 este greșită deoarece faptele nu au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Totodată, solicită aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare.

Inculpatele B.R., C.R.I. și C.C. au solicitat, prin aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare, invocând cazul de casare prev.de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. .

Inculpatul C.B. a invocat cazul de casare prev.de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei.

Pentru inculpata C.S. s-a solicitat încetarea procesului penal având în vedere că a intervenit decesul acesteia.

Partea vătămată C.A. a invocat cazul de casare prev.de art. 385

9

pct. 172 C. proc. pen., arătând că în mod greșit nu i s-au acordat despăgubirile solicitate, 15.000 euro, întrucât boala dobândită este urmare tratamentului inuman Ia care acesta a fost supus.

Înalta Curte, analizând hotărârile recurate, atât prin prisma criticilor formulate de recurenți, cât și conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., apreciază ca fiind întemeiate recursurile declarate de inculpații C.S., B.A., B.R., C.R.I. și C.C. și ca nefondate recursurile declarate de inculpatul C.B. și partea vătămată C.A.

Critica inculpatului B.A. referitoare Ia greșita reținere a stării de recidivă prev.de art. 37 lit. a) C. pen. este fondată, Înalta Curte apreciind însă că aceasta nu se circumscrie cazului de casare prev.de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen. întrucât săvârșirea faptei în stare de recidivă nu ține de încadrarea juridică dată acesteia, ci de aplicarea greșită a legii, respectiv cazul de casare prev.de art. 385

9

pct. 172 C. proc. pen.

Din acest punct de vedere, Înalta Curte constată că inculpatul B.A. a fost condamnat anterior la pedeapsa de 2 ani închisoare prin sentința penală nr. 1910 din 15 octombrie 2001 a Judecătoriei Brașov, hotărâre rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 441/R din 12 iunie 2002 a Curții de Apel Brașov, pentru o infracțiune săvârșită în minorat, respectiv mai multe furturi comise în formă continuată în perioada 1997-1998.

Faptele săvârșite în prezenta cauză sunt comise, în formă continuată, în anul 2002, o parte din actele materiale ale infracțiunilor de trafic de minori și trafic de persoane având loc și după data de 12 iunie 2002 (dată la care a rămas definitivă hotărârea anterioară de condamnare), însă înainte de începerea executării pedepsei.

Astfel, situația de fapt necontestată de inculpat arată că acesta l-a racolat pe partea vătămată C.A. la începutul anului 2002, l-a transportat și l-a cazat în Brașov până în data de 18 iunie 2002, când acesta a deținut pașaportul, după care l-a condus în Italia la cerșit.

Pe partea vătămată S.V., racolat în luna iunie 2002, a transportat-o și a cazat-o în localitățile Lipova și Brașov, apoi, după obținerea actelor, a însoțit-o cu microbuzul în Italia în data de 12 iulie 2002. Partea vătămată N.V.A. a fost racolată de același inculpat la începutul anului 2002, a fost ulterior cazată în Brașov și condusă în Italia la data de 2 iulie 2002.

În raport de condamnarea anterioară a inculpatului prin sentința nr. 1910/2001, definitivă prin Decizia nr. 441 din 12 iunie 2002 nu poate fi reținută starea de recidivă a inculpatului B.A., întrucât privește o faptă comisă de acesta în minorat.

Înalta Curte constată că inculpatul se află în situația pluralității intermediare, prev.de art. 40 C. pen. deoarece, după ce a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune, a săvârșit din nou o infracțiune înainte de începerea executării pedepsei, dar nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru existența stării de recidivă, condamnarea anterioară fiind pronunțată pentru o infracțiune săvârșită în timpul minorității.

În acest caz nu există concurs de infracțiuni fiindcă a intervenit o condamnare definitivă pentru una dintre infracțiunile care alcătuiesc pluralitatea (Decizia nr. 441 din 12 iunie 2002), dar nu există nici stare de recidivă, fiindcă nu sunt realizate condițiile cerute de lege pentru aceasta.

Pentru sancționarea acestei forme a pluralității de infracțiuni legea a prevăzut, prin dispoziția din art. 40 C. pen., că în acest caz se aplică pedeapsa potrivit regulilor privitoare la concursul de infracțiuni, legea consacrând astfel concepția că pluralitatea intermediară este mai aproape de concursul de infracțiuni decât de recidivă, sub raportul pericolului ei social și al periculozității infractorului.

Cât privește condamnarea anterioară pentru infracțiunea de tăinuire, Înalta Curte constată că instanțele nu au avut în vedere această pedeapsă de 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1217 din 28 mai 2002 a judecătoriei Brașov, astfel că nu mai poate fi evaluată nici în recurs, neputându-i-se face inculpatului o situație mai grea în propria cale de atac.

Oricum, nici această condamnare nu poate fi avută în vedere la stabilirea stării de recidivă, dat fiind cuantumul pedepsei aplicate (3 luni închisoare], singura discuție putând privi doar incidența art. 83 C. pen., dar, așa cum s-a arătat, câtă vreme numai inculpatul a exercitat apel și recurs în cauză, acestuia nu i se poate face o situație mai grea.

Înalta Curte, în aceste condiții, va înlătura aplicarea art. 37 lit. a) și art. 39 C. pen. față de inculpat, urmând a se face aplicarea art. 40 C. pen.

Inculpatul B.A. a mai criticat greșita încadrare juridică a uneia dintre infracțiunile reținute în sarcina sa, respectiv alineatul 4 pentru infracțiunea prev.de art. 13 din Legea nr. 678/2001 (caz de casare prev.de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen.].

Critica nu este fondată întrucât art. 13 a suferit, în timp, mai multe modificări, iar încadrarea faptei s-a făcut prin raportare la art. 13 alin. (1), (2), (3), (4) astfel cum era în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, în condițiile aplicării art. 13 C. pen. referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile și nu a fost reținută în sarcina acestuia forma agravată a traficului de minori ce a avut ca urmare moartea ori sinuciderea victimei.

Atât inculpatul B.A., cât și inculpatele B.R., C.R.I. și C.C., prin declarațiile date în fața instanței de recurs au solicitat ca judecare să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și să se realizeze aplicarea disp.art. 320

1

C. proc. pen.

Având în vedere poziția procesuală a inculpaților, exprimată de o manieră neechivocă, se constată că, potrivit disp.art. 320

1

C. proc. pen., coroborate cu prevederile art. 11 din O.U.G. nr. 121/2011, cererea de aplicare a disp.art. 320

1

C. proc. pen., formulată cu ocazia judecării recursului declarat de inculpați este admisibilă.

Pentru fiecare din cei patru inculpați evocați mai sus, Înalta Curte va proceda la o reindividualizare a pedepselor, în raport de disp. art. 320

1

C. proc. pen., reducând pedepsele la un cuantum rezultant de 6 ani închisoare pentru B.A. și de 2 ani închisoare pentru inculpate, cuantum pe care instanța îl apreciază proporțional cu natura și gravitatea faptelor comise.

Solicitarea acestora de schimbare a modalității de executare prin aplicarea art. 81 C. pen. sau art. 861 C. pen. nu poate fi primită, în condițiile în care faptele au produs reacții extrem de negative, atât în țară, cât și în străinătate. Exemplificativ, în cotidianul „B.Z." din 12 august 2002 figurează un articol însoțit de fotografii cu aspecte din activitatea de cerșit desfășurată de victime la inițiativa inculpaților, pe străzile din Berlin, articol în care se reține că „ei (traficanții) câștigă bani de pe urma necazurilor altora. Fără milă, sfidând oamenii. o bandă trimite la cerșit oameni cu infirmități, cărora le încasează mai târziu banii strânși".

În aceste condiții, Înalta Curte apreciază că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu poate fi stins fără privare de libertate.

În cazul inculpatului C.B. se rețin aceleași elemente care circumstanțiază comiterea faptelor, iar acesta, deși Înalta Curte i-a pus în vedere, în ședința din 13 iunie 2012, că poate uza de prevederile art. 320

1

C. proc. pen., în raport de disp. art. 11 din O.U.G. nr. 121/2011, nu a solicitat aplicarea dispozițiilor legii penale mai favorabile.

Solicitarea sa de reducere a pedepsei și schimbare a modalității de executare nu poate fi primită, pedeapsa aplicată corespunde gradului sporit de pericol social al faptelor comise, iar din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov nu se desprinde concluzia că o reinserție socială a inculpatului se poate realiza și prin schimbarea modalității de executare.

Pentru inculpata C.S., în recurs a fost depusă copia certificatului de deces al acesteia, deces ce a intervenit în data de 11 octombrie 2011, situație în care se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei în baza art. 10 lit. g) C. proc. pen.

Referitor la recursul declarat de partea vătămată C.A., formulat în cadrul cazului de casare prev.de art. 385

9

pct. 172 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că nu este întemeiat.

În mod corect instanțele au constatat că această parte vătămată nu s-a constituit parte civilă în termenul prev.de art. 15 alin. (2) C. proc. pen., solicitarea acestuia de despăgubiri fiind formulată în data de 28 septembrie 2007, în condițiile în care cercetarea judecătorească în cauză a început la data de 20 noiembrie 2006.

Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursurile declarate de inculpații C.S., B.A., B.R., C.R.I. și C.C. și va casa în parte decizia penală recurată precum și sentința primei instanțe