ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1433/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1433/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 111 din 6 martie. 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 15201/63/2012, în temeiul art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată, de inculpat, din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ca neîntemeiată.
În temeiul art. 12 alin. (1), (2), lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.F., în prezent aflat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, la pedeapsa de 10 ani închisoare.
În temeiul art. 64 - 65 C. pen. s-a stabilit inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) C. pen., constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat - pe o perioadă de 5 ani, începând de la data executării pedepsei principale, sau considerării ca executată.
În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului P.F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen. s-a dispus deducerea duratei reținerii și arestării preventive din data de 20 martie 2012 la zi.
În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului P.F.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul P.F. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.
În temeiul art. 14 C. proc. pen. s-a luat act că părțile vătămate P.R.C. și M.M.C.R. nu s-au constituit părți civile.
În temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 118 lit. e) C. proc. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul P.F. a sumei de 25.000 euro în echivalentul RON la data plății efective.
În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 15.000 RON cheltuieli judiciare către sat din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova nr. 56D/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului P.F., pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.
S-a reținut ca inculpatul P.F. a constituit în perioada 2009 - 2010 alături de învinuiții C. (fost P.) L. și T. (fost I.) D., dar și de alte persoane, față de care nu s-a început încă urmărirea penală, majoritatea identificate pe parcursul procesului penal: I.C., P.G.A., zis "P.", B. - cetățean albanez, P.A., M.F., O.M., O.A., C.V. zis "V.","B.", "P.", D.N.A., D.C. zis "C.", C.D., C.D.D., V.M. zis "M.", R.M.A., P.W.V., zis "E.", P.F., T.M.P., alias "M.", ș.a. un grup infracțional organizat al cărui scop este săvârșirea de infracțiuni de trafic de persoane, majore și minore, în scopul exploatării lor sexuale - determinarea la practicarea prostituției, în țară, dar mai ales în străinătate, în țări ca Italia, Germania, Marea Britanie și Irlanda, fapta care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003.
P.F. a îndeplinit un rol de execuție - recrutarea, transportarea și cazarea victimelor, prin mijloace de înfrângere a consimțământului. Cele mai recente victime sunt părțile vătămate P.R.C. și M.M.C.R., acțiuni cu privire la care s-au putut administra cele mai multe probe. Este destul de evident rolul lui P.G.A. zis "P." (cel care i-a dat inculpatului banii necesari deplasării în/dinspre Germania cu condiția amanetării unuia dintre autoturismele sale) de lider al grupului infracțional organizat.
Fiecare membru (indiferent de rolul îndeplinit - recrutor, transportator sau găzduitor, funcții singulare sau cumulate) beneficia de protecția clanului iar această perspectivă (veritabilă stare de facto) afectează negativ voința victimelor, descurajate să riposteze prin apelarea la forța coercitivă a statului (și, evident să dea detalii despre structură grupului).
De asemenea, inculpatul. P.F. a. fost acuzat de faptele de a recruta, transporta și caza la diferite intervale de timp, însă în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada, noiembrie 2011 - februarie 2012, părțile vătămate P.R.C. și M.M.C.R. prin inducere în eroare (promisiuni de conviețuire și, asigurarea unui loc de muncă în cazul părții vătămate P.R.C., posibilitatea obținerii unor venituri din flirturi, escrocherii mărunte, poate și cerșetorie în cazul părții vătămate M.M.C.R.), abuz de o stare de vulnerabilitate socială, economică și chiar și educațională, dar mai ales prin constrângere fizică (loviri și alte violențe) și/sau morală (amenințări cu uciderea victimelor sau a rudelor apropiate, părinți și copii) în scopul exploatării lor sexuale - obligarea la practicarea prostituției în diferite cluburi (puff-uri) din Frankfurt și Duisburg, Germania, activități săvârșite împreună cu alte persoane, cu contribuții directe, nemijlocite, de coautori (învinuitul C.L., zis G. - transport, C.V. și R.M.A. -constrângere morală, B. și învinuitul T.D. - găzduire) sau doar mijlocite, de complici concomitenți (D.C., D.N.A., O.M., O.A., C., nepotul învinuitului T.D. sau B., neidentificați cert încă - supravegherea victimelor, comunicarea unor informații despre comportamentul lor, sfaturi, finanțarea deplasării - cazul lui P.G.A., etc.), ceea ce întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni continuate de trafic de persoane (majore) prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
În cursul urmăririi penale elementele de fapt care constituie probe conform art. 63 alin. (1) C. proc. pen. au fost administrate prin următoarele mijloace de proba: declarațiile inculpatului P.F., plângerea și declarațiile părții vătămate P.R.C., declarația părții vătămate M.M.C.R., declarațiile martorilor, înscrisuri, înscrisuri, inclusiv comunicate de Europol, proces-verbal de supraveghere operativă (înregistrări în mediul ambiental) ; procese-verbale de accesare a conturilor de e-mail și messenger X1 și X2 și comunicările prin intermediul aplicației y-m relevante pentru cauză, redate în formă scrisă pe suport hârtie, agenda telefonică și jurnalul de apeluri/mesaje SMS ale telefonului N. predat de P.R.C. organelor judiciare, procese-verbale de consemnare a declarațiilor martorilor cu identitate protejată: P.M. și P.I., rapoarte de constatare medico-legală emise de I.M.L. Craiova, proces-verbal de percheziție domiciliară, procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în cauză, actele de autorizare a interceptărilor.
În cursul judecății a fost audiat inculpatul conform prevederilor art. 69 C. proc. pen. care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de care a fost acuzat.
În temeiul art. 75 - 77 C. proc. pen. au fost audiate părțile vătămate care au menționat ca nu se constituie părți civile.
Conform art. 78 - 86 C. proc. pen. au fost audiați martorii indicați în rechizitoriu, însă în privința martorilor G.L., Ș.F.M., B.M.I., P.M.C., M.S., C.A.M., precum și a martorilor sub acoperire P.M. și P.I., s-a dat citire în ședința publica a declarațiilor formulate de ei în cursul urmăririi penale, întrucât deși au fost citați și s-au emis mandate de aducere pe numele lor, nu a fost posibilă aducerea în fața instanței din motive obiective, respectiv erau plecați din țară sau nu au fost găsiți. Trebuie menționat că instanța a procedat și la verificarea datelor de identitate ale acestor martori în baza de date SPCLEP, iar citațiile și mandatele de aducere au fost emise la toate adresele cunoscute. Inculpatul, părțile vătămate prin apărători și Ministerul Public au fost de acord cu această măsura, inculpatul declarând ca el cunoaște conținutul declarațiilor acestor martori.
Proba cu declarațiile unor martori solicitată de inculpat în cursul judecății a fost respinsă ca nefiind concludentă cauzei, întrucât prin această probă inculpatul a dorit să fie relevate detalii despre viața uneia dintre părțile vătămate anterior datei faptelor de care este acuzat în prezenta cauza penală, iar conduita acesteia la un moment străin de perioada care formează obiectul judecății nu poate contribui la aflarea adevărului în aceasta cauza penală.
Analizând în mod coroborat ansamblul probelor administrate în cursul procesului penal, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul P.F. a comunicat cu partea, vătămata P.R.C. pe cale informatică la sfârșitul anului 2011, în perioada octombrie - noiembrie, când inculpatul o apela prin intermediul rețelei informatice y-m.
Părțile au devenit apropiate, schimbând impresii și relatări despre viață, partea vătămată menționând că primea nenumărate mesaje de la inculpat, iar în final a acceptat să se întâlnească cu inculpatul la un local public ce îi aparținea unui cunoscut numit P., unde a mai venit și o altă persoană din cercul de cunoscuți al inculpatului, numit C.
Inculpatul a recunoscut folosirea în comunicare a id-urilor (user name) de messenger "X1" - nick name "d.l." și "X2" - nick name "p.a.", ambele cu parola "c.1", date confirmate și prin declarațiile martorilor V.D., concubina acestuia, și V.M.
Inculpatul a convins-o să plece împreuna în Germania, unde partea vătămată urma să lucreze într-un local public, însă nu le-a spus părinților despre plecarea în Germania, situație de fapt care rezulta din declarația martorului D.G., care este soțul mamei părții vătămate. Din declarația martorului G.L., mătușa părții vătămate, unde aceasta și locuia deseori, se reține că partea vătămată ar fi primit încântată propunerea inculpatului de a merge în Germania întrucât i se spusese că va găsi un loc de muncă și va câștiga mulți bani, de care ar fi avut nevoie pentru a-și întreține copilul.
Inculpatul și partea vătămată P.R. au plecat în Germania la data de 28 noiembrie 2011 cu un autocar al firmei E., astfel cum rezultă din informațiile comunicate în scris de SC T.E.R. SRL. Tichetele de călătorie au fost găsite în locuința inculpatului în urma efectuării procedeului probatoriu al percheziției domiciliare.
În Ungaria actele de identitate ale persoanei vătămate (pașaportul, cartea de identitate dar și carnetul de sănătate) au rămas în detenția inculpatului, cel care s-a oferit să i le păstreze, pentru a le înmâna mai ușor în cazul unor controale dar și pentru a evita pierderea sau furtul lor, însă în fapt a reprezentat o modalitate de restrângere a libertății de mișcare, și acțiune, a acestei părți, întrucât deținerea acestor documente a continuat și ulterior revenirii în țară, în pofida solicitării de restituire din partea lui P.R.
Din declarația părții vătămate se reține că au ajuns împreuna în Frankfurt, au înnoptat împreună într-un hotel, iar a doua zi, inculpatul a condus-o într-unul din cluburile deținute de un cetățean albanez numit "B." unde, inculpatul i-a comunicat că urma să lucreze acolo, să se prostitueze. Partea vătămată susține că a refuzat, dar inculpatul a bătut-o timp de două zile, astfel ca a cedat.
Inculpatul a recunoscut prin declarația data, găzduirea lor în clubul cetățeanului albanez B., unde partea vătămată a practicat prostituția, însă a negat agresiunile fizice și psihice exercitate asupra acesteia în scopul obligării la aceasta activitate.
Conținutul comunicărilor transmise pe cale informatică de inculpat altor persoane din România a confirmat scopul deplasării în Germania: s.1 (UTC)): eu am ajuns azi în Germania (comunicare cu M.M. alias no nome Q1 la data de 30 noiembrie 2011, ora 14:48); s.1 (21:26:14 (UTC)): nu mai îmi lăsa mesaje de astea vorbește cu tata cu mine; s.1 (21:26:25 (UTC)): că vede românca ce aio (comunicare cu Q2 la data de 1 decembrie 2011, ora 14:26); s.1 (00:04:24 (UTC)): eu am venit să fac 3 mii să plătesc datoria lumi (...)
Partea vătămată a declarat că a practicat prostituția în acel club, îndeosebi pe timp de noapte, filmată și supravegheată de angajații acelui local, care comunicau permanent cu inculpatul, astfel că era imposibil să-i ascundă acestuia sume de bani din cele primite în urma practicării prostituției, însă cu toate acestea, inculpatul o bătea, întrucât nu era niciodată mulțumit de sumele de bani câștigate.
Declarațiile părții vătămate P.R. a fost în sensul câștigării unor sume cuprinse între 300 și 1000 euro, însă în general câștiga aproximativ 500 euro pe noapte, și sunt confirmate, conform art. 75 C. proc. pen., de conținutul comunicărilor efectuate pe cale electronică de inculpat cu alte persoane, inclusiv cu soția V.D., aflata în România: d.1 (12:00:31 (UTC)): merge ceva
s.1 (12:00:55 (UTC)): de la 4 sute în sus
s.1 (12:01:02 (UTC)): până la o miie (comunicare cu C.D. alias D.C. Q3 la data de 5 ianuarie 2012, ora 05:04);
Declarațiile inculpatului privind practicarea prostituției de bunăvoie de către partea vătămată P.R. au fost infirmate prin conținutul comunicărilor efectuate prin rețeaua informatica y-m, din care rezultă gravitatea vătămărilor produse de inculpat și mobilul acestei conduite - răzbunare pe victima pentru câștigurile reduse obținute:
s.1 (01:24:24 (UTC)): ma duc sa vad daca a făcut romanca bani de camera
s.1 (02:06:05 (UTC)): da ia nu vine la mine in camera decat zia
s.1 (02:06:13 (UTC)): de la ora 10 dimineata
s.1(02:06:26 (UTC)): și la 9 seara pleaca la munca (comunicare cu V.G. Q4 la data de 12 decembrie 2011, ora 19:16);
s.1 (21:02:26 (UTC)): am fost suparat am paralizat-o pe romanca in bataie
s.1 (21:03:09 (UTC)): ma suparat
r.1 (21:03:45 (UTC)): si unde acum
s.1 (21:03:56 (UTC)): e la munca (comunicare cu V.D. alias S. Q4 la data de 28 decembrie 2011, ora 14:06);
r.1 (21:45:20 (UTC)): misepare ca esti suparat
s.1 (21:46:10 (UTC)): da, putin, ca am batut-o pe romanaca iar rau (comunicare cu V.D. alias S. Q4 la data de 30 decembrie 2011, ora 14:51);
s.1 (10:57:57 (UTC)): bn nu am gasit-o numai vine gata ce o data aq plecat ie frica sa mai vina (la data de 31 decembrie 2011, ora 04:00);
La data de 11 decembrie 2011 inculpatul a mărturisit într-o convorbire informatică cât de grav a lovit-o pe partea vătămată pentru că a câștigat puțini bani: "am băgat-o în comă (...)."
La sfârșitul lunii decembrie 2011, inculpatul strânsese o sumă importantă de bani, astfel cum rezulta din convorbirile informatice:
s.1 (23:56:52 (UTC)): pentru judecata am 9 mii - 25 decembrie 2011
Ulterior, în luna ianuarie 2012, inculpatul a mărturisit, într-o conversație informatică, suma strânsă până în acel moment:
s.1 (20:40:11 (UTC)): da am 18 mii
s.1 (20:40:25 (UTC)): tai dau pe isti pana ii fac mai multi
s.1 (13:52:08 (UTC)): azi pe cuvand de nu am cumparat inca 2 b.
s.1 (13:52:28 (UTC)): si unu de nu lam luat amanet in 5 mii (comunicare cu C. Q5 la data de 22 februarie 2012, ora 06:57); (...)
s.1 (13:46:59 (UTC)): ca mie imi vena acasa 5 sute pe zii.
În perioada în care au locuit în Germania, inculpatul o lovea permanent, nemulțumit de câștigurile aduse, iar starea de restrângerea libertății psiho-fizice a părții vătămate rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză confirmate și prin declarațiile părții vătămate M.R.
Martorul D.G. a relatat ca inculpatul i-a telefonat și i-a solicitat să îi trimită bani în Germania, după care a discutat cu P.R., fiica sa vitregă, care plângea. Deși a plecat în Germania, ea a trimis rudelor sale numai 100 euro, însă dimpotrivă, a solicitat martorului să îi trimită sume cuprinse între 600 - 1000 euro, fiindu-i necesare inculpatului pentru a nu fi arestat sau omorât.
Partea vătămată i-a relatat martorului despre amenințarea proferată de inculpat la adresa sa, și anume "îi va scoate inima" dacă îl va reclama organelor de poliție, iar pe de altă parte același martor D.G. a confirmat și amenințările primite de familie de la inculpat care a transmis că "vor arde ca șobolanii".
În cazul în care inculpatul nu ar fi comis nicio infracțiune asupra părții vătămate P.R., aceste amenințări nu au nicio explicație, rezultând astfel că în realitate inculpatul avea reprezentarea caracterului ilicit al faptelor comise în raport de această persoană P.R.
Partea vătămată P.R. a sunat familia doar de câteva ori, numai de la un telefon mobil ținut de inculpatul P.F., și numai în prezența lui, în acest sens fiind și declarația martorului D.G., conform căreia inculpatul era cel care discuta întâi, când solicita să le fie trimise sume de bani, și apoi îi permitea părții vătămate să discute și ea cu familia.
O parte din banii câștigați de victimă au fost trimiși în țară rudelor, prietenilor sau creditorilor inculpatului prin serviciile de transfer internațional de bani W.U. și/sau M.G. Banii au fost expediați fie de inculpat, fie, mai ales în lipsa sa, de alți membrii ai grupului infracțional însărcinați cu supravegherea părții vătămate, O.M., o angajată a cazinoului sau fiul său O.A.. P.R.C. a reușit să trimită doar 100 euro familiei sale, operațiune confirmată de martorul D.G., soțul mamei acesteia.
S-a arătat că partea vătămată P.R.C. a pus la dispoziția organelor judiciare un telefon N., la care vorbea cu inculpatul, și a rezultat din convorbirile stocate, că ea se afla într-o o stare de teroare psiho-fizică, fiind obligată să dea explicații întruna inculpatului, îi era teama de reacția acestuia față de suma de bani obținută, considerată prea mică: "(...) M-ie frica sa vin acasă k știu k ma bați și țipi iar la mine fora sa fiu vinovata." - mesaj SMS transmis la data de 19 ianuarie 2012, ora 07:20:44; "Te rog eu nu mai veni atâta drum, k mie frică sa dau ochi cu tn knd ești nervos " - mesaj SMS transmis la data de 02 februarie 2012, ora 05:44:36; "200 până acum; 400 până acum; 450 până acum zona. Să văd ce mai fac până dimi. X; Mai ami trebuie 10 euro și avem 500 zâni. X - mesaj SMS transmis la data de 01 februarie 2012, între orele 01:33:24 - 03:44:35.
La data de 19 decembrie 2011 inculpatul a recunoscut, în convorbirea cu utilizatorul informatic "g." că a certat-o pe partea vătămată întrucât i-a remis numai suma de 650 euro, de care era nemulțumit.
În noaptea de 24/25 decembrie 2011 inculpatul i-a spus că trebuia să câștige cel puțin 800 euro ca să nu-și piardă un ochi, așa că a cerut să lucreze și ziua, ceea ce presupunea obligația de a preda la recepție, pentru cameră, o sumă mai mare, de 140 euro. În după amiaza zilei de Crăciun inculpatul a venit la ea la club însoțit de un anume "B." a bătut-o chiar în camera închiriată și i-a luat toți banii așa încât a fost nevoită să continue să lucreze până a putut să-și plătească camera.
În acest sens a fost convorbirea cu utilizatorul "k.1 ", din data de 25 decembrie 2011 când inculpatul afirma ca partea va câștiga în acea noapte 1000 euro.
S-a reținut că în noaptea de Anul Nou partea vătămată a declarat ca inculpatul i-a pretins sa câștige de 1200 - 1500 euro cu motivarea că vroia să se întoarcă urgent în România. A rămas astfel în club aproape 24 h și deși a reușit să câștige aproape 1400 euro a fost din nou bătută de inculpat chiar acolo. Ulterior inculpatul a revenit în România pentru câteva zile. La plecarea în România inculpatul a lăsat-o în grija lui "C.", un angajat al clubului, care o supraveghea permanent pe partea vătămată și îi prelua toți banii câștigați.
Inculpatul s-a întors din România în Germania la data de 10 ianuarie, împreună cu cea de-a doua parte vătămată M.R., cu o cursă T. astfel cum rezulta din cuprinsul tichetului de rezervare găsit în locuința sa la percheziția domiciliară, un bilet pentru care a plătit suma de 250 euro, dar și lista pasagerilor acelei curse furnizate de Direcția de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei, Serviciul Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi.
S-a reținut că declarațiile inculpatului prin care a susținut că s-a întâlnit întâmplător în Germania cu partea vătămată M.R. sunt nesincere, dovada contrară rezultând din declarațiile părții vătămate care a recunoscut că a plecat împreună cu inculpatul din România, dar și cu un bărbat C.V., numit "V." și prietena acestuia R.M.A., numita "A.", și au ajuns în Frankfurt, unde s-au cazat toți la același hotel, unde se afla de altfel și partea vătămată P.R. Declarațiile părții vătămate s-a coroborat conform art. 75 C. proc. pen. cu înscrisurile reprezentând lista pasagerilor care au călătorit în data de 10 ianuarie 2012 cu avioanele companiei T. rezultând că toate aceste persoane au călătorit împreună.
Agresiunile comise de inculpat au fost confirmate și prin declarațiile părții vătămate M.: M.R., însă trebuie avut în vedere ca declarațiile părții vătămate din cursul urmăririi penale reflecta adevărul, întrucât sunt formulate la un interval de timp apropiat de cel al comiterii infracțiunii, nu au fost afectate de trecerea timpului și nici de presiunile de orice natură din partea apropiaților inculpatului. În cursul cercetării judecătorești partea vătămată a recunoscut că a primit bani și un autoturism de la familia inculpatului în scopul de a schimba declarațiile în favoarea inculpatului.
Partea vătămată M.R. a declarat că îl cunoaște de mai mult timp pe inculpat, și au stabilit să meargă în Germania pentru a fura, nu au vorbit niciodată despre prostituție. Inculpatul i-a remis suma de 500 RON pentru a o lasă familiei la plecare, apoi au plecat cu avionul împreună, fiind pentru prima data când partea vătămată ieșea din țară.
Inculpatul a adoptat aceeași tactica de împiedicare a părților de a fugi, și anume prin reținerea actelor de identitate, ceea ce crea o stare de dependență socială și financiară față de inculpat, restrângerea libertății de mișcare a părților vătămate, reprezentând o activitate prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în sensul art. 2 pct 2 lit. e) din Legea nr. 678/2001, activitate care reprezintă o formă de exploatare a unei persoane. Inculpatul nu avea legitimitate de a reține actele de identitate ale părților vătămate.
Multiplele și gravele lovituri aplicate de inculpat părții vătămate P.R. au fost confirmate și prin declarațiile părții vătămate M.R., care a susținut că prima victimă practica prostituția pentru inculpat, însă acesta o bătea mult, nefiind niciodată mulțumit de suma încasată. O bătea cu pumnii, cu picioarele, a lovit-o cu un scaun de plastic în cap, a amenințat-o cu un cuțit, iar pe M.R. a lovit-o cu picioarele, cu o brichetă în cap, cu pumnii, picioarele, punând-o să stea în genunchi. Le agresa pe rând pe cele două părți, P.R. arătând că fiecare venea în ajutorul celeilalte în astfel de momente.
În Germania, inculpatul a continuat să o supravegheze pe partea vătămată P.R.C., să o bată, iar ulterior a început să o acuze că i-ar fi dat 15.000 euro, câștigați din practicarea prostituției, unui cetățean italian cunoscut în club, versiune susținută și de C.L. zis "G." aflat și el la Frankfurt, care a afirmat că îl cunoștea pe acel italian. Drept urmare, partea vătămată a declarat ca a fost constrânsă de inculpat să solicite cetățenilor albanezi proprietari ai clubului să restituie respectiva sumă de bani, considerându-i vinovați prin lipsa de supraveghere care a determinat astfel ca ea sa remită cetățeanului italian suma de bani.
Declarația părții vătămate P.R. a fost în sensul că a bătut-o timp de o noapte întreagă, lovind-o inclusiv cu scaunul în cap, punând-o în genunchi fără dreptul de a se mișca, și se oprea din aplicarea loviturilor numai când se odihnea. Prezentă la această agresiune a fost și o altă persoana G., adică C.L., care nu numai că nu l-a împiedicat pe inculpat să adopte această conduită extrem de agresivă, ci dimpotrivă îi spunea inculpatului că toate femeile sunt de moravuri ușoare, ceea ce era de natură să îl încurajeze, îndemnându-l implicit, dar suficient de consistent, în a continua demersul pentru a obține în mod fraudulos, mincinos suma de 15000 euro de la cetățenii albanezi proprietari ai localului în care ei erau găzduiți.
S-a reținut că inculpatul a condus-o pe partea vătămată la cetățenii albanezi pentru a le solicita acea sumă de 15.000 euro, însă un angajat al localului a salvat-o, comunicându-i conducătorului localului împrejurarea că ea este victima unei presiuni, fiind constrânsă de inculpat să declare astfel, lucru neadevărat, deoarece era strict supravegheată și nu avea suficientă libertate pentru a-i da acelui cetățean italian suma de 15.000 euro.
De asemenea, C.L., zis G., despre care partea vătămată a susținut că este rudă cu inculpatul, dar nu cunoaște ce afaceri derula în Frankfurt, a fost prezent la discuția dintre inculpat și cetățenii albanezi, asigurând traducerea comunicărilor, și luând toate măsurile ca partea vătămată să declare acelor cetățeni exact ceea ce îi indica inculpatul.
S-a motivat că din probele administrate a rezultat că inculpatul colabora în activitatea de opresiune fizică și psihică a părților vătămate atât cu acei cetățeni albanezi, în al căror local acestea erau cazate, și practicau prostituția, toate sumele de bani revenind inculpatului, el fiind și cel care stabilea standardele financiare, dar și cu C.L., numit" G.", acesta având rolul de a le supraveghea în lipsa inculpatului, a condus discuția cu cetățenii albanezi în cadrul negocierii privind plata sumei de 15.000 euro, și tot el a fost cel care i-a condus pe toți din Frankfurt până în Duisburg, Germania, unde părțile s-au cazat la T.D.
S-a reținut că părțile vătămate erau permanent controlate uneori erau obligate să se controleze reciproc, erau lipsite de mijloace de comunicare externe, nu aveau acte de identitate, nu vorbeau limba germana.
Partea vătămată M.M.C. a declarat că a fost și ea bătută de câteva ori de inculpat, a mers la îndemnul inculpatului în clubul unde P.R. practica prostituția pentru a o verifica asupra cuantumului veniturilor, cu aceasta s-a și împrietenit ulterior și au format amândouă un plan pentru a se salva.
S-a motivat că declarația părții vătămate P.R. formulată în cursul judecății, dar și înregistrată audio-video în cursul urmăririi a confirmat constrângerea fizică și morală exercitată asupra ei de către inculpat, prin loviturile multiple și grave, înjosirea, desconsiderarea cu care o trata, și se coroborează cu rapoartele de constatare medico-legală. Astfel, P.R.C. acuza la data examinării - 29 februarie 2012 - cefalee, amețeli, dureri la nivelul hemitoracelui stâng și mandibular dreapta însă nu prezenta leziuni traumatice pe cap, trunchi și membre (conform concluziilor raportului de constatare medico-legală din 08 martie 2012 întocmit de I.M.L. Craiova). Examenul de chirurgie BMF din 29 februarie 2012 indica existența unui traumatism maxilo-facial vechi de 3 săptămâni prin agresiune umană (probabil pe baza simptomelor enumerate de victimă), examenele radiologice nu au evidențiat modificări traumatice osoase la nivelul masivului facial și mandibulei (examen Rx mandibulă 255/29 februarie 2012) sau la nivelul grilajului costal stâng (examen RX hemitorace stâng 255/29 februarie 2012).
M.M.C.R. prezenta la data examinării - 01 martie 2012 - o zonă hiperpigmentară la pleoapa superioară a ochiului drept ce putea fi urmarea unei leziuni traumatice cu o vechime de circa 2 - 3 săptămâni, produsă prin lovire cu un corp dur. Leziunile au necesitat 2 - 3 zile de îngrijiri medicale (conform concluziilor raportului de constatare medico-legală din 08 martie 2012).
Inculpatul și părțile vătămate au plecat la Duissburg, cu un autoturism condus de C.L., unde părțile s-au cazat la domiciliul lui T.D. persoana căreia inculpatul dorea să o "vândă" pe partea vătămată P.R., iar în acest oraș ambele părți vătămate au fost bătute și obligate sa practice prostituția.
Conform declarației aceleiași părți vătămate s-a reținut ca C.L. s-a reîntors în Frankfurt și de atunci, nu a mai fost văzut, rezultând astfel ca rolul acestei persoane în ceea ce privește obligarea la practicarea prostituției s-a finalizat prin transportarea părților la Duisburg.
Ambele părți vătămate au declarat că au fost cazate acasă la T.D. timp de câteva zile, în care P.R. a lucrat într-un club. Ulterior s-au mutat toți într-o altă locuință, iar partea vătămată a continuat să practice prostituția într-un club, unde a venit și M.R. pentru a o supraveghea la solicitarea inculpatului.
T.D. a încercat să o cumpere de la inculpat pe M.M.C.R. cu suma de 1000 euro. A renunțat tot din cauza R. care l-a avertizat că-l va denunța la poliție.
S-a reținut că vânzarea părților vătămate reprezintă în fapt acte de dispoziție pe care inculpatul dorea să le încheie având ca obiect ființe umane, și sunt expresia dreptului de proprietate pe care inculpatul era convins că îl exercită asupra acestora. Comportamentul său era străin de normele sociale, etice, umane, și dimpotrivă corespundea unui tipar străin de regulile de conviețuire socială. Inculpatul dirija și organiza viața părților vătămate, pe care le asimila unor obiecte, de aceea intenționa să efectueze acte de comerț cu ființe umane, aspecte ce confirma scopul special urmărit de inculpat, și anume exploatarea.
În perioada în care se afla în Germania a încercat prin conversațiile informatice să racoleze și alte persoane să vină în Germania, astfel că la data de 18 ianuarie 2012, în convorbirea informatică cu utilizatorul "a.1" i-a spus acesteia că poate să "fure sau să stea la semafor".
Pentru a se întoarce în România, partea vătămată P.R.C. l-a convins că o să-l ajute să devină proprietar pe apartamentul mătușii ei, iar la rându-i, partea vătămată M.M.C.R. i-a spus inculpatului că putea obține de la o cunoștință, în casa căreia lucrase ca menajeră, bani și bunuri de valoare.
Au ajuns toți în București la data de 13 februarie 2012, cu o cursă W. ce plecase din Dortmund, listă de pasageri confirmată de compania aeriană - au înnoptat din cauza condițiilor atmosferice neprielnice în locuința unor rude ale inculpatului, apoi a doua zi, au ajuns în Craiova. Inculpatul a fost convins de partea vătămată M.M.C.R. să le lase singure, întrucât susținea că trebuia să fie ajutată să escaladeze o fereastră pentru a obține bunurile promise ca existente în casă.
Imediat ce au reușit să se îndepărteze de inculpat, cele două victime au fugit acasă la R. Inculpatul le-a urmat însă acolo, a intrat în locuință și a luat-o cu el pe P.R.C., însă în momentele precedente s-a reușit apelarea telefonică a organelor de poliție.
În stradă a chemat un taxi, condus de martorul Ș.M., iar victima a reușit să-l convingă că va procura actele apartamentului, îndeplinindu-și astfel promisiunea făcută. Inculpatul a coborât în fața unui parc iar partea vătămată și-a continuat drumul cu acel autoturism taxi, iar după ce și-a achiziționat o cartelă de telefon, a mers la o stație de microbuze din apropiere de unde a luat un astfel de mijloc de transport până la locuința sa din com. Daneți.
Cartela telefonică a montat-o asupra unui telefon pe care îl luase de la inculpat, mijloc material de probă marca N. pe care l-a pus la dispoziția organelor judiciare.
Inculpatul a căutat-o mai întâi la locuința bunicii și mătușii ei, unde a creat panică, astfel că rudele părții vătămate au formulat la poliție o plângere împotriva sa, dar și acasă, în com. Daneți.
S-a reținut că în mai multe comunicări telefonice sau prin intermediul aplicației informatice y-m, inculpatul a încercat, prin amenințări sau promisiuni, să o determine pe partea vătămată să-și retracteze declarațiile formulate în cauză penală înregistrată la D.I.I.C.O.T. Craiova.
Inculpatul nu are permis de conducere, a și fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. (1) (fostul art. 78 alin. (1) din O.U.G. 195/2002, însă a continuat să conducă pe drumurile publice un autoturism O., un altul marca B., culoare gri, în anul 2012, așa cum au declarat martorii C.A.M. și V.M.L. sau autoturismul F.M., ultima oară în noaptea de 19/20 martie 2012, acțiune filmată/fotografiată de echipele de supraveghere operativă ce au pus în executare autorizația de înregistrări în mediu ambiental din 02 martie 2012 emisă de Tribunalul Dolj).
Declarația dată de martorul M.P.B., concubinul lui M.M.C.R., în cursul urmăririi penale a fost elocventă. A declarat ca la câteva zile după plecarea inculpatului și a părții vătămate în Germania - inculpatul promisese că-i va găsi R. de muncă, cheltuielile de deplasare urmând a-i fi restituite de victimă din salariu - a vizitat-o acasă pe mama inculpatului, întrucât acesta nu mai dădea niciun semn, dar a aflat că nici ea nu știa nimic. Inculpatul l-a sunat abia după o săptămână când i-a spus că partea vătămată era bine dar era plecată și de aceea nu o putea da la telefon. A încercat să-l mai sune, i-a trimis mesaje, dar inculpatul nu l-a lăsat să vorbească.
S-a reținut că la sfârșitul lunii ianuarie a discutat cu partea vătămată, când l-a sunat și, plângând, i-a spus că era bătută de inculpat, nu putea să vorbească prea mult și i-a cerut bani să se întoarcă acasă. Și inculpatul i-a cerut bani pentru întoarcerea R. așa că i-a trimis prin W. suma de 60 euro, bani expediați de M.R, pe numele inculpatului, așa cum acesta solicitase în mod imperativ. Când au ajuns acasă R. și Ro. erau speriate, spuneau că au fugit de inculpat, care le amenințase și le ținuse sechestrate.
Martorul M.P.B. a precizat în cursul urmăririi penale ca el și partea vătămată M.R., concubina sa, au primit bani, în jur de 200 - 300 euro, și un autoturism F., culoare gri, cu volan pe dreapta, cel cu care inculpatul a circulat în preziua reținerii sale de către organele de urmărire penală, ca să-și retragă declarația. Deși a susținut că niciunul dintre ei nu a dorit să procedeze conform cerințelor familiei inculpatului, în cursul judecății declarația aceluiași martor a fost evident părtinitoare, martorul negând toate împrejurările cu efecte negative asupra situației juridice a inculpatului, pe care le-ar fi declarat în cursul urmăririi penale, declarația sa fiind formulată pro cauza.
S-a reținut că retractarea declarației acestui martor în cursul judecății nu poate fi corespunzătoare adevărului, întrucât nu este temeinic motivată, iar din coroborarea tuturor probelor administrate în cursul procesului penal rezultă că ea nu exprima adevărul. O dovada suplimentară că declarația martorului din cursul urmăririi penale exprima adevărul, iar cea din cursul cercetării judecătorești este lipsită de sinceritate, a constituit-o chiar recunoașterea sa în sensul că deși este analfabet, totuși declarația i s-a citit, a fost de acord cu conținutul sau, care s-a și consemnat întocmai, și nu a fost constrâns fizic sau moral sa declare.
Tribunalul a constatat că în drept, fapta inculpatului P.F. de a recruta, transporta și caza la diferite intervale de timp, însă în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada noiembrie 2011 - februarie 2012, părțile vătămate P.R.C. și M.M.C.R. prin inducere în eroare, și anume promisiuni de conviețuire și asigurarea unui loc de muncă, posibilitatea obținerii unor venituri din furturi, abuzând de starea de vulnerabilitate socială, economică și chiar și educațională, dar și prin constrângere fizică și morală - amenințări cu uciderea victimelor sau a rudelor apropiate, părinți și copii - în scopul exploatării lor sexuale - obligarea la practicarea prostituției în diferite cluburi din Frankfurt și Duisburg, Germania, activități săvârșite împreună cu alte persoane, întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni continuate de trafic de persoane (majore) prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a motivat că în ceea ce privește reținerea formei agravate prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 este determinată de contribuțiile pe care alte persoane le-au avut la transportarea, cazarea, constrângerea și exploatarea celor două părți vătămate. Astfel, C.L., zis G. a facilitat constrângerea fizică și morală a părților vătămate, prin supravegherea, comunicarea unor informații despre comportamentul lor, fiind prezent la agresiunile exercitate de inculpat, fără a lua nicio măsură, a asigurat traducerea discuției purtate cu cetățenii albanezi deținători ai clubului din Frankfurt când s-a solicitat suma de 15.000 euro pe care partea vătămată P.R. ar fi remis-o cetățeanului italian. Aceeași persoană a asigurat transportul părților în localitatea Duissburg la domiciliul lui T.D. S-a apreciat că acesta din urmă a asigurat cazarea părților vătămate în locuința sa pentru câteva zile, cunoscând scopul urmărit de inculpat, dovada fiind intenția sa de a cumpăra partea vătămată M.R. Totodată s-a reținut că inculpatul a beneficiat și de ajutorul cetățeanului albanez numit B., care a asigurat cazarea ambelor părți vătămate în clubul sau în scopul practicării prostituției, le supraveghea, furnizând inculpatului informații despre efectele financiare ale activității derulate.
S-a reținut că din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul a acționat față de părțile vătămate prin mijloace care au înfrânt libertatea de voință și conștiință a acestora, atât prin ținerea lor sub strictă supraveghere, fără a avea libertate de mișcare cât și prin violențele exercitate asupra lor, pentru a le inspira temere, în cazul în care s-ar opune exploatării sexuale.
S-a motivat că obligarea părților vătămate la practicarea prostituției a rezultat din totalul probelor administrate în cauza. Declarațiile ambelor părți vătămate care au relatat modul în care inculpatul le-a terorizat fizic și psihic sunt confirmate atât prin cele două rapoarte de constatare medico-legală care au susținut existența unor vătămări ale integrității corporale și sănătății datând din perioada în care acestea s-au aflat în Germania împreună cu inculpatul, dar și din conținutul comunicărilor telefonice și informatice interceptate și înregistrate de organele judiciare atât în perioada când s-a derulat activitatea infracțională, dar și ulterior.
Partea vătămată P.R.C. a comunicat cu inculpatul după data de 15 februarie 2012, fie telefonic, fie pe internet (de pe adresa de messenger "r."), când inculpatul a recunoscut agresiunile fizice și psihice exercitate asupra ei:
F. - R.! (...) tu erai conștientă că meriți și erai conștientă că o să te omor (...)". (convorbire telefonică purtată de inculpatul P.F. cu partea vătămată P.R.C., la data de 05 martie 2012, la ora 16:13:33);
F. (...) Te-am bătut, așa e, te-am bătut (...)
F. - 40 de pumni și 100 de picioare ți-am dat.
F. - Am timp dacă vreau să-ți fac rău. Peste 20 de ani, peste 7 ani, peste 5 săptămâni. Nu știi când dăm ochii unul cu altul.
S-a reținut că în conținutul acestor comunicări inculpatul a recunoscut, fără echivoc violențele pe care le-a exercitat asupra celor două persoane. Astfel, în convorbirea telefonică din data de 05 martie 2012, când partea vătămată P.R. i-a reproșat că "a omorât-o în bătaie", inculpatul nu a negat în niciun mod, ci a încercat să ofere o justificare. În aceeași zi de 05 martie 2012 inculpatul, la ora 22,12, deci în cursul nopții, a mers la domiciliul mamei părții vătămate din comuna D., jud. D., în scop de răzbunare pentru refuzul acesteia de a se întâlni. Acest fapt relevă presiunea deosebită pe care inculpatul o exercita asupra acestei părți vătămate, în împrejurarea în care acesta refuză să discute, cu el, spunându-i că trebuie să își revină după agresiunile suferite, iar inculpatul dorea ca ea să declare în favoarea sa la organele judiciare care îl și interpelaseră. În cursul aceleiași nopți de 05 martie 2012 inculpatul a continuat să facă presiuni asupra lui P.R. și să o amenințe cu represalii dacă va persista în refuzul de a merge la poliție pentru a retrage declarațiile formulate împotriva inculpatului.
Asemenea presiuni fizice și psihice exercitate de inculpat își găsesc rațiunea numai în dorința acestuia de a împiedica aflarea adevărului cu privire la împrejurările în care s-a efectuat deplasarea lor împreună în Germania, și de a oferi o altă variantă activității sale ilegale, deci de a ascunde activitățile de recrutare, transportare, cazare în vederea exploatării prin practicarea prostituției. Această conduită a inculpatului nu și-ar găsi explicația dacă părțile vătămate ar fi practicat prostituția de bunăvoie, astfel cum se susține în apărare.
Reținerea de către inculpat a actelor de identitate ale ambelor părți vătămate constituie o modalitate de împiedicare a libertății de mișcare a acestor persoane, imposibilitatea acestora de a se identifica inclusiv în fața organelor judiciare într-o eventuală reclamație formulată împotriva sa, activități de natură a se circumscrie altor forme de constrângere la care se face referire, din punct de vedere al laturii obiective a infracțiunii, în cuprinsul reglementării din art. 12 din Legea nr. 678/2001. Actele de identitate ale părții vătămate P.R. se aflau în posesia inculpatului și ulterior revenirii în România, astfel cum rezulta din mărturisirea acestuia din conținutul convorbirii telefonice din data de 19 martie 2012.
S-a arătat că distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 și, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 și cea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. este stabilită prin Decizia în interesul legii nr. 16/2007 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că aceasta este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, respectiv de valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele încriminatorii ale celor două legi: în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei, iar în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 329 C. pen., apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență.
S-a reținut că în situația unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin amenințare, violență, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere ori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001.
Atitudinea de negare de către inculpat a acțiunilor agresive de reprimare a libertății fizice și psihice a celor două părți vătămate nu este suficientă pentru reținerea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 C. proc. pen., întrucât, chiar dacă beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să dovedească nevinovăția (art. 66 C. proc. pen.), revenind organelor judiciare sarcina administrării probelor în dovedirea vinovăției acestuia (art. 4, 62, 65 C. proc. pen.), se remarcă existența unui drept și a unei obligații procesuale corelative constând în probarea lipsei de temeinicie a probelor de vinovăție.
S-a reținut că inculpatul, în declarațiile formulate, a negat orice implicare în practicarea actelor de prostituție de către părțile vătămate, mai mult, cu partea vătămată M.M.R. a susținut că doar s-a întâlnit întâmplător în avion și ulterior în Germania, însă această atitudine procesuală este în contradicție chiar cu cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor, întrucât solicitând aplicarea prevederilor art. 329 C. pen., și-a asumat implicit și contribuția la practicarea actelor de prostituție de către părțile vătămate, negând doar actele de agresiune sau constrângere exercitate asupra lor.
La individualizarea pedepsei tribunalul a reținut următoarele: Inculpatul nu a avut o conduită sinceră, a negat săvârșirea infracțiunilor, dar a și încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate prin amenințări adresate părții vătămate P.R. și o înțelegere frauduloasă cu partea vătămată M.M.R., căreia i-a dat bani și un autoturism pentru a-și retracta declarațiile, operațiune intermediată de membrii familiei sale, în special mama sa.
Este o fire violentă, declarațiile martorilor V.R., H.M.C., U.C. și U.G. fiind revelatoare din punct de vedere al agresivității cu care acționează, dorește să cunoască alte persoane, în special femei chiar și prin forță și impunere, iar în situația acestor martori a apelat și la amenințări pentru a-și atinge telul.
A săvârșit infracțiunile în stare de recidivă postexecutorie (art. 37 lit. b) C. pen.) atrasă de o condamnare la o pedeapsă rezultantă de 2 ani aplicată prin Sentința penală nr. 2330 din 14 octombrie 2008 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin nerecurare, pentru săvârșirea unor infracțiuni rutiere - art. 78 alin. (1) și art. 86 alin. (1) din O.U.G. 195/2002. Inculpatul a executat fracția de pedeapsă în intervalul 24 aprilie 2008 - 01 decembrie 2009, dată la care a fost liberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 143 zile.
Inculpatul a fost condamnat în minoritate la o pedeapsă de 2 ani și 3 luni pentru tâlhărie, furt și infracțiuni rutiere, iar ca persoană majoră are o condamnare de 5 ani pentru violare de domiciliu și tentativă de omor.
A fost arestat în Spania pentru vagabondaj, distrugere și furt (în 2002) sau tâlhărie (2007). A fost emis pe numele său un mandat de arestare național pentru tâlhărie, la data de 20 decembrie 2010 - adresa I.G.P.R. - C.C.P.I. - Uniunea Națională Europol nr. 1299109/UNE/IC-l048906-l-9 din 23 august 2012. A fost urmărit național de judecătorul de instrucție nr. 6 din Arganda del Rey/Madrid pentru spargere din locuință (Dosar nr. 1779/07), urmărit local de către judecătorul de instrucție nr. 2 din Tarancon în Dosarul nr. JF/14/08 sau de Judecătorul de instrucție nr. 19 din Madrid 1098/08.
După întoarcerea din Germania, inculpatul a încercat, direct sau prin intermediari, o înțelegere frauduloasă cu P.R.C., i-a adresat amenințări, a exercitat presiuni în încercarea de a o determina să-și reconsidere poziția, să renunțe la o eventuală intenție de a-l trage la răspundere penală pentru faptele sale, acțiuni ce se circumscriu scopului zădărnicirii aflării adevărului:
s.1 (20:46:16 (UTC)): R. mi-ai facut reclamație la politie.
s.1 (20:48:19 (UTC)): cat iau adresa de mata și tot te gasesc
s.1 (20:48:39 (UTC)): ori iau 20 ori 25 esti nebuna si nu te las in pace (comunicare cu P.R.C., alias. R.1, la data de 1 martie 2012 13:49);
s.1 (21:21:29 (UTC)): tu nu intelegi ca m-a chemat garda acolo că am reclamatie de la P.R.
s.1 (21:21:34 (UTC)): ești nebuna.
s.1 (21:22:02 (UTC)): ca decat sa iau 20 de ani fora sat fac nimic sa moara familia mea daca nut smuls inima și iau 25 (comunicare cu P.R.C., alias R. la data de 1 martie 2012 14:26);
r.1 (21:31:16 (UTC)): termino te rog si nu ami mai ameninta familia.
s.1 (21:32:40 (UTC)): acum miai mai facut si reclamatie esti sadica ca nu scapi zau sa iau și o suia de anii
s.1 (21:33:20 (UTC)): nu sti ca în urma mea raman un milion de persoane (comunicare cu P.R.C., alias R. la data de 1 martie 2012 14:38);
s.1 (21:48:01 (UTC)): (...) maine dimineata ma duc la politie daca sant retinut sa moara familia mea in tro ora de nu o muri familia ta sti ca fratemeu are acte de nebun.
s.1 (21:50:50 (UTC)): vino sa mergi cu mine la garda sa dai declaratie inaintea (comunicare cu P.R.C., alias R. la data de 5 martie 2012 14:53);
s.1 (14:16:30 (UTC)): tu crezi ca iau 20 de ani de puscarie si ramai in viata tu su familia (comunicare cu P.R.C., alias R. la data de 6 martie 2012 07:20);
s.1 (14:23:14 (UTC): (...) sa moara framilia mea in seara asta daca nut distrug toata familia
s.1 (14:23:42 (UTC): mut cer nimic decat sa mersem la sarda sa intorci declaratia
s.1 (14:41:12 (UTC)): bn spunei daca vrea sa nu mai am nimic cu ia
s.1 (14:41:22 (UTC)): sami dea 3 mii de euro
s.1 (14:41:28 (UTC): si nu mai am nimic cu ia
În perioada 01 - 02 martie 2012 partea vătămată îi reamintește inculpatului că "a trăit destul în teroare (...) nu mi-ai dat șansa sa fug din teroarea ta", și își exprima dorința de a trăi liniștită, fără a se mai ascunde de inculpat. Aceste convorbiri exprimă agresivitatea de care este capabil inculpatul, dorința acestuia de a se răzbuna și de a-și impune dorința cu orice preț.
Instanța de fond a reținut că principiul individualizării sancțiunilor de drept penal privește deopotrivă stabilirea și aplicarea acestor sancțiuni, precum și adaptarea acestora în funcție de gradul de pericol social al faptei, de periculozitatea făptuitorului.
Pedeapsa, pe lângă funcția de constrângere pe care o exercită asupra inculpatului, îndeplinește și funcția de exemplaritate și de reeducare a acestuia, pedeapsa fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale acestuia.
Funcția de exemplaritate a pedepsei se manifestă și decurge din caracterul ei inevitabil atunci când a fost săvârșită o infracțiune.
Individualizarea judiciară a pedepsei și a modului ei de executare trebuie să aibă în vedere toate criteriile referitoare la dispozițiile dreptului penal general, limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al faptei comise, persoana infractorului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Astfel la individualizarea pedepsei instanța a luat în considerare criteriile generale de individualizare prevăzute în dispozițiile art. 72 C.