ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1794/2014

Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul F.C. împotriva deciziei penale nr. 131/P din 11 noiembrie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 304 din 9 august 2013, Tribunalul Constanța a reținut dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen. anterior și în baza art. 174-art. 175 lit. i) C. pen. anterior cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul F.C., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, pentru infracțiunea de omor calificat, la pedeapsa de 19 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul F.C. pentru infracțiunea de port fără drept în locurile și împrejurimile în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului sau a altor obiecte anume confecționate pentru tăiere, la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art. 61 C. pen. anterior, s-a dispus revocarea restului rămas neexecutat de 268 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 558 din 30 mai 201 a Judecătoriei Constanța și s-a dispus contopirea acestuia cu fiecare din pedepsele aplicate, în final rezultând în urma contopirii pedepsele de 19 ani și 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior, au fost contopite pedepsele astfel rezultate de 19 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior și 1 an închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 19 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior. Pedeapsa principală s-a dispus a fi executată în regim de detenție, în conformitate cu dispozițiile art. 57 C. pen. anterior. În baza art. 71 C. pen. anterior, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

anterior pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen. anterior, s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 8 ianurie 2013 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. anterior, s-a menținut starea de arest a inculpatului F.C. S-a constatat că numita A.N. nu a formulat pretenții civile în cauză. În baza art. 118 lit. b) C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea bunurilor din coletul ce conține un cuțit și un spray iritant lacrimogen ridicat la data de 21 decembrie 2012, din coletul ce conține un cuțit, din coletul ce conține un cuțit, din coletul ce conține un cuțit, din coletul ce conține o bâtă din material lemnos, din coletul ce conține un pantalon din blugi de culoare albastra, ce urmează să fie distruse la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 109 alin. (4) C. proc. pen. anterior, s-a dispus restituirea către inculpatul F.C. a următoarelor bunuri, la data rămânerii definitive a prezentei: coletul conținând un fes, coletul conținând gheată picior drept de culoare neagră, coletul conținând gheată picior stâng de culoare neagră. În baza art. 109 C. proc. pen. anterior, s-a dispus a fi atașate la dosar următoarele obiecte: coletul conținând o geacă din fâș matlasată; coletul conținând un pantalon de blugi; coletul conținând depozit subunghial ridicat de la mâna dreaptă inculpatului; coletul conținând depozit subunghial ridicat de la mâna stângă a inculpatului; coletul conținând urma biologică de culoare brun-roșcat; coletul conținând proba biologică ridicată prin transfer de la victimă; coletul conținând depozit subunghial ridicat prin tăierea unghiilor victimei.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpatul F.C., la eliberarea din penitenciar, a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J. În baza art. 189 C. proc. pen. anterior, s-a dispus ca onorariul de avocat din oficiu pentru faza cercetării judecătorești, în sumă de 300 RON, în favoarea doamnei avocat C.C.T. și onorariu avocat din oficiu din faza de urmărire penala în cuantum de 400 RON pentru domnul avocat V.C., să fie decontate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. anterior, a fost obligat inculpatul F.C. la plata sumei de 1.800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Constanța a reținut următoarele: La data de 1 aprilie 2013 pe rolul Tribunalului Constanța s-a înregistrat cauza cu nr. 3643/118/2013 privind pe inculpatul F.C., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr. 17/P/2013 din data de 28 martie 2013, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 174-art. 175 lit. i) C. pen. anterior și art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior. În fapt, s-a reținut în esență, că la data de 7 ianuarie 2013, în jurul orelor 18:30, inculpatul F.C.

a aplicat mai multe lovituri, dintre care unele cu un cuțit, părții vătămate L.S.G., cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia, ca urmare a unei anemii acute grave consecutive unei hemoragii externe grave, prin secțiune dublă arteră popilitee dreaptă și la data de 21 decembrie 2012, orele 03:45, inculpatul a fost depistat la intersecția bulevardului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray cu gaz iritant lacrimogene, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat, prevăzute de art. 174-art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

anterior și portul fără drept în locurile și împrejurimile în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice, prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

În susținerea actului de inculpare au fost avute în vedere următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto; procesele-verbale de examinare planșă foto a hainelor purtate de inculpat și raportul medico-legal de necropsie a cadavrului; planșă foto; declarație parte vătămată; declarații martori; confruntări; declarații inculpat. În faza cercetării judecătorești au fost audiați: inculpatul și martorii din lucrări, iar mama victimei A.N. a arătat că nu se constituie parte civilă. Din materialul probator de la dosarul cauzei a rezultat că atât inculpatul F.C., cât și victima L.S.G. fac parte din rândul oamenilor străzii, de pe raza municipiului Constanța, aceștia făcând parte fiecare din câte un grup, ce se aflau unul cu altul în relații de prietenie, cunoscându-se și între ei.

Cei ce făceau parte din grupul inculpatului, locuiau într-o canalizare situată în apropierea punctului termic din zona Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, dintre aceștia făcând parte, pe lângă inculpat, martorii C.M., A.A.A., N.M., P.G.F., G.C.V., C.M.S. și A.M. Numiții A.A.A., P.G.F. și G.C.V. erau minori, cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani. Din grupul victimei L.S.G., zis „G.N.” făceau parte martorii B.M., S.L.C., C.M.C. și S.G. În ultima perioadă, între victimă și inculpat s-a creat o stare conflictuală pe motiv că aceștia, în calitatea lor de lideri de grup, încercau să atragă membri din celălalt grup, pentru a-i folosi în obținerea de foloase materiale, prin cerșit, muncă ori furturi mărunte din piețe ori magazine.

În aceste împrejurări, imediat după anul nou, victima pe motiv că l-ar fi agresionat pe minorul P.G.F. și pe martora A.M., a luat hotărârea de a se deplasa la canalizarea folosită de victimă și, la data de 6 ianuarie 2013, în jurul orelor 18:30, a dat cu spray iritant în această încăpere și în momentul în care cei din interior au intenționat să iasă la suprafață, cu un baston metalic inculpatul l-a agresionat pe martorul C.M.C., aplicându-i o lovitură cu acel baston, la nivelul capului, după care a fugit. În aceleași împrejurări, inculpatul F.C., la data de 7 ianuarie 2013, în jurul orelor 18:30, dar de această dată însoțit de minorii P.G.F. și G.C.V., s-a deplasat din nou la canalizarea folosită ca și adăpost de către victimă și de către unii dintre martori, fiind înarmat cu o bâtă tip baseball și cu un cuțit.

Inculpatul a pătruns în canalizare, urmat de minorul P.G.F. și a lovit victima cu bâta la nivelul capului, determinând căderea acesteia la nivelul solului, după care s-a năpustit asupra celui căzut și i-a aplicat mai multe lovituri cu acel cuțit, la nivelul picioarelor. La data de 25 martie 2013 Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța a înaintat raportul medico-legal de necropsie, din care a rezultat că moartea numitului L.S.G. a fost violentă, ea s-a datorat anemiei acute grave, consecutivă unei hemoragii externe grave prin secțiune parțială dublă de arteră poplitee dreaptă. Leziunile de violență de la nivelul membrului inferior drept au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, cu lățimea lamei maxim 3 cm pe o direcție orizontală din lateral spre medial și au legătură directă cu cauza morții.

Leziunile de violență de la nivelul feței și toracelui posterior au putut fi produse prin lovire cu corp dur în timpul vieții, sunt minore și nu au legătură cu cauza morții. Leziunile pot data din 17 ianuarie 2013, moartea poate data de circa 14 ore, în sângele aparținând grupului sanguin 0 nu s-a constatat alcool, iar în urină nu s-a constatat prezența drogurilor. Din declarațiile martorilor oculari B.M., S.L.C., C.M.C., S.G. și P.G.F. a rezultat că inculpatul, în premomentele și în timpul agresiunilor exercitate asupra victimei, i-a adresat acesteia injurii, cuvinte indecente și amenințări cu moartea, rămânând insensibil la rugămințile victimei de a nu o mai lovi și a creat o stare de teamă și tensiune pentru ceilalți martori oculari ce se aflau în canalizare, cu excepția minorului care îi era „așa-zis” partener, dar și acesta, la rândul său, a precizat că a rămas indignat de violența și agresivitatea autorului.

Tot din declarațiile martorilor oculari, a rezultat că acțiunea violentă a inculpatului asupra victimei a durat aproximativ 10 minute, după care a abandonat victima, fugind. Martorii precizați mai sus, cu excepția minorului, dar ajutați și de martorii S.I. și C.M.S. au scos victima din canalizare și, împreună cu cetățenii din zonă, au sesizat serviciul de urgență care a transportat victima spre spital, unde a decedat. Fiind sesizate organele de cercetare penală și dispunându-se măsuri operative de către echipa de cercetare la fața locului, în jurul orelor 21:00 a fost identificat inculpatul și condus la sediul autorităților pentru cercetări. Cu această ocazie, pe bocancii purtați de către inculpat s-au identificat pete de culoare brun-roșcat ce păreau a fi de sânge, motiv pentru care s-a dispus ridicarea acestora în vederea exploatării urmelor din punct de vedere criminalistic.

A fost identificată martora A.M., de la care s-a stabilit că inculpatul i-a dat geaca cu care acesta fusese îmbrăcat în timpul comiterii faptei, ce la rândul ei conținea pete de culoare brun-roșcat și a condus membrii echipei de cercetare la o pubelă de gunoi aflată pe una dintre aleile din apropierea gurii de canal folosită drept locuință de inculpat și alții, loc unde aceasta a declarat că inculpatul a ascuns perechea de pantaloni blugi cu care fusese îmbrăcat în timpul comiterii faptei și, întrucât era purtătoare de pete de culoare brun-roșcat, a luat hotărârea de a le ascunde realizând că poate fi căutat de autorități. În acest context, a fost identificată o pereche de pantaloni blugi ce prezentau urme de culoare brun-roșcat.

În sarcina inculpatului F.C. s-a reținut și faptul că, la 21 decembrie 2012 a fost depistat de către lucrătorii secției 1 poliție în jurul orelor 03:45, la intersecția bulevardului T. cu strada N.I., în timp ce se afla cu prietenul său N.N., ocazie cu care s-a găsit asupra inculpatului în buzunarul din partea stângă a hainei cu care era îmbrăcat, un cuțit în lungime de 22 cm având lungimea lamei de 12 cm și mânerul de aproximativ 10 cm, despre care inculpatul a precizat că l-ar fi achiziționat cu ceva timp în urmă, prin cumpărare din Bazarul „I.” și-l deținea pentru a se apăra de dușmani. De asemenea, asupra sa s-a găsit și un spray cu gaze iritant-lacrimogen, bunuri ce au fost ridicate de către lucrătorii de poliție și se află la dosarul cauzei.

Faptele inculpatului au fost dovedite cu mijloacele de probă administrate în cauză. Astfel, în cuprinsul declarațiilor date, inculpatul F.C. a precizat că nu cunoaște victima, nu a avut discuții cu aceasta, nu s-a dus în zona T.3 din Constanța pentru a se bate cu vreun băiat care locuiește în canal, însă acei băieți au dat vina pe el, deși în realitate victima a fost bătută de frații C. Inculpatul nu-și explică de ce alte persoane au declarat că el a bătut victima, susținând că nu avea decât hainele cu care era îmbrăcat și nu a dat nicio geacă lui A.M. Martora C.M. a arătat ca îl cunoștea pe inculpat de pe stradă și doi minori care umblau de obicei cu inculpatul au spus ca acesta ar fi lovit și omorât pe cineva.

A menționat că îl cunoștea și pe cel care a murit, sub porecla de G.N.l. În cuprinsul declarațiilor date, martora B.M. a precizat că, cu o seară înainte de incident, a venit o fată care s-a plâns că a fost bătută și i-a spart dintele, iar inculpatul și B.M. s-au luat la bătaie în autobuz. A doua seară, inculpatul a venit înarmat cu un cuțit și o bâtă de baseball, împreună cu doi minori pe care nu-i cunoștea, au intrat în canal, inculpatul a dat cu spray paralizant apoi a dat fără milă în G.N.l, pe care l-a lovit cu un cuțit. A intrat în canal încercând să-l ajute însă din cauza loviturilor de cuțit acesta a murit. Frații C. l-au scos din canal pe G.N.l și au încercat să-l ajute. A văzut că inculpatul avea un cuțit în mână, care se închide.

Martorul S.G. a relatat că a mers seara la groapa de gunoi din zona T.3 și a văzut că era un scandal, unde se bătea inculpatul și cu G.N., însă nu a stat să vadă ce s-a întâmplat cu G.N. A văzut că era întins și avea sânge la picior. Martorul S.I. a relatat că nu cunoștea persoanele însă în timp ce se afla în zona T.3 a văzut un băiat mai mare și alți băieți mai mici care fugeau și o persoană, M., care îi dădea ajutor unui băiat. În cuprinsul declarațiilor date, martora A.M. a arătat că a vorbit cu inculpatul deoarece acesta o văzuse bătută și a întrebat-o ce i s-a întâmplat. A văzut că au intrat mai mulți în canal, fără să știe cine l-a lovit pe cel decedat; inculpatul a văzut ca i-a dat o palmă, apoi acesta, împreună cu alți 2-3 copii mici a plecat de acolo.

A văzut cum G.N. a țipat când a fost lovit cu briceagul în picior, însă acest lucru a fost făcut de copiii mai mici. Pentru că îi era frig, a luat geaca lui F.C., ce a fost luată apoi de poliție. G.N. era rău, însă inculpatul era un băiat de treabă. Martorul P.G.F. a relatat că de la poliție a aflat că P.G.F. l-a lovit pe L.S.G. cu un cuțit, nu a stat sa vadă cum l-a scos din canal pe cel lovit, însă l-a auzit cum țipa, iar pe inculpat l-a văzut că avea un cuțit asupra lui. În declarația dată, martorul G.C.V. a susținut că inculpatul prinsese ură pe victimă, pentru că aceasta îl lovise într-o anumită împrejurare cu pumnul, apoi într-o seară, după ce consumase aurolac, s-au dus împreună la o canalizare, iar inculpatul a intrat peste cei care locuiau în ea.

Cu ei a mai mers un băiat, dar fără să știe ce se va întâmpla. Ajungând acolo, F.C. a intrat în canal, apoi a auzit țipete de ajutor, că îl omoară. Nu a mai stat până a ieșit inculpatul din canal, nu știe ce s-a întâmplat. G.N. era rău, iar inculpatul era bun, până se droga, atunci devenind agresiv. Martorul S.L.C. a susținut că locuia în canal, împreună cu victima, cu o femeie și un alt băiat, iar într-o seară a venit inculpatul însoțit de un copil, l-a atacat pe G. cu o bâtă, după care l-a înjunghiat de 7-8 ori cu un cuțit în picioare, deși victima i-a cerut să plece pentru că era rănită, însă inculpatul l-a mai lovit apoi a plecat. În declarația dată în faza de urmărire penală, martorul C.M.C.

a arătat că se afla în canalizare împreună cu S.L.C., iar la un moment dat cineva a dat cu un spray în canalizare, a fost lovit cu o bâtă în cap, apoi a fugit, însă a reușit să afle ca acela se numește F.C. În seara zilei de 7 ianuarie 2013 se afla în canalizare împreuna cu S.L.C. și L.S.G., la un moment dat a auzit niște zgomote caracteristice unui conflict, apoi în canalizare a intrat un tânăr ce se numea C.M.S., care a lovit victima cu o bâtă în cap, apoi a intrat F.C. care avea în mână un briceag cu o lamă de 20 cm și a lovit victima în zona picioarelor și îi spunea ca îl omoară, iar acesta îl implora să nu-l mai lovească și le cerea celor prezenți să intervină ca să-l scape. După plecarea agresorilor, victima striga că îi curge mult sânge, nu mai putea vorbi prea bine.

C. nu a fugit cu grupul agresorilor, dimpotrivă chiar i-a ajutat pe aceștia să scoată victima din canalizare. Totodată, faptele inculpatului au fost dovedite și cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului; planșe foto, corpuri delicte ce au fost fotografiate, cum ar fi îmbrăcămintea inculpatului de la data depistării, geaca ridicată de la A.M. și care aparținea inculpatului, prezentând urme de sânge; raportul de constatare medico-legală de necropsia cadavrului nr. 23/A13/2013 al Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța din care rezultă că moartea numitului L.S.G.

a fost violentă, ea s-a datorat anemiei acute grave, consecutivă unei hemoragii externe grave prin secțiune parțială dublă de arteră poplitee dreaptă; leziunile de violență de la nivelul membrului inferior drept au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor-înțepător posibil cuțit cu lățimea lamei maxim 3 cm pe o direcție orizontală din lateral spre medial și au legătură directă cu cauza morții; leziunile de violență de la nivelul feței și toracelui posterior au putut fi produse prin lovire cu corp dur în timpul vieții, sunt minore și nu au legătură cu cauza morții; leziunile pot data din 17 ianuarie 2013, moartea poate data de circa 14 ore, în sângele aparținând grupului sanguin 0 nu s-a constatat alcool, iar în urină nu s-a constatat prezența drogurilor; procesul-verbal de depistare a inculpatului încheiat de organele de politie la data de 21 decembrie 2012 din care a reieșit că inculpatul a fost depistat la intersecția bulevadrului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit cu o lungime de 22 cm, având lungimea lamei de 12 cm și un spray iritant lacrimogen, despre care a declarat că le-ar putea folosi împotriva dușmanilor; declarația mamei victimei A.N., din faza de judecată, în care a arătat că nu se constituie parte civilă.

Având în vedere toate probele administrate în cauză, Tribunalul Constanța a apreciat ca negarea faptei de către inculpat nu poate avea relevanță în cauză, din moment ce atâtea persoane prezente la locul faptei îl plasează în câmpul infracțional, ca fiind persoana care în mod activ s-a implicat în lovirea victimei cu un cuțit în picioare de mai multe ori, leziuni ce în final au condus la deces, existând legătură de cauzalitate între aceste leziuni produse de inculpat cu cuțitul și rezultatul grav înregistrat ulterior. Chiar dacă s-ar lua în calcul și ipoteza că și altă persoană ce îl însoțea pe inculpat a lovit victima, acest aspect nu ar putea influența favorabil situația juridică a inculpatului, atâta timp cât lovirea cu un alt corp contondent nu ar fi condus la deces, dimpotrivă loviturile descrise de martori ca fiind aplicate de inculpat și confirmate de raportul de constatare medico-legală au condus la producerea decesului victimei.

În drept, fapta inculpatului F.C. care, la data de 7 ianuarie 2013, în jurul orelor 18:30, a aplicat mai multe lovituri, dintre care unele cu un cuțit, părții vătămate L.S.G., cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia, ca urmare a unei anemii acute grave consecutive unei hemoragii externe grave, prin secțiune dublă arteră popilitee dreaptă și la data de 21 decembrie 2012, orele 03:45 a fost depistat la intersecția bulevardului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray cu gaz iritant lacrimogene, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat, prevăzut de art. 174-art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

anterior și portul fără drept În locurile și împrejurimile în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice, prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

Din perspectiva laturii subiective, s-a apreciat că inculpatul a săvârșit fapta de omor calificat cu intenție directă, întrucât prin modalitatea acțiunii sale violente și-a dat seama de caracterul său nejustificat și de faptul că, prin comiterea ei va produce victimei o vătămare ce o poate ucide, rezultat pe care l-a urmărit având în vedere natura obiectului vulnerant folosit (cuțit) și locul aplicării loviturilor. În ceea ce privește acțiunea civilă, partea vătămată A.N., mama victimei, a declarat că nu înțelege să se constituie parte civilă în proces. Pe baza tuturor probelor administrate în cauza instanța a reținut că fapta există, a fost comisă de inculpat, cu forma de vinovăție prevăzută de lege, motiv pentru care s-a dispus condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege.

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art. 72 C. pen. anterior, limitele de pedeapsă prevăzute în partea speciala a C. pen. anterior, modalitatea concretă de comitere a faptei, constând în lovirea unei persoane cu un cuțit de mai multe ori în picioare, ce a determinat sângerări masive, care în final au condus la deces, motivul fiind acela de a-i aplica o corecție victimei, ca urmare a unei stări conflictuale preexistente, rezultatul produs, respectiv decesul unei persoane tinere de 28 de ani, fapta fiind comisă în public, în prezența mai multor persoane, dintre care unele persoane erau minore. S-a avut în vedere că inculpatul, anterior comiterii acestei fapte, a mai fost depistat în public purtând asupra sa un cuțit, despre care a și declarat ca îl purta pentru a se apăra de dușmani, lucru ce s-a dovedit ulterior a fi real, doar că acesta a fost folosit în scop de atac și nu de apărare.

Instanța a avut în vedere și datele ce caracterizează persoana inculpatului, care deși are doar vârsta de 24 de ani, nu are ocupație, nu are loc de muncă, duce un trai parazitar, locuind în canalizări ale orașului Constanța, a mai intrat în conflict cu legea penală, fiind recidivist, anterior fiind condamnat de 10 ori la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de furt calificat, ultima condamnare de 2 ani închisoare a fost aplicată prin sentința penală nr. 558 din 30 mai 2011 a Judecătoriei Constanța și a executat pedeapsa în intervalul 29 martie 2011-3 iulie 2012, când a fost liberat condiționat cu un rest rămas neexecutat de 268 de zile. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul F.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Cauza a fost înregistrată sub același număr la Curtea de Apel Constanța. În susținerile orale, apelantul inculpat, prin apărător din oficiu, a solicitat achitarea potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior, întrucât nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii dedusă judecații, în raport de declarațiile contradictorii ale martorilor audiați în cauză. Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale nr. 304 din 9 august 2013 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul penal nr. 3643/118/2013, prin prisma criticilor aduse de inculpat, precum și din oficiu, în condițiile art. 371 alin. (1), alin. (2) C. proc. pen. anterior, Curtea de Apel Constanta a constatat că apelul formulat de inculpatul F.C.

este nefondat. Astfel, s-a apreciat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, vinovăția inculpatului în forma cerută de lege pentru infracțiunea consumată, respectiv intenția, dând faptei comisă de acesta încadrarea juridică corespunzătoare probatoriului administrat, confirmând rechizitoriul. În ceea ce privește situația de fapt, curtea a observat că atât organul de urmărire penală, cât și instanța de fond au reținut corect și complet împrejurările în care s-a săvârșit fapta și au realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cele două faze ale procesului penal. În mod corect a reținut prima instanță că, la data de 7 ianuarie 2013, înjurai orelor 18:30 inculpatul F.C.

a aplicat mai multe lovituri, dintre care unele cu un cuțit, părții vătămate L.S.G. cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia, ca urmare a unei anemii acute grave consecutive unei hemoragii externe grave, prin secțiune dublă arteră popilitee dreaptă și la data de 21 decembrie 2012, orele 03:45 a fost depistat la intersecția bulevadrului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray cu gaz iritant lacrimogene.

În acest sens, s-a apreciat ca fiind relevante mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv: declarațiile inculpatului F.C., declarațiile martorilor C.M., B.M., S.G., S.I., A.M., P.G.F., G.C.V., S.L.C., C.M.C., coroborate cu procesul-verbal de cercetare la fata locului, planșele foto, raportul de constatare medico-legală de necropsia cadavrului nr. 23/A13/2013 al Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța, procesul-verbal de depistare a inculpatului încheiat de organele de poliție la data de 21 decembrie 2012 din care reiese că inculpatul a fost depistat la intersecția bulevardului. T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit cu o lungime de 22 cm, având lungimea lamei de 12 cm și un spray iritant lacrimogen, despre care declara că le-ar putea folosi împotriva dușmanilor, declarația mamei victimei A.N., din faza de judecată, în care a arătat că nu se constituie parte civilă.

În mod corect Tribunalul Constanța a înlăturat ca nesinceră declarația inculpatului, câtă vreme din probele administrate în cauză, a rezultat mai presus de orice dubiu că inculpatul este autorul faptei deduse judecății, având în vedere că martorii audiați în cauză l-au văzut la locul faptei, când acesta a lovit victima cu un cuțit în picioare de mai multe ori, cauzându-i leziuni care au condus în final la deces. Constatând incidența dispozițiilor art. 345 alin. (2) C. proc. pen. anterior, în sensul că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, întemeiat prima instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat prevăzut de art. 174-art.

175 lit. i) C. pen. anterior și port fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, boxului sau alte obiecte anume confecționate pentru tăiere, prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată. Față de pedeapsa de 2 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 558 din 30 mai 2001 a Judecătoriei Constanța, în mod corect prima instanța a dispus revocarea restului rămas neexecutat de 268 zile, reținând comiterea faptei în stare de recidivă posteondamnatorie. Referitor la individualizarea pedepsei, Curtea de Apel Constanța a observat că pedeapsa rezultantă de 19 ani închisoare, aplicată inculpatului, se înscrie în coordonatele individualizării legale și răspunde tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

anterior. La stabilirea acestei pedepse, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare, respectiv de dispozițiile părții generale ale C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a C. pen. pentru infracțiunea de omor calificat și de limitele de pedeapsă cuprinse în legea specială pentru infracțiuni la Legea nr. 61/1991, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, dar și de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează și agravează răspunderea penală.

Curtea de Apel Constanța a constatat că, pe lângă gradul de pericol social generic al infracțiunilor săvârșite determinate de importanța valorii sociale ocrotite, de subliniat este gradul de pericol social concret foarte ridicat al faptei de omor calificat, dat de circumstanțele reale arătate, ce au evidențiat o agresivitate din partea inculpatului, de modul și mijloacele folosite, înarmat cu un cuțit, l-a lovit de mai multe ori în zone vitale, de rezultatul produs, provocarea unor leziuni ce au condus în scurt timp la deces, dar și de datele ce caracterizează persoana inculpatului, cunoscut cu antecedente penale și cu conduită nesinceră în cursul procesului penal. În cauză, curtea a constatat că pedepsele aplicate au fost corect dozate, conformându-se scopului și finalităților impuse de dispozițiilor art. 52 C. pen.

anterior, acelea de măsură reală de constrângere, de reeducare a inculpatului și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către acesta. Pentru toate aceste elemente, Curtea de Apel Constanța a constatat că sentința penala apelată este legală și temeinică, neexistând motive de refomare a acesteia, nici chiar sub aspectul celor care pot fi invocate din oficiu în favoarea inculpatului. Drept urmare, prin decizia penală nr. 131/P din 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza art. 379 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. anterior, a respins, ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat F.C. împotriva sentinței penale nr. 304 din 9 august 2013 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosar nr. 3643/118/2013.

În baza art. 383 alin. (1 1 ) C. proc. pen. anterior în referire la art. 350 C. proc. pen. anterior și art. 160 b alin. (3) C. proc. pen. anterior, a fost menținută starea de arest a inculpatului F.C. În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. anterior, s-a dedus arestul preventiv pentru inculpatul F.C. de la 9 august 2013 la zi. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. anterior, a fost obligat apelantul inculpat F.C. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 400 RON. În temeiul art. 189 C. proc. pen. anterior, onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 RON s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocat M.B.T. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul F.C.

În cuprinsul memoriului olograf depus la dosar, acesta a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 8 C. proc. pen. anterior, în sensul că nu a fost efectuată expertiza psihiatrică a inculpatului în cazurile și în condițiile prevăzute de art. 117 alin. (1) și alin. (2), precum și cazul prevăzut de pct. 20 al art. 385 9 C. proc. pen., cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile. Apărătorul recurentului inculpat, în motivarea recursului, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv a dispozițiilor art. 5 C. pen., în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 cu referire la art. 175 lit. i) C. pen. anterior cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

anterior în infracțiunea prevăzută de art. 188 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior, precum și din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior în infracțiunea prevăzută de art. 372 alin. (1) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior. Ca efect al admiterii recursului a solicitat și redozarea pedepsei. Cu privire la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior a solicitat aplicarea dispozițiilor noului C. pen., respectiv art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., urmând a se dispune interzicerea acestor drepturi pe o perioadă cât mai scurtă.

Apărătorul nu și-a încadrat criticile în vreunul din cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 C. proc. pen. anterior. Analizând calea de atac declarată în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele: Având în vedere că în cursul soluționării recursului a intrat în vigoare un nou C. proc. pen., în cauză sunt incidente dispozițiile tranzitorii din art. 12 din Legea nr. 255/2013, potrivit cărora recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi (Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., în vigoare începând cu data de 1 februarie 2014) declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs.

Drept urmare, față de data pronunțării deciziei atacate, respectiv 11 noiembrie 2013, în speță sunt aplicabile prevederile C. proc. pen. anterior, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013. Mai trebuie precizat că, în conformitate cu prevederile stricte ce reglementează calea de atac a recursului și care limitează atât posibilitatea atacării hotărârilor cât și posibilitatea examinării în totalitate a cauzei de către instanța de control judiciar, Înalta Curte va proceda la soluționarea recursului doar prin analiza cauzei în limita cazurilor de casare care au fost invocate și în măsura în care criticile formulate se încadrează în aceste cazuri, precum și prin luarea în considerare a cazurilor de casare care, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., pot fi avute în vedere din oficiu. Instanța de recurs nu va putea să reanalizeze mijloacele de probă și să stabilească o altă situație de fapt decât cea stabilită prin hotărârile atacate, examenul său urmând să aibă în vedere doar chestiunile de drept. Cazurile de casare prevăzute de art. 385 pct. 8 C. proc. pen. anterior, când nu a fost efectuată expertiza psihiatrică a inculpatului în cazurile și în condițiile prevăzute de art. 117 alin. (1) și alin. (2) și de art. 385 pct. 20 C. proc. pen. anterior, când a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. Conform art. I pct. 14 și pct. 16 din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc.

civ. au fost abrogate cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 8 și pct. 20 C. proc. pen. anterior, așa încât Înalta Curte nu mai poate cenzura hotărârile atacate pe aceste motive. Criticile cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile Recurentul inculpat a criticat decizia cu privire la la aplicarea legii penale mai favorabile, solicitând aplicarea unei sancțiuni în limitele prevăzute de C. pen. în vigoare. În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile instanța de recurs nu poate să facă o nouă individualizare a sancțiunii, fiind obligată să reducă proporțional sancțiunea stabilită de instanța de apel (către minimum, mediu, sau maximul special), în raport de limitele prevăzute de legea nouă (către minimum, mediu sau maximul special).

Astfel, în aplicarea legii penale mai favorabile, instanța de recurs nu poate stabili o sancțiune către minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanța de apel a stabilit aceeași sancțiune către maximul special prevăzut de legea veche, așa cum nu este posibilă nici situația inversă. În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile, instanța de recurs constată că este în prezența situației descrise de art. 5 C. pen. și anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei. Astfel, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei se realizează în conformitate cu dispozițiile art. 5 C. pen. în vigoare (Legea nr. 286/2009) potrivit căruia: „(1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.” Conform art. 15 alin. (2) din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Drept urmare, principiul activității legii penale, prevăzut de art. 10 C. pen. anterior, dar și de art. 3 C. pen. în vigoare, are ca excepții retroactivitatea legii penale, respectiv ultraactivitatea legii penale mai blânde.

Rezultă, astfel, că aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 5 mai sus menționat este incidență în situații tranzitorii, caracterizate printr-o succesiune a legilor penale intervenită de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, când ia naștere raportul juridic penal de conflict și până la soluționarea definitivă a cauzei. În speță, suntem într-o asemenea situație, deoarece după comiterea infracțiunii și mai înainte de judecarea definitivă a cauzei, la data de 1 februarie 2014, a intrat în vigoare un nou C. pen., ce a dus modificări substanțiale, care pot influența soluția ce poate fi pronunțată în cauză. Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele: În examinarea legii incidente cu privire la acuzația formulată față de recurent, instanța de recurs urmează să analizeze: a) Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat.

În examinarea acestui criteriu, instanța verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă cu privire la încadrarea juridică; b) Consecințele produse de acuzație cu privire la condițiile de tragere la răspundere penală și regimul sancționator, care se aplică ținând cont de toate instituțiile de drept penal incidente într-o cauză, care concură la stabilirea tratam entului juridic aplicabil. Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infr-acțiuniipentru care este acuzat. Examinarea încadrării juridice dată faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară pentru a verifica dacă abrogarea sau modificarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare.

Potrivit art. 4 C. pen., „Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.” Aprecierea intervenției legii de dezincriminare se face in concreto, în sensul că vorbim de o dezincriminare atunci când, în raport de legea nouă, fapta concretă comisă de inculpat nu mai atrage răspunderea penală. Cu alte cuvinte, suntem în prezența legii de dezincriminare în două situații: a) atunci când legea nouă suprimă o incriminare, aceasta nemaiavând un corespondent în legea nouă; nu există însă o dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de o altă normă C. pen.

sau din legislația specială sau este acoperit de o incriminare generală existentă; b) în ipoteza în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile impuse de acesta.

Conform dispozițiilor art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, în vigoare la data săvârșirii faptei, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, portul, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice.

Prin art. 39 al Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. a fost abrogat art. 2 al Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată. C. pen. actual incriminează portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase în cuprinsul art. 372. Astfel, în alin. (1) al art. 372 C. pen., se prevede că fapta de a purta fără drept, la adunări publice, manifestări cultural sportive, în locuri special amenajate și autorizate pentru distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun: a) cuțitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, înțepare sau lovire; b) arme neletale care nu sunt supuse autorizării ori dispozitive pentru șocuri electrice; c) substanțe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

În alin. (2) al aceluiași articol se prevede că folosirea, fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri de distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun a obiectelor sau substanțelor prevăzute în alin. (1) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Alin. (3) al articolului menționat prevede că portul, fără drept, al obiectelor sau substanțelor prevăzute în alin. (1) în sediul autorităților publice, instituțiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spațiile rezervate desfășurării procesului electoral se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă. Verificarea incidenței legii de dezincriminare, chiar dacă se face pe baza unei aprecieri in concreto, nu presupune administrarea de noi probe, evaluarea fiind realizată pe baza datelor reținute de instanțele de fond și apel.

Astfel, Înalta Curte constată că în sarcina inculpatului F.C. s-a reținut că la data de 21 decembrie 2012, orele 03:45, a fost depistat la intersecția bulevardului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray cu gaz iritant lacrimogene, apreciindu-se că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată. Se observă că elementul material al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului a fost modificat, în cuprinsul art. 372 alin. (1) C. pen. reținându-se că fapta de a purta fără drept, cuțitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, înțepare sau lovire trebuie săvârșită la adunări publice, manifestări culturalsportive, în locuri special amenajate și autorizate pentru distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun.

Totodată, în alin. (2) al art. 372 C. pen. se menționează că folosirea, fără drept, a obiectelor sau substanțelor prevăzute în alin. (1), trebuie să aibă loc la adunări publice, manifestări cultural sportive, în locuri de distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun, iar în alin. (3) al aceluiași articol se prevede că portul, fără drept, al obiectelor sau substanțelor prevăzute în alin. (1) trebuie să se realizeze în sediul autorităților publice, instituțiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spațiile rezervate desfășurării procesului electoral. Prin urmare, fapta inculpatului F.C., constând în aceea că la data de 21 decembrie 2012, orele 03:45, a fost depistat la intersecția bulevardului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray cu gaz iritant lacrimogene, a fost dezincriminată, legea nouă adăugând condiții suplimentare cu privire la locul săvârșirii faptei, condiții care nu sunt întrunite în speță.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, conform art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. coroborat cu art. 3 din Legea nr. 187/2012, va dispune achitarea inculpatului F.C. în legătură cu săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991. Consecințele produse de acuzație cu privire la condițiile de tragere la răspundere penală și regimul sancționator, care se aplică ținând cont de toate instituțiile de drept penal incidente într-o cauză, care concură la stabilirea tratamentului juridic aplicabil În vederea stabilirii și aplicării legii penale mai favorabile, în doctrina penală și practica judiciară s-au stabilit criterii de determinare a legii penale mai favorabile în raport de situația juridică concretă a inculpatului.

Condițiile de incriminare, urmărire sau de judecată din legi penale succesive sunt examinate în legătură cu toate consecințele pe care le atrage încadrarea juridică potrivit uneia sau celeilalte legi cu toate consecințele pe care le prevede, cu excluderea absolută a celeilalte legi. Pentru ca, din mai multe legi penale apărute succesiv în raport cu momentul săvârșirii unei infracțiuni să se identifice o lege penală mai favorabilă trebuie să existe anumite criterii, și anume: legile trebuie să se compare sub aspectul condițiilor de incriminare a faptei (al conținutului infracțiunii), al condițiilor de tragere la răspundere penală, al sancțiunilor și al altor aspecte asupra cărora au survenit modificări (termenul de prescripție al răspunderii penale sau al executării pedepsei).

Compararea legilor nu se reduce numai la observarea limitelor de pedeapsă din normele incriminatorii, ci presupune, în plus, examinarea tuturor reglementărilor privitoare la răspunderea penală. Trebuie avute în vedere și cauzele de modificare a pedepsei (de atenuare sau de agravare), precum și circumstanțele atenuante sau agravante, termenele de prescripție. Analizând succesiunea legilor penale intervenite de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, când a luat naștere raportul juridic penal de conflict și până la soluționarea definitivă a cauzei, Înalta Curte constată următoarele: Art. 174 C. pen. anterior Omorul Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 175 C. pen. anterior Omorul calificat Omorul săvârșit în vreuna din următoarele împrejurări: (...) i) în public, se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. (...) Art. 53 C. pen. anterior Felul pedepselor aplicabile persoanei fizice (...) 2. Pedepsele complementare sunt: a) interzicerea unor drepturi de la unu la 10 ani; (...) Art. 39 C. pen. anterior Pedeapsa în caz de recidivă pentru persoana fizică În cazul recidivei prevăzute în art. 37 alin. (1) lit. a), pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor art. 34 și art. 35. Sporul prevăzut în art. 34 alin. (1) lit. b) se poate mări până la 7 ani.

Dacă pedeapsa anterioară a fost executată în parte, contopirea se face între pedeapsa ce a mai rămas de executat și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită ulterior. (...) Art. 61 C. pen. anterior Efectele liberării condiționate (1) Pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la liberare și până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune. Dacă în același interval cel liberat a comis din nou o infracțiune, instanța, ținând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea. În acest din urmă caz, pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc, putându-se aplica un spor până la 5 ani.

(...) Art. 188 C. pen. Omorul Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Art. 66 C. pen. Conținutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi: (...) Art. 43 C. pen. Pedeapsa în caz de recidivă (1) Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

(...) Art. 104 C. pen. Revocarea liberării condiționate (...) (2) Dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere și pentru ca