ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1794/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1794/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

recursului declarat de inculpatul F.C. împotriva deciziei penale nr. 131/P din 11

noiembrie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale

cu minori și de familie, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 304 din 9

august 2013, Tribunalul Constanța a reținut dispozițiile art. 37 lit. a) C.

pen. anterior și în baza art. 174-art. 175 lit. i) C. pen. anterior cu aplicarea

art. 37 lit. a) C. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul F.C., deținut în Penitenciarul

Poarta Albă, pentru infracțiunea de omor calificat, la pedeapsa de 19 ani închisoare

și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

În baza art. 2

alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu aplicarea art. 37 lit. a)

C. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul F.C. pentru infracțiunea de port fără

drept în locurile și împrejurimile în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea

corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului,

pumnalului, șișului, boxului sau a altor obiecte anume confecționate pentru tăiere,

la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 61

C. pen. anterior, s-a dispus revocarea restului rămas neexecutat de 268 de zile

din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 558 din 30

mai 201 a Judecătoriei Constanța și s-a dispus contopirea acestuia cu fiecare din

pedepsele aplicate, în final rezultând în urma contopirii pedepsele de 19 ani și

1 an închisoare.

În baza art. 33

lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior, au fost contopite pedepsele

astfel rezultate de 19 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior și 1 an închisoare,

în final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 19 ani închisoare

și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen. anterior.

Pedeapsa principală

s-a dispus a fi executată în regim de detenție, în conformitate cu dispozițiile

art. 57 C. pen. anterior.

În baza art. 71

C. pen. anterior, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior pe durata executării pedepsei

principale.

În baza art. 88

C. pen. anterior, s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii

și arestării preventive, începând cu data de 8 ianurie 2013 la zi.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen. anterior, s-a menținut starea de arest a inculpatului F.C.

S-a constatat

că numita A.N. nu a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 118

lit. b) C. pen. anterior, s-a dispus confiscarea bunurilor din coletul ce conține

un cuțit și un spray iritant lacrimogen ridicat la data de 21 decembrie 2012, din

coletul ce conține un cuțit, din coletul ce conține un cuțit, din coletul ce conține

un cuțit, din coletul ce conține o bâtă din material lemnos, din coletul ce conține

un pantalon din blugi de culoare albastra, ce urmează să fie distruse la data rămânerii

definitive a hotărârii.

În baza art. 109

alin. (4) C. proc. pen. anterior, s-a dispus restituirea către inculpatul F.C. a

următoarelor bunuri, la data rămânerii definitive a prezentei: coletul conținând

un fes, coletul conținând gheată picior drept de culoare neagră, coletul conținând

gheată picior stâng de culoare neagră.

În baza art. 109

C. proc. pen. anterior, s-a dispus a fi atașate la dosar următoarele obiecte: coletul

conținând o geacă din fâș matlasată; coletul conținând un pantalon de blugi; coletul

conținând depozit subunghial ridicat de la mâna dreaptă inculpatului; coletul conținând

depozit subunghial ridicat de la mâna stângă a inculpatului; coletul conținând urma

biologică de culoare brun-roșcat; coletul conținând proba biologică ridicată prin

transfer de la victimă; coletul conținând depozit subunghial ridicat prin tăierea

unghiilor victimei.

În baza art. 7

din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpatul F.C., la eliberarea

din penitenciar, a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic

în S.N.D.G.J.

În baza art. 189

C. proc. pen. anterior, s-a dispus ca onorariul de avocat din oficiu pentru faza

cercetării judecătorești, în sumă de 300 RON, în favoarea doamnei avocat C.C.T.

și onorariu avocat din oficiu din faza de urmărire penala în cuantum de 400 RON

pentru domnul avocat V.C., să fie decontate din fondurile Ministerului Justiției

către Baroul Constanța.

În baza art. 191

alin. (1) C. proc. pen. anterior, a fost obligat inculpatul F.C. la plata sumei

de 1.800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Tribunalul Constanța a reținut următoarele:

La data de 1 aprilie

2013 pe rolul Tribunalului Constanța s-a înregistrat cauza cu nr. 3643/118/2013

privind pe inculpatul F.C., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de

pe lângă Tribunalul Constanța nr. 17/P/2013 din data de 28 martie 2013, pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 174-art. 175 lit. i) C. pen. anterior și art. 2

alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

În fapt, s-a reținut

în esență, că la data de 7 ianuarie 2013, în jurul orelor 18:30, inculpatul F.C.

a aplicat mai multe lovituri, dintre care unele cu un cuțit, părții vătămate L.S.G.,

cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia, ca urmare a unei anemii acute

grave consecutive unei hemoragii externe grave, prin secțiune dublă arteră popilitee

dreaptă și la data de 21 decembrie 2012, orele 03:45, inculpatul a fost depistat

la intersecția bulevardului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray

cu gaz iritant lacrimogene, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor

de omor calificat, prevăzute de art. 174-art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior

și portul fără drept în locurile și împrejurimile în care s-ar putea primejdui viața

sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea

publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului ori a altor asemenea obiecte

fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și

folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze

comprimate, a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor

pentru șocuri electrice, prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991

republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

În susținerea

actului de inculpare au fost avute în vedere următoarele mijloace de probă: procesul-verbal

de sesizare, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto; procesele-verbale

de examinare planșă foto a hainelor purtate de inculpat și raportul medico-legal

de necropsie a cadavrului; planșă foto; declarație parte vătămată; declarații martori;

confruntări; declarații inculpat.

În faza cercetării

judecătorești au fost audiați: inculpatul și martorii din lucrări, iar mama victimei

A.N. a arătat că nu se constituie parte civilă.

Din materialul

probator de la dosarul cauzei a rezultat că atât inculpatul F.C., cât și victima

L.S.G. fac parte din rândul oamenilor străzii, de pe raza municipiului Constanța,

aceștia făcând parte fiecare din câte un grup, ce se aflau unul cu altul în relații

de prietenie, cunoscându-se și între ei.

Cei ce făceau

parte din grupul inculpatului, locuiau într-o canalizare situată în apropierea punctului

termic din zona Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, dintre aceștia

făcând parte, pe lângă inculpat, martorii C.M., A.A.A., N.M., P.G.F., G.C.V., C.M.S.

și A.M. Numiții A.A.A., P.G.F. și G.C.V. erau minori, cu vârste cuprinse între 12

și 15 ani.

Din grupul victimei

L.S.G., zis „G.N.” făceau parte martorii B.M., S.L.C., C.M.C. și S.G.

În ultima perioadă,

între victimă și inculpat s-a creat o stare conflictuală pe motiv că aceștia, în

calitatea lor de lideri de grup, încercau să atragă membri din celălalt grup, pentru

a-i folosi în obținerea de foloase materiale, prin cerșit, muncă ori furturi mărunte

din piețe ori magazine.

În aceste împrejurări,

imediat după anul nou, victima pe motiv că l-ar fi agresionat pe minorul P.G.F.

și pe martora A.M., a luat hotărârea de a se deplasa la canalizarea folosită de

victimă și, la data de 6 ianuarie 2013, în jurul orelor 18:30, a dat cu spray iritant

în această încăpere și în momentul în care cei din interior au intenționat să iasă

la suprafață, cu un baston metalic inculpatul l-a agresionat pe martorul C.M.C.,

aplicându-i o lovitură cu acel baston, la nivelul capului, după care a fugit.

În aceleași împrejurări,

inculpatul F.C., la data de 7 ianuarie 2013, în jurul orelor 18:30, dar de această

dată însoțit de minorii P.G.F. și G.C.V., s-a deplasat din nou la canalizarea folosită

ca și adăpost de către victimă și de către unii dintre martori, fiind înarmat cu

o bâtă tip baseball și cu un cuțit. Inculpatul a pătruns în canalizare, urmat de

minorul P.G.F. și a lovit victima cu bâta la nivelul capului, determinând căderea

acesteia la nivelul solului, după care s-a năpustit asupra celui căzut și i-a aplicat

mai multe lovituri cu acel cuțit, la nivelul picioarelor.

La data de 25

martie 2013 Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța a înaintat raportul

medico-legal de necropsie, din care a rezultat că moartea numitului L.S.G. a fost

violentă, ea s-a datorat anemiei acute grave, consecutivă unei hemoragii externe

grave prin secțiune parțială dublă de arteră poplitee dreaptă. Leziunile de violență

de la nivelul membrului inferior drept au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor-înțepător,

posibil cuțit, cu lățimea lamei maxim 3 cm pe o direcție orizontală din lateral

spre medial și au legătură directă cu cauza morții. Leziunile de violență de la

nivelul feței și toracelui posterior au putut fi produse prin lovire cu corp dur

în timpul vieții, sunt minore și nu au legătură cu cauza morții. Leziunile pot data

din 17 ianuarie 2013, moartea poate data de circa 14 ore, în sângele aparținând

grupului sanguin 0 nu s-a constatat alcool, iar în urină nu s-a constatat prezența

drogurilor.

Din declarațiile

martorilor oculari B.M., S.L.C., C.M.C., S.G. și P.G.F. a rezultat că inculpatul,

în premomentele și în timpul agresiunilor exercitate asupra victimei, i-a adresat

acesteia injurii, cuvinte indecente și amenințări cu moartea, rămânând insensibil

la rugămințile victimei de a nu o mai lovi și a creat o stare de teamă și tensiune

pentru ceilalți martori oculari ce se aflau în canalizare, cu excepția minorului

care îi era „așa-zis” partener, dar și acesta, la rândul său, a precizat că a rămas

indignat de violența și agresivitatea autorului.

Tot din declarațiile

martorilor oculari, a rezultat că acțiunea violentă a inculpatului asupra victimei

a durat aproximativ 10 minute, după care a abandonat victima, fugind.

Martorii precizați

mai sus, cu excepția minorului, dar ajutați și de martorii S.I. și C.M.S. au scos

victima din canalizare și, împreună cu cetățenii din zonă, au sesizat serviciul

de urgență care a transportat victima spre spital, unde a decedat.

Fiind sesizate

organele de cercetare penală și dispunându-se măsuri operative de către echipa de

cercetare la fața locului, în jurul orelor 21:00 a fost identificat inculpatul și

condus la sediul autorităților pentru cercetări. Cu această ocazie, pe bocancii

purtați de către inculpat s-au identificat pete de culoare brun-roșcat ce păreau

a fi de sânge, motiv pentru care s-a dispus ridicarea acestora în vederea exploatării

urmelor din punct de vedere criminalistic.

A fost identificată

martora A.M., de la care s-a stabilit că inculpatul i-a dat geaca cu care acesta

fusese îmbrăcat în timpul comiterii faptei, ce la rândul ei conținea pete de culoare

brun-roșcat și a condus membrii echipei de cercetare la o pubelă de gunoi aflată

pe una dintre aleile din apropierea gurii de canal folosită drept locuință de inculpat

și alții, loc unde aceasta a declarat că inculpatul a ascuns perechea de pantaloni

blugi cu care fusese îmbrăcat în timpul comiterii faptei și, întrucât era purtătoare

de pete de culoare brun-roșcat, a luat hotărârea de a le ascunde realizând că poate

fi căutat de autorități. În acest context, a fost identificată o pereche de pantaloni

blugi ce prezentau urme de culoare brun-roșcat.

În sarcina inculpatului

F.C. s-a reținut și faptul că, la 21 decembrie 2012 a fost depistat de către lucrătorii

secției 1 poliție în jurul orelor 03:45, la intersecția bulevardului T. cu strada

N.I., în timp ce se afla cu prietenul său N.N., ocazie cu care s-a găsit asupra

inculpatului în buzunarul din partea stângă a hainei cu care era îmbrăcat, un cuțit

în lungime de 22 cm având lungimea lamei de 12 cm și mânerul de aproximativ 10 cm,

despre care inculpatul a precizat că l-ar fi achiziționat cu ceva timp în urmă,

prin cumpărare din Bazarul „I.” și-l deținea pentru a se apăra de dușmani. De asemenea,

asupra sa s-a găsit și un spray cu gaze iritant-lacrimogen, bunuri ce au fost ridicate

de către lucrătorii de poliție și se află la dosarul cauzei.

Faptele inculpatului

au fost dovedite cu mijloacele de probă administrate în cauză.

Astfel, în cuprinsul

declarațiilor date, inculpatul F.C. a precizat că nu cunoaște victima, nu a avut

discuții cu aceasta, nu s-a dus în zona T.3 din Constanța pentru a se bate cu vreun

băiat care locuiește în canal, însă acei băieți au dat vina pe el, deși în realitate

victima a fost bătută de frații C. Inculpatul nu-și explică de ce alte persoane

au declarat că el a bătut victima, susținând că nu avea decât hainele cu care era

îmbrăcat și nu a dat nicio geacă lui A.M.

Martora C.M. a

arătat ca îl cunoștea pe inculpat de pe stradă și doi minori care umblau de obicei

cu inculpatul au spus ca acesta ar fi lovit și omorât pe cineva. A menționat că

îl cunoștea și pe cel care a murit, sub porecla de G.N.l.

În cuprinsul declarațiilor

date, martora B.M. a precizat că, cu o seară înainte de incident, a venit o fată

care s-a plâns că a fost bătută și i-a spart dintele, iar inculpatul și B.M. s-au

luat la bătaie în autobuz. A doua seară, inculpatul a venit înarmat cu un cuțit

și o bâtă de baseball, împreună cu doi minori pe care nu-i cunoștea, au intrat în

canal, inculpatul a dat cu spray paralizant apoi a dat fără milă în G.N.l, pe care

l-a lovit cu un cuțit. A intrat în canal încercând să-l ajute însă din cauza loviturilor

de cuțit acesta a murit. Frații C. l-au scos din canal pe G.N.l și au încercat să-l

ajute. A văzut că inculpatul avea un cuțit în mână, care se închide.

Martorul S.G.

a relatat că a mers seara la groapa de gunoi din zona T.3 și a văzut că era un scandal,

unde se bătea inculpatul și cu G.N., însă nu a stat să vadă ce s-a întâmplat cu

G.N. A văzut că era întins și avea sânge la picior.

Martorul S.I.

a relatat că nu cunoștea persoanele însă în timp ce se afla în zona T.3 a văzut

un băiat mai mare și alți băieți mai mici care fugeau și o persoană, M., care îi

dădea ajutor unui băiat.

În cuprinsul declarațiilor

date, martora A.M. a arătat că a vorbit cu inculpatul deoarece acesta o văzuse bătută

și a întrebat-o ce i s-a întâmplat. A văzut că au intrat mai mulți în canal, fără

să știe cine l-a lovit pe cel decedat; inculpatul a văzut ca i-a dat o palmă, apoi

acesta, împreună cu alți 2-3 copii mici a plecat de acolo. A văzut cum G.N. a țipat

când a fost lovit cu briceagul în picior, însă acest lucru a fost făcut de copiii

mai mici. Pentru că îi era frig, a luat geaca lui F.C., ce a fost luată apoi de

poliție. G.N. era rău, însă inculpatul era un băiat de treabă.

Martorul P.G.F.

a relatat că de la poliție a aflat că P.G.F. l-a lovit pe L.S.G. cu un cuțit, nu

a stat sa vadă cum l-a scos din canal pe cel lovit, însă l-a auzit cum țipa, iar

pe inculpat l-a văzut că avea un cuțit asupra lui.

În declarația

dată, martorul G.C.V. a susținut că inculpatul prinsese ură pe victimă, pentru că

aceasta îl lovise într-o anumită împrejurare cu pumnul, apoi într-o seară, după

ce consumase aurolac, s-au dus împreună la o canalizare, iar inculpatul a intrat

peste cei care locuiau în ea. Cu ei a mai mers un băiat, dar fără să știe ce se

va întâmpla. Ajungând acolo, F.C. a intrat în canal, apoi a auzit țipete de ajutor,

că îl omoară. Nu a mai stat până a ieșit inculpatul din canal, nu știe ce s-a întâmplat.

G.N. era rău, iar inculpatul era bun, până se droga, atunci devenind agresiv.

Martorul S.L.C.

a susținut că locuia în canal, împreună cu victima, cu o femeie și un alt băiat,

iar într-o seară a venit inculpatul însoțit de un copil, l-a atacat pe G. cu o bâtă,

după care l-a înjunghiat de 7-8 ori cu un cuțit în picioare, deși victima i-a cerut

să plece pentru că era rănită, însă inculpatul l-a mai lovit apoi a plecat.

În declarația

dată în faza de urmărire penală, martorul C.M.C. a arătat că se afla în canalizare

împreună cu S.L.C., iar la un moment dat cineva a dat cu un spray în canalizare,

a fost lovit cu o bâtă în cap, apoi a fugit, însă a reușit să afle ca acela se numește

F.C. În seara zilei de 7 ianuarie 2013 se afla în canalizare împreuna cu S.L.C.

și L.S.G., la un moment dat a auzit niște zgomote caracteristice unui conflict,

apoi în canalizare a intrat un tânăr ce se numea C.M.S., care a lovit victima cu

o bâtă în cap, apoi a intrat F.C. care avea în mână un briceag cu o lamă de 20 cm

și a lovit victima în zona picioarelor și îi spunea ca îl omoară, iar acesta îl

implora să nu-l mai lovească și le cerea celor prezenți să intervină ca să-l scape.

După plecarea agresorilor, victima striga că îi curge mult sânge, nu mai putea vorbi

prea bine. C. nu a fugit cu grupul agresorilor, dimpotrivă chiar i-a ajutat pe aceștia

să scoată victima din canalizare.

Totodată, faptele

inculpatului au fost dovedite și cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal

de cercetare la fața locului; planșe foto, corpuri delicte ce au fost fotografiate,

cum ar fi îmbrăcămintea inculpatului de la data depistării, geaca ridicată de la

A.M. și care aparținea inculpatului, prezentând urme de sânge; raportul de constatare

medico-legală de necropsia cadavrului nr. 23/A13/2013 al Serviciul Județean de Medicină

Legală Constanța din care rezultă că moartea numitului L.S.G. a fost violentă, ea

s-a datorat anemiei acute grave, consecutivă unei hemoragii externe grave prin secțiune

parțială dublă de arteră poplitee dreaptă; leziunile de violență de la nivelul membrului

inferior drept au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor-înțepător posibil

cuțit cu lățimea lamei maxim 3 cm pe o direcție orizontală din lateral spre medial

și au legătură directă cu cauza morții; leziunile de violență de la nivelul feței

și toracelui posterior au putut fi produse prin lovire cu corp dur în timpul vieții,

sunt minore și nu au legătură cu cauza morții; leziunile pot data din 17

ianuarie 2013, moartea poate data de circa 14 ore, în sângele aparținând grupului

sanguin 0 nu s-a constatat alcool, iar în urină nu s-a constatat prezența drogurilor;

procesul-verbal de depistare a inculpatului încheiat de organele de politie la data

de 21 decembrie 2012 din care a reieșit că inculpatul a fost depistat la intersecția

bulevadrului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit cu o lungime de 22 cm,

având lungimea lamei de 12 cm și un spray iritant lacrimogen, despre care a declarat

că le-ar putea folosi împotriva dușmanilor; declarația mamei victimei A.N., din

faza de judecată, în care a arătat că nu se constituie parte civilă.

Având în vedere

toate probele administrate în cauză, Tribunalul Constanța a apreciat ca negarea

faptei de către inculpat nu poate avea relevanță în cauză, din moment ce atâtea

persoane prezente la locul faptei îl plasează în câmpul infracțional, ca fiind persoana

care în mod activ s-a implicat în lovirea victimei cu un cuțit în picioare de mai

multe ori, leziuni ce în final au condus la deces, existând legătură de cauzalitate

între aceste leziuni produse de inculpat cu cuțitul și rezultatul grav înregistrat

ulterior. Chiar dacă s-ar lua în calcul și ipoteza că și altă persoană ce îl însoțea

pe inculpat a lovit victima, acest aspect nu ar putea influența favorabil situația

juridică a inculpatului, atâta timp cât lovirea cu un alt corp contondent nu ar

fi condus la deces, dimpotrivă loviturile descrise de martori ca fiind aplicate

de inculpat și confirmate de raportul de constatare medico-legală au condus la producerea

decesului victimei.

În drept, fapta

inculpatului F.C. care, la data de 7 ianuarie 2013, în jurul orelor 18:30, a aplicat

mai multe lovituri, dintre care unele cu un cuțit, părții vătămate L.S.G., cauzându-i

leziuni ce au condus la decesul acestuia, ca urmare a unei anemii acute grave consecutive

unei hemoragii externe grave, prin secțiune dublă arteră popilitee dreaptă și la

data de 21 decembrie 2012, orele 03:45 a fost depistat la intersecția bulevardului

T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray cu gaz iritant lacrimogene,

s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat,

prevăzut de art. 174-art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior și portul fără

drept

În locurile și

împrejurimile în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor

ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului,

boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume

pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea în asemenea locuri sau

împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confecționate

pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru șocuri electrice,

prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

Din perspectiva

laturii subiective, s-a apreciat că inculpatul a săvârșit fapta de omor calificat

cu intenție directă, întrucât prin modalitatea acțiunii sale violente și-a dat seama

de caracterul său nejustificat și de faptul că, prin comiterea ei va produce victimei

o vătămare ce o poate ucide, rezultat pe care l-a urmărit având în vedere natura

obiectului vulnerant folosit (cuțit) și locul aplicării loviturilor.

În ceea ce privește

acțiunea civilă, partea vătămată A.N., mama victimei, a declarat că nu înțelege

să se constituie parte civilă în proces.

Pe baza tuturor

probelor administrate în cauza instanța a reținut că fapta există, a fost comisă

de inculpat, cu forma de vinovăție prevăzută de lege, motiv pentru care s-a dispus

condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege.

La individualizarea

pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art. 72 C. pen. anterior, limitele

de pedeapsă prevăzute în partea speciala a C. pen. anterior, modalitatea concretă

de comitere a faptei, constând în lovirea unei persoane cu un cuțit de mai multe

ori în picioare, ce a determinat sângerări masive, care în final au condus la deces,

motivul fiind acela de a-i aplica o corecție victimei, ca urmare a unei stări conflictuale

preexistente, rezultatul produs, respectiv decesul unei persoane tinere de 28 de

ani, fapta fiind comisă în public, în prezența mai multor persoane, dintre care

unele persoane erau minore. S-a avut în vedere că inculpatul, anterior comiterii

acestei fapte, a mai fost depistat în public purtând asupra sa un cuțit, despre

care a și declarat ca îl purta pentru a se apăra de dușmani, lucru ce s-a dovedit

ulterior a fi real, doar că acesta a fost folosit în scop de atac și nu de apărare.

Instanța a avut

în vedere și datele ce caracterizează persoana inculpatului, care deși are doar

vârsta de 24 de ani, nu are ocupație, nu are loc de muncă, duce un trai parazitar,

locuind în canalizări ale orașului Constanța, a mai intrat în conflict cu legea

penală, fiind recidivist, anterior fiind condamnat de 10 ori la pedepse cu închisoarea

pentru infracțiuni de furt calificat, ultima condamnare de 2 ani închisoare a fost

aplicată prin sentința penală nr. 558 din 30 mai 2011 a Judecătoriei Constanța și

a executat pedeapsa în intervalul 29 martie 2011-3 iulie 2012, când a fost liberat

condiționat cu un rest rămas neexecutat de 268 de zile.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul F.C., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Cauza a fost înregistrată

sub același număr la Curtea de Apel Constanța.

În susținerile

orale, apelantul inculpat, prin apărător din oficiu, a solicitat achitarea potrivit

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior, întrucât

nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii dedusă judecații, în raport de

declarațiile contradictorii ale martorilor audiați în cauză.

Analizând legalitatea

și temeinicia sentinței penale nr. 304 din 9 august 2013 pronunțată de Tribunalul

Constanța în Dosarul penal nr. 3643/118/2013, prin prisma criticilor aduse de inculpat,

precum și din oficiu, în condițiile art. 371 alin. (1), alin. (2) C. proc. pen.

anterior, Curtea de Apel Constanta a constatat că apelul formulat de inculpatul

F.C. este nefondat.

Astfel, s-a apreciat

că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, vinovăția inculpatului

în forma cerută de lege pentru infracțiunea consumată, respectiv intenția, dând

faptei comisă de acesta încadrarea juridică corespunzătoare probatoriului administrat,

confirmând rechizitoriul.

În ceea ce privește

situația de fapt, curtea a observat că atât organul de urmărire penală, cât și instanța

de fond au reținut corect și complet împrejurările în care s-a săvârșit fapta și

au realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate

în cele două faze ale procesului penal.

În mod corect

a reținut prima instanță că, la data de 7 ianuarie 2013, înjurai orelor 18:30 inculpatul

F.C. a aplicat mai multe lovituri, dintre care unele cu un cuțit, părții vătămate

L.S.G. cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia, ca urmare a unei anemii

acute grave consecutive unei hemoragii externe grave, prin secțiune dublă arteră

popilitee dreaptă și la data de 21 decembrie 2012, orele 03:45 a fost depistat la

intersecția bulevadrului T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray

cu gaz iritant lacrimogene.

În acest sens,

s-a apreciat ca fiind relevante mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv:

declarațiile inculpatului F.C., declarațiile martorilor C.M., B.M., S.G., S.I.,

A.M., P.G.F., G.C.V., S.L.C., C.M.C., coroborate cu procesul-verbal de cercetare

la fata locului, planșele foto, raportul de constatare medico-legală de necropsia

cadavrului nr. 23/A13/2013 al Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța, procesul-verbal

de depistare a inculpatului încheiat de organele de poliție la data de 21

decembrie 2012 din care reiese că inculpatul a fost depistat la intersecția bulevardului.

T. cu strada N.I., având asupra sa un cuțit cu o lungime de 22 cm, având lungimea

lamei de 12 cm și un spray iritant lacrimogen, despre care declara că le-ar putea

folosi împotriva dușmanilor, declarația mamei victimei A.N., din faza de judecată,

în care a arătat că nu se constituie parte civilă.

În mod corect

Tribunalul Constanța a înlăturat ca nesinceră declarația inculpatului, câtă vreme

din probele administrate în cauză, a rezultat mai presus de orice dubiu că inculpatul

este autorul faptei deduse judecății, având în vedere că martorii audiați în cauză

l-au văzut la locul faptei, când acesta a lovit victima cu un cuțit în picioare

de mai multe ori, cauzându-i leziuni care au condus în final la deces.

Constatând incidența

dispozițiilor art. 345 alin. (2) C. proc. pen. anterior, în sensul că faptele există,

constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, întemeiat prima instanța

a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor

de omor calificat prevăzut de art. 174-art. 175 lit. i) C. pen. anterior și port

fără drept în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea

corporală a persoanelor, ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului,

pumnalului, boxului sau alte obiecte anume confecționate pentru tăiere, prevăzută

de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată.

Față de pedeapsa

de 2 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală

nr. 558 din 30 mai 2001 a Judecătoriei Constanța, în mod corect prima instanța a

dispus revocarea restului rămas neexecutat de 268 zile, reținând comiterea faptei

în stare de recidivă posteondamnatorie.

Referitor la individualizarea

pedepsei, Curtea de Apel Constanța a observat că pedeapsa rezultantă de 19 ani închisoare,

aplicată inculpatului, se înscrie în coordonatele individualizării legale și răspunde

tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. anterior. La stabilirea acestei

pedepse, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare, respectiv de

dispozițiile părții generale ale C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea

specială a C. pen. pentru infracțiunea de omor calificat și de limitele de pedeapsă

cuprinse în legea specială pentru infracțiuni la Legea nr. 61/1991, de gradul de

pericol social al faptelor săvârșite, dar și de persoana inculpatului și de împrejurările

care atenuează și agravează răspunderea penală.

Curtea de Apel

Constanța a constatat că, pe lângă gradul de pericol social generic al infracțiunilor

săvârșite determinate de importanța valorii sociale ocrotite, de subliniat este

gradul de pericol social concret foarte ridicat al faptei de omor calificat, dat

de circumstanțele reale arătate, ce au evidențiat o agresivitate din partea inculpatului,

de modul și mijloacele folosite, înarmat cu un cuțit, l-a lovit de mai multe ori

în zone vitale, de rezultatul produs, provocarea unor leziuni ce au condus în scurt

timp la deces, dar și de datele ce caracterizează persoana inculpatului, cunoscut

cu antecedente penale și cu conduită nesinceră în cursul procesului penal.

În cauză, curtea

a constatat că pedepsele aplicate au fost corect dozate, conformându-se scopului

și finalităților impuse de dispozițiilor art. 52 C. pen. anterior, acelea de măsură

reală de constrângere, de reeducare a inculpatului și de prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni de către acesta.

Pentru toate aceste

elemente, Curtea de Apel Constanța a constatat că sentința penala apelată este legală

și temeinică, neexistând motive de refomare a acesteia, nici chiar sub aspectul

celor care pot fi invocate din oficiu în favoarea inculpatului.

Drept urmare,

prin decizia penală nr. 131/P din 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Constanța, secția

penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza art. 379 alin.

(1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. anterior, a respins, ca nefondat apelul formulat

de apelantul inculpat F.C. împotriva sentinței penale nr. 304 din 9 august 2013

pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosar nr. 3643/118/2013.

În baza art. 383

alin. (1

1

) C. proc. pen. anterior în referire la art. 350 C. proc. pen.

anterior și art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen. anterior, a fost menținută

starea de arest a inculpatului F.C.

În baza art. 383

alin. (2) C. proc. pen. anterior, s-a dedus arestul preventiv pentru inculpatul

F.C. de la 9 august 2013 la zi.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen. anterior, a fost obligat apelantul inculpat F.C. la plata

cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 400 RON.

În temeiul

art. 189 C. proc. pen. anterior, onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 RON s-a

dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocat M.B.T.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs inculpatul F.C.

În cuprinsul memoriului

olograf depus la dosar, acesta a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 8 C. proc. pen. anterior, în sensul că nu a fost efectuată expertiza psihiatrică

a inculpatului în cazurile și în condițiile prevăzute de art. 117 alin. (1) și alin.

(2), precum și cazul prevăzut de pct. 20 al art. 385

9

C. proc. pen.,

cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.

Apărătorul recurentului

inculpat, în motivarea recursului, a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile,

respectiv a dispozițiilor art. 5 C. pen., în sensul schimbării încadrării juridice

din infracțiunea prevăzută de art. 174 cu referire la art. 175 lit. i) C. pen. anterior

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior în infracțiunea prevăzută de art.

188 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior, precum și din infracțiunea

prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen. anterior în infracțiunea prevăzută de art. 372 alin. (1) lit.

a) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Ca efect al admiterii

recursului a solicitat și redozarea pedepsei.

Cu privire la

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a,

lit. b) C. pen. anterior a solicitat aplicarea dispozițiilor noului C. pen., respectiv

art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., urmând a se dispune interzicerea acestor

drepturi pe o perioadă cât mai scurtă.

Apărătorul nu

și-a încadrat criticile în vreunul din cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

C. proc. pen. anterior.

Analizând calea

de atac declarată în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Având în vedere

că în cursul soluționării recursului a intrat în vigoare un nou C. proc. pen., în

cauză sunt incidente dispozițiile tranzitorii din art. 12 din Legea nr. 255/2013,

potrivit cărora recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii

noi (Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., în vigoare începând cu data de 1

februarie 2014) declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit

legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor

legii vechi privitoare la recurs.

Drept urmare,

față de data pronunțării deciziei atacate, respectiv 11 noiembrie 2013, în speță

sunt aplicabile prevederile C. proc. pen. anterior, astfel cum au fost modificate

prin Legea nr. 2/2013.

Mai trebuie precizat

că, în conformitate cu prevederile stricte ce reglementează calea de atac a recursului

și care limitează atât posibilitatea atacării hotărârilor cât și posibilitatea examinării

în totalitate a cauzei de către instanța de control judiciar, Înalta Curte va proceda

la soluționarea recursului doar prin analiza cauzei în limita cazurilor de casare

care au fost invocate și în măsura în care criticile formulate se încadrează în

aceste cazuri, precum și prin luarea în considerare a cazurilor de casare care,

potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., pot fi avute în vedere din

oficiu.

Instanța de recurs

nu va putea să reanalizeze mijloacele de probă și să stabilească o altă situație

de fapt decât cea stabilită prin hotărârile atacate, examenul său urmând să aibă

în vedere doar chestiunile de drept.

Cazurile de casare

prevăzute de art. 385 pct. 8 C. proc. pen. anterior, când nu a fost efectuată expertiza

psihiatrică a inculpatului în cazurile și în condițiile prevăzute de art. 117

alin. (1) și alin. (2) și de art. 385 pct. 20 C. proc. pen. anterior, când a intervenit

o lege penală mai favorabilă condamnatului.

Conform art. I

pct. 14 și pct. 16 din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind C. proc. civ. au fost abrogate cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 8 și pct. 20 C. proc. pen. anterior, așa încât Înalta Curte nu mai poate cenzura

hotărârile atacate pe aceste motive.

Criticile cu privire

la aplicarea legii penale mai favorabile

Recurentul inculpat

a criticat decizia cu privire la la aplicarea legii penale mai favorabile, solicitând

aplicarea unei sancțiuni în limitele prevăzute de C. pen. în vigoare.

În ceea ce privește

aplicarea legii penale mai favorabile instanța de recurs nu poate să facă o nouă

individualizare a sancțiunii, fiind obligată să reducă proporțional sancțiunea stabilită

de instanța de apel (către minimum, mediu, sau maximul special), în raport de limitele

prevăzute de legea nouă (către minimum, mediu sau maximul special). Astfel, în aplicarea

legii penale mai favorabile, instanța de recurs nu poate stabili o sancțiune către

minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanța de apel a stabilit aceeași

sancțiune către maximul special prevăzut de legea veche, așa cum nu este posibilă

nici situația inversă.

În ceea ce privește

aplicarea legii mai favorabile, instanța de recurs constată că este în prezența

situației descrise de art. 5 C. pen. și anume, aplicarea legii penale mai favorabile

până la judecarea definitivă a cauzei.

Astfel, aplicarea

legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei se realizează

în conformitate cu dispozițiile art. 5 C. pen. în vigoare (Legea nr. 286/2009) potrivit

căruia: „(1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă

a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea

declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament

cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat

în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.”

Conform art. 15

alin. (2) din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția

legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Drept urmare,

principiul activității legii penale, prevăzut de art. 10 C. pen. anterior, dar și

de art. 3 C. pen. în vigoare, are ca excepții retroactivitatea legii penale, respectiv

ultraactivitatea legii penale mai blânde.

Rezultă, astfel,

că aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 5 mai sus menționat este incidență

în situații tranzitorii, caracterizate printr-o succesiune a legilor penale intervenită

de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, când ia naștere raportul

juridic penal de conflict și până la soluționarea definitivă a cauzei.

În speță, suntem

într-o asemenea situație, deoarece după comiterea infracțiunii și mai înainte de

judecarea definitivă a cauzei, la data de 1 februarie 2014, a intrat în vigoare

un nou C. pen., ce a dus modificări substanțiale, care pot influența soluția ce

poate fi pronunțată în cauză.

Analizând recursul

declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

În examinarea

legii incidente cu privire la acuzația formulată față de recurent, instanța de recurs

urmează să analizeze:

a) Influența modificărilor

legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este

acuzat. În examinarea acestui criteriu, instanța verifică dacă fapta mai este incriminată

de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă

cu privire la încadrarea juridică;

b) Consecințele

produse de acuzație cu privire la condițiile de tragere la răspundere penală și

regimul sancționator, care se aplică ținând cont de toate instituțiile de drept

penal incidente într-o cauză, care concură la stabilirea tratam entului juridic

aplicabil.

Influența modificărilor

legislative cu privire la elementele constitutive ale infr-acțiuniipentru care este

acuzat.

Examinarea încadrării

juridice dată faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară pentru a verifica

dacă abrogarea sau modificarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare.

Potrivit art.

4 C. pen., „Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu

mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor

educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și

toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte

încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.”

Aprecierea intervenției

legii de dezincriminare se face in concreto, în sensul că vorbim de o dezincriminare

atunci când, în raport de legea nouă, fapta concretă comisă de inculpat nu mai atrage

răspunderea penală. Cu alte cuvinte, suntem în prezența legii de dezincriminare

în două situații:

a) atunci când

legea nouă suprimă o incriminare, aceasta nemaiavând un corespondent în legea nouă;

nu există însă o dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea

veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de o altă

normă C. pen. sau din legislația specială sau este acoperit de o incriminare generală

existentă;

b) în ipoteza

în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit

text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile

impuse de acesta.

Conform dispozițiilor

art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, în vigoare la data săvârșirii faptei,

constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau

cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, portul, fără drept,

în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea

corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului,

pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate

sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum și folosirea

în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate,

a obiectelor confecționate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor

pentru șocuri electrice.

Prin art. 39 al

Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen.

a fost abrogat art. 2 al Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare

a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată.

C. pen. actual

incriminează portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase în cuprinsul

art. 372.

Astfel, în

alin. (1) al art. 372 C. pen., se prevede că fapta de a purta fără drept, la adunări

publice, manifestări cultural sportive, în locuri special amenajate și autorizate

pentru distracție ori agrement sau în mijloace de transport în comun: a) cuțitul,

pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru

tăiere, înțepare sau lovire; b) arme neletale care nu sunt supuse autorizării ori

dispozitive pentru șocuri electrice; c) substanțe iritant-lacrimogene sau cu efect

paralizant se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

În alin. (2) al

aceluiași articol se prevede că folosirea, fără drept, la adunări publice, manifestări

cultural-sportive, în locuri de distracție ori agrement sau în mijloace de transport

în comun a obiectelor sau substanțelor prevăzute în alin. (1) se pedepsește cu închisoare

de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Alin. (3) al

articolului menționat prevede că portul, fără drept, al obiectelor sau substanțelor

prevăzute în alin. (1) în sediul autorităților publice, instituțiilor publice sau

al altor persoane juridice de interes public ori în spațiile rezervate desfășurării

procesului electoral se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

Verificarea incidenței

legii de dezincriminare, chiar dacă se face pe baza unei aprecieri in concreto,

nu presupune administrarea de noi probe, evaluarea fiind realizată pe baza datelor

reținute de instanțele de fond și apel.

Astfel,

Înalta Curte constată că în sarcina inculpatului F.C. s-a reținut că la data de

21 decembrie 2012, orele 03:45, a fost depistat la intersecția bulevardului T. cu

strada N.I., având asupra sa un cuțit și un spray cu gaz iritant lacrimogene, apreciindu-se

că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2

alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată.

Se observă că

elementul material al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului a fost modificat,

în cuprinsul art. 372 alin. (1) C. pen. reținându-se că fapta de a purta fără drept,

cuțitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume

pentru tăiere, înțepare sau lovire trebuie săvârșită la adunări publice, manifestări

culturalsportive, în locuri special amenajate și autorizate pentru distracție ori

agrement sau în mijloace de transport în comun.

Totodată, în

alin. (2) al art. 372 C. pen. se menționează că folosirea, fără drept, a obiectelor

sau substanțelor prevăzute în alin. (1), trebuie să aibă loc la adunări publice,

manifestări cultural sportive, în locuri de distracție ori agrement sau în mijloace

de transport în comun, iar în alin. (3) al aceluiași articol se prevede că portul,

fără drept, al obiectelor sau substanțelor prevăzute în alin. (1) trebuie să se

realizeze în sediul autorităților publice, instituțiilor publice sau al altor persoane

juridice de interes public ori în spațiile rezervate desfășurării procesului electoral.

Prin urmare, fapta

inculpatului F.C., constând în aceea că la data de 21 decembrie 2012, orele 03:45,

a fost depistat la intersecția bulevardului T. cu strada N.I., având asupra sa un

cuțit și un spray cu gaz iritant lacrimogene, a fost dezincriminată, legea nouă

adăugând condiții suplimentare cu privire la locul săvârșirii faptei, condiții care

nu sunt întrunite în speță.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte, conform art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art.

16 lit. b) teza I C. proc. pen. coroborat cu art. 3 din Legea nr. 187/2012, va dispune

achitarea inculpatului F.C. în legătură cu săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

Consecințele produse

de acuzație cu privire la condițiile de tragere la răspundere penală și regimul

sancționator, care se aplică ținând cont de toate instituțiile de drept penal incidente

într-o cauză, care concură la stabilirea tratamentului juridic aplicabil

În vederea stabilirii

și aplicării legii penale mai favorabile, în doctrina penală și practica judiciară

s-au stabilit criterii de determinare a legii penale mai favorabile în raport de

situația juridică concretă a inculpatului.

Condițiile de

incriminare, urmărire sau de judecată din legi penale succesive sunt examinate în

legătură cu toate consecințele pe care le atrage încadrarea juridică potrivit uneia

sau celeilalte legi cu toate consecințele pe care le prevede, cu excluderea absolută

a celeilalte legi.

Pentru ca, din

mai multe legi penale apărute succesiv în raport cu momentul săvârșirii unei infracțiuni

să se identifice o lege penală mai favorabilă trebuie să existe anumite criterii,

și anume: legile trebuie să se compare sub aspectul condițiilor de incriminare a

faptei (al conținutului infracțiunii), al condițiilor de tragere la răspundere penală,

al sancțiunilor și al altor aspecte asupra cărora au survenit modificări (termenul

de prescripție al răspunderii penale sau al executării pedepsei).

Compararea legilor

nu se reduce numai la observarea limitelor de pedeapsă din normele incriminatorii,

ci presupune, în plus, examinarea tuturor reglementărilor privitoare la răspunderea

penală. Trebuie avute în vedere și cauzele de modificare a pedepsei (de atenuare

sau de agravare), precum și circumstanțele atenuante sau agravante, termenele de

prescripție.

Analizând succesiunea

legilor penale intervenite de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală,

când a luat naștere raportul juridic penal de conflict și până la soluționarea definitivă

a cauzei, Înalta Curte constată următoarele:

Art. 174 C.

pen. anterior Omorul

Uciderea unei

persoane se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor

drepturi.

Art. 175 C.

pen. anterior Omorul calificat

Omorul săvârșit

în vreuna din următoarele împrejurări:

(...) i) în public,

se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

(...)

Art. 53 C.

pen. anterior Felul pedepselor aplicabile persoanei fizice

(...) 2. Pedepsele

complementare sunt:

a) interzicerea

unor drepturi de la unu la 10 ani; (...)

Art. 39 C.

pen. anterior Pedeapsa în caz de recidivă pentru persoana fizică

În cazul recidivei

prevăzute în art. 37 alin. (1) lit. a), pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită

ulterior și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea anterioară se contopesc potrivit

dispozițiilor art. 34 și art. 35. Sporul prevăzut în art. 34 alin. (1) lit. b) se

poate mări până la 7 ani.

Dacă pedeapsa

anterioară a fost executată în parte, contopirea se face între pedeapsa ce a mai

rămas de executat și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită ulterior. (...)

Art. 61 C.

pen. anterior Efectele liberării condiționate

(1) Pedeapsa se

consideră executată dacă în intervalul de timp de la liberare și până la împlinirea

duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune. Dacă în același

interval cel liberat a comis din nou o infracțiune, instanța, ținând seama de gravitatea

acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea. În

acest din urmă caz, pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și

restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc,

putându-se aplica un spor până la 5 ani. (...)

Art. 188 C.

pen. Omorul

Uciderea unei

persoane se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor

drepturi.

Art. 66 C.

pen. Conținutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi

(1) Pedeapsa complementară

a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe

o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:

(...)

Art. 43 C.

pen. Pedeapsa în caz de recidivă

(1) Dacă înainte

ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește

o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă

la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta. (...)

Art. 104 C.

pen. Revocarea liberării condiționate

(...) (2) Dacă

după acordarea liberării cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, care a fost

descoperită în termenul de supraveghere și pentru ca