ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4838/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4838/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 14/F/ CA din 19 ianuarie
2010 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a
admis excepția de necompetență a acestei instanțe și drept urmare a declinat
competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de
reclamanta SC C.G. SA Stâna de Mureș, în calitate de lider de asociere cu SC T.D.W.
SA Belgia și SC I.
SA Târgu Mureș, în
contradictoriu cu SN G.
N.R. SA Mediaș, în favoarea Tribunalului Sibiu, secția
comercială și de contencios administrativ.
Împotriva acestei
hotărâri, reclamanta SC C.G. SA a declarat recurs, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Înainte de a analiza
motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deși
recurenta-reclamantă a fost citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de
timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, conform dovezii anexate
la fila 7 a dosarului, aceasta nu și-a îndeplinit această obligație legală.
Or, în conformitate
cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, cererea pentru
exercitarea recursului împotriva hotărârilor de declinare de competență se
timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și prin
depunerea timbrului judiciar de 0,15 lei.
Aceste taxe se depun
la dosarul cauzei în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen
de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt
și dispozițiile art. 302
1
alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora:
„La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform
legii.”
De asemenea, potrivit
dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară
de timbru și timbrul judiciar „neîndeplinirea obligației de plată până la
termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.”
Astfel fiind, Înalta
Curte, în temeiul dispozițiilor art. 302
1
alin. (2) C. proc. civ. și
ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, va dispune anularea recursului ca
netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul
declarat de SC C.G. SA, în nume propriu și în calitate de lider de asociere cu
SC T.D.W. SA, împotriva sentinței nr. 14/F/ CA din 19 ianuarie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2010.